1 Fiule, nu uita învăţăturile mele, şi păstrează în inima ta sfaturile mele!

2 Căci ele îţi vor lungi zilele şi anii vieţii tale, şi-ţi vor aduce multă pace.

3 Să nu te părăsească bunătatea şi credincioşia: leagă-ţi-le la gît, scrie-le pe tăbliţa inimii tale.

4 Şi astfel vei căpăta trecere şi minte sănătoasă, înaintea lui Dumnezeu şi înaintea oamenilor.

5 Încrede-te în Domnul din toată inima ta, şi nu te bizui pe înţelepciunea ta!

6 Recunoaşte -L în toate căile tale, şi El îţi va netezi cărările.

7 Nu te socoti singur înţelept; teme-te de Domnul, şi abate-te de la rău!

8 Aceasta va aduce sănătate trupului tău, şi răcorire oaselor tale.

9 Cinsteşte pe Domnul cu averile tale, şi cu cele dintîi roade din tot venitul tău:

10 căci atunci grînarele îţi vor fi pline de belşug, şi teascurile tale vor geme de must.

11 Fiule, nu dispreţui mustrarea Domnului, şi nu te mîhni de pedepsele Lui.

12 Căci Domnul mustră pe cine iubeşte, ca un părinte pe copilul pe care -l iubeşte!

13 Ferice de omul care găseşte înţelepciunea, şi de omul care capătă pricepere!

14 Căci cîştigul pe care -l aduce ea este mai bun decît al argintului, şi venitul adus de ea este mai de preţ decît aurul;

15 ea este mai de preţ decît mărgăritarele, şi toate comorile tale nu se pot asemui cu ea.

16 În dreapta ei este o viaţă lungă; în stînga ei, bogăţie şi slavă.

17 Căile ei sînt nişte căi plăcute, şi toate cărările ei sînt nişte cărări pacinice.

18 Ea este un pom de viaţă pentru cei ce o apucă, şi cei ce o au sînt fericiţi.

19 Prin înţelepciune a întemeiat Domnul pămîntul, şi prin pricepere a întărit El cerurile;

20 prin ştiinţa Lui s'au deschis Adîncurile, şi strecoară norii roua.

21 Fiule, să nu se depărteze învăţăturile acestea de ochii tăi: păstrează înţelepciunea şi chibzuinţa!

22 Căci ele vor fi viaţa sufletului tău, şi podoaba gîtului tău.

23 Atunci vei merge cu încredere pe drumul tău, şi piciorul nu ţi se va poticni.

24 Cînd te vei culca, vei fi fără teamă, şi cînd vei dormi, somnul îţi va fi dulce.

25 Nu te teme nici de spaimă năpraznică, nici de o năvălire din partea celor răi;

26 căci Domnul va fi nădejdea ta, şi El îţi va păzi piciorul de cădere.

27 Nu opri o binefacere celui ce are nevoie de ea, cînd poţi s'o faci.

28 Nu zice aproapelui tău: ,,Du-te şi vino iarăş; îţi voi da mîne!`` cînd ai de unde să dai.

29 Nu gîndi rău împotriva aproapelui tău, cînd locuieşte liniştit lîngă tine.

30 Nu te certa fără pricină cu cineva, cînd nu ţi -a făcut nici un rău.

31 Nu pizmui pe omul asupritor, şi nu alege niciuna din căile lui!

32 Căci Domnul urăşte pe oamenii stricaţi, dar este prieten cu cei fără prihană.

33 Blestemul Domnului este în casa celui rău, dar locuinţa celor neprihăniţi o binecuvintează.

34 Cînd are a face cu cei batjocoritori, Îşi bate joc de ei, dar celor smeriţi le dă har.

35 Înţelepţii vor moşteni slava, dar partea celor nebuni este ruşinea.

1 Fiam! az én tanításomról el ne felejtkezzél, és az én parancsolatimat megõrizze a te elméd;

2 Mert napoknak hosszú voltát, és sok esztendõs életet, és békességet hoznak néked bõven.

3 Az irgalmasság és igazság ne hagyjanak el téged: kösd azokat a te nyakadra, írd be azokat a te szívednek táblájára;

4 Így nyersz kedvességet és jó értelmet Istennek és embernek szemei elõtt.

5 Bizodalmad legyen az Úrban teljes elmédbõl; a magad értelmére pedig ne támaszkodjál.

6 Minden te útaidban megismered õt; akkor õ igazgatja a te útaidat.

7 Ne légy bölcs a te magad ítélete szerint; féld az Urat, és távozzál el a gonosztól.

8 Egészség lesz [ez] a te testednek, és megújulás a te csontaidnak.

9 Tiszteld az Urat a te marhádból, a te egész jövedelmed zsengéjébõl.

10 Eképen megtelnek a te csûreid elégséggel, és musttal áradnak el sajtód válúi.

11 Az Úrnak fenyítését fiam, ne útáld meg, se meg ne únd az õ dorgálását.

12 Mert a kit szeret az Úr, megdorgálja, és pedig mint az atya az õ fiát, a kit kedvel.

13 Boldog ember, a ki megnyerte a bölcseséget, és az ember, a ki értelmet szerez.

14 Mert jobb ennek megszerzése az ezüstnek megszerzésénél, és a kiásott aranynál ennek jövedelme.

15 Drágább a fényes kárbunkulusoknál, és minden te gyönyörûségeid nem hasonlíthatók hozzá.

16 Napoknak hosszúsága van jobbjában, baljában gazdagság és tisztesség.

17 Az õ útai gyönyörûséges útak, és minden ösvényei: békesség.

18 Életnek fája ez azoknak, a kik megragadják, és a kik megtartják boldogok!

19 Az Úr bölcseséggel fundálta a földet, erõsítette az eget értelemmel.

20 Az õ tudománya által fakadtak ki a mélységbõl [a vizek,] és a felhõk csepegnek harmatot,

21 Fiam, ne távozzanak el a te szemeidtõl, õrizd meg az igaz [bölcseséget,] és a meggondolást!

22 És lesznek [ezek] élet a te lelkednek, és kedvesség a te nyakadnak.

23 Akkor bátorsággal járod a te útadat, és a te lábadat meg nem ütöd.

24 Mikor lefekszel, nem rettegsz; hanem lefekszel és gyönyörûséges lesz a te álmod.

25 Ne félj a hirtelen való félelemtõl, és a gonoszok pusztításától, ha eljõ;

26 Mert az Úr lesz a te bizodalmad és megõrzi a te lábadat a fogságtól.

27 Ne fogd meg a jótéteményt azoktól, a kiket illet, ha hatalmadban van annak megcselekedése.

28 Ne mondd a te felebarátodnak: menj el, azután térj meg, és holnap adok; holott nálad van, [a mit kér.]

29 Ne forralj a te felebarátod ellen gonoszt, holott õ együtt ül bátorságosan te veled.

30 Ne háborogj egy emberrel is ok nélkül, ha nem illetett gonoszszal téged.

31 Ne irígykedjél az erõszakos emberre, és néki semmi útát ne válaszd.

32 Mert útálja az Úr az engedetlent; és az igazakkal van az õ titka.

33 Az Úrnak átka van a gonosznak házán; de az igazaknak lakhelyét megáldja.

34 Ha kik csúfolók, õ megcsúfolja [azokat;] a szelídeknek pedig ád kedvességet.

35 A bölcsek tisztességet örökölnek; a bolondok pedig gyalázatot aratnak.