1 Inima împăratului este ca un rîu de apă în mîna Domnului, pe care îl îndreaptă încotro vrea. -

2 Omul socoteşte că toate căile lui sînt fără prihană, dar Cel ce cercetează inimile este Domnul. -

3 A face dreptate şi judecată, este mai plăcut Domnului decît jertfele. -

4 Privirile trufaşe şi inima îngîmfată, această candelă a celor răi, nu este decît păcat. -

5 Planurile omului harnic nu duc de cît la belşug, dar celce lucrează cu grabă n'ajunge de cît la lipsă. -

6 Comorile cîştigate cu o limbă mincinoasă sînt o deşertăciune care fuge, şi ele duc la moarte. -

7 Silnicia celor răi îi mătură, pentrucă nu vor să facă ce este drept. -

8 Cel vinovat merge pe căi sucite, dar cel nevinovat face ce este bine.

9 Mai bine să locuieşti într'un colţ pe acoperiş, decît cu o nevastă gîlcevitoare într'o casă mare. -

10 Sufletul celui rău doreşte răul, semenul lui n'are nici o trecere înaintea lui. -

11 Cînd este pedepsit batjocoritorul, prostul se face înţelept: şi cînd se dă învăţătură celui înţelept, el capătă ştiinţa. -

12 Cel neprihănit se uită la casa celui rău, şi vede ce repede sînt aruncaţi cei răi în nenorocire. -

13 Cine îşi astupă urechea la strigătul săracului, nici el nu va căpăta răspuns, cînd va striga. -

14 Un dar făcut în taină potoleşte mînia, şi o mită dată pe ascuns potoleşte cea mai puternică mînie. -

15 Este o bucurie pentru cel neprihănit să facă ce este bine, dar pentru ceice fac răul este o groază. -

16 Omul care se abate dela calea înţelepciunii, se va odihni în adunarea celor morţi. -

17 Cine iubeşte petrecerile va duce lipsă, şi cine iubeşte vinul şi untdelemnul dresurilor nu se îmbogăţeşte. -

18 Cel rău slujeşte ca preţ de răscumpărare pentru cel neprihănit, şi cel stricat, pentru oamenii fără prihană. -

19 Mai bine să locuieşti într'un pămînt pustiu, de cît cu o nevastă gîlcevitoare şi supărăcioasă. -

20 Comori de preţ şi untdedelemn sînt în locuinţa celui înţelept, dar omul fără minte le risipeşte. -

21 Cine urmăreşte neprihănirea şi bunătatea, găseşte viaţă, neprihănire şi slavă. -

22 Înţeleptul cucereşte cetatea vitejilor, şi doboară puterea în care se încredeau. -

23 Cine îşi păzeşte gura şi limba, îşi scuteşte sufletul de multe necazuri. -

24 Cel mîndru şi trufaş se cheamă batjocoritor: el lucrează cu aprinderea îngîmfării.

25 Poftele leneşului îl omoară, pentrucă nu vrea să lucreze cu mînile. -

26 Toată ziua o duce numai în pofte: dar cel neprihănit dă fără zgîrcenie. -

27 Jertfa celor răi este o scîrbă înaintea Domnului, cu cît mai mult cînd o aduc cu gînduri nelegiuite. -

28 Martorul mincinos va pieri, dar omul care ascultă bine va vorbi totdeauna cu izbîndă. -

29 Cel rău ia o înfăţişare neruşinată, dar omul fără prihană îşi îmbunătăţeşte calea. -

30 Nici înţelepciunea, nici priceperea, nici sfatul n'ajută împotriva Domnului. -

31 Calul este pregătit pentru ziua bătăliei, dar biruinţa este a Domnului. -

1 Jako potůčkové vod jest srdce královo v ruce Hospodinově; kamžkoli chce, nakloňuje ho.

2 Všeliká cesta člověka přímá se zdá jemu, ale kterýž zpytuje srdce, Hospodin jest.

3 Vykonávati spravedlnost a soud více se líbí Hospodinu nežli obět.

4 Vysokost očí, širokost srdce, a orání bezbožných jest hříchem.

5 Myšlení bedlivého všelijak ku prospěchu přicházejí, ale každého toho, kdož kvapný jest, toliko k nouzi.

6 Pokladové jazykem lživým shromáždění jsou marnost pomíjející hledajících smrti.

7 Zhouba, kterouž činí bezbožníci, bydliti bude u nich; nebo se zpěčují činiti soudu.

8 Muž, jehož cesta převrácená jest, cizí jest, čistého pak dílo přímé jest.

9 Lépe jest bydliti v koutě na střeše,nežli s ženou svárlivou v domě společném.

10 Duše bezbožného žádá zlého, ani přítel jeho jemu příjemný nebývá.

11 Posměvač když bývá trestán, hloupý bývá moudřejší; a když se uměle nakládá s moudrým, přijímá umění.

12 Vyučuje Bůh spravedlivého na domě bezbožného, kterýž vyvrací bezbožné pro zlost.

13 Kdo zacpává ucho své k volání chudého, i on sám volati bude, a nebude vyslyšán.

14 Dar skrytý ukrocuje prchlivost, a pocta v klíně hněv prudký.

15 Radostí jest spravedlivému činiti soud, ale hrůzou činitelům nepravosti.

16 Člověk bloudící z cesty rozumnosti v shromáždění mrtvých odpočívati bude.

17 Muž milující veselost nuzníkem bývá, a kdož miluje víno a masti, nezbohatne.

18 Výplatou za spravedlivého bude bezbožný, a za upřímé ošemetný.

19 Lépe jest bydliti v zemi pusté než s ženou svárlivou a zlostnou.

20 Poklad žádostivý a olej jest v příbytku moudrého, bláznivý pak člověk zžírá jej.

21 Kdo snažně následuje spravedlnosti a milosrdenství, nalézá život, spravedlnost i slávu.

22 Do města silných vchází moudrý, a boří pevnost doufání jeho.

23 Kdo ostříhá úst svých a jazyka svého, ostříhá od úzkosti duše své.

24 Hrdého a pyšného jméno jest posměvač, kterýž vše s neochotností a pýchou dělá.

25 Žádost lenivého zabijí jej, nebo nechtí ruce jeho dělati.

26 Každého dne žádostí hoří, spravedlivý pak dává a neskoupí se.

27 Obět bezbožných ohavností jest, ovšem pak jestliže by ji s nešlechetností obětovali.

28 Svědek lživý zahyne, ale muž, kterýž co slyší, stále mluviti bude.

29 Muž bezbožný zatvrzuje tvář svou, upřímý pak měří cestu svou.

30 Není žádné moudrosti, ani opatrnosti, ani rady proti Hospodinu.

31 Kůň strojen bývá ke dni boje, ale Hospodinovo jest vysvobození.