1 Elihu a luat din nou cuvîntul, şi a zis:
2 ,Ascultaţi, înţelepţilor, cuvintele mele! Luaţi aminte la mine, pricepuţilor!
3 Căci urechea deosebeşte cuvintele, cum gustă cerul gurii bucatele.`
4 Să alegem ce este drept, să vedem între noi ce este bun.
5 Iov a zis: ,Sînt nevinovat Şi Dumnezeu nu vrea să-mi dea dreptate;
6 am dreptate şi trec drept mincinos; rana mea este jalnică, şi sînt fără păcat.`
7 Este vreun om ca Iov, care să bea batjocura ca apa,
8 care să umble în tovărăşia celor ce fac rău, care să meargă mînă în mînă cu cei nelegiuiţi?
9 Căci el a zis: ,Nu -i foloseşte nimic omului să-şi pună plăcerea în Dumnezeu.`
10 Ascultaţi-mă dar, oameni pricepuţi! Departe de Dumnezeu nedreptatea, departe de Cel Atotputernic fărădelegea!
11 El dă omului după faptele lui, răsplăteşte fiecăruia după căile lui.
12 Nu, negreşit, Dumnezeu nu săvîrşeşte fărădelegea; Cel Atotputernic nu calcă dreptatea.
13 Cine L -a însărcinat să cîrmuiască pămîntul? Cine I -a dat lumea în grija Lui?
14 Dacă nu s'ar gîndi decît la El, dacă Şi-ar lua înapoi duhul şi suflarea,
15 tot ce este carne ar pieri deodată, şi omul s'ar întoarce în ţărînă.
16 Dacă ai pricepere, ascultă lucrul acesta, ia aminte la glasul cuvintelor mele!
17 Oare ar putea să domnească un vrăjmaş al dreptăţii? Şi vei osîndi tu pe Cel drept, pe Cel puternic,
18 care strigă către împăraţi: ,Netrebnicilor!` Şi către domnitori: ,Nelegiuiţilor!`
19 Care nu caută la faţa celor mari, şi nu face deosebire între bogat şi sărac, pentrucă toţi sînt lucrarea mînilor Lui?
20 Într'o clipă, ei îşi pierd viaţa. La miezul nopţii, un popor se clatină şi piere. Cel puternic piere, fără amestecul mînii vreunui om.
21 Căci Dumnezeu vede purtatea tuturor, priveşte paşii fiecăruia.
22 Nu este nici întunerec, nici umbră a morţii, unde să se poată ascunde cei ce fac fărădelegea.
23 Dumnezeu n'are nevoie să privească multă vreme, ca să tragă pe un om la judecată înaintea Lui.
24 El zdrobeşte pe cei mari fără cercetare, şi pune pe alţii în locul lor.
25 Căci El cunoaşte faptele lor: noaptea îi răstoarnă, sînt zdrobiţi.
26 Îi loveşte ca pe nişte nelegiuiţi, în faţa tuturor.
27 Abătîndu-se dela El, şi părăsindtoate căile Lui,
28 ei au făcut să se înalţe la Dumnezeu strigătul săracului. I-au îndreptat luarea aminte la strigătul celui nenorocit.
29 Dacă dă El pace, cine poate s'o turbure? Dacă Îşi ascunde El Faţa, cine poate să -L vadă? La fel se poartă fie cu un popor, fie cu un om,
30 pentru ca nelegiuitul să nu mai stăpînească şi să nu mai fie o cursă pentru popor.
31 Căci a zis el vreodată lui Dumnezeu: ,Am fost pedepsit, nu voi mai păcătui;
32 arată-mi ce nu văd; dacă am făcut nedreptăţi, nu voi mai face?`
33 Oare după părerea ta va face Dumnezeu dreptate? Tu lepezi, tu alegi, şi nu eu; Spune dar ce ştii!
34 Oamenii cu pricepere vor fi de părerea mea, înţeleptul care m'ascultă va gîndi ca mine:
35 ,Iov vorbeşte fără pricepere, şi cuvîntările lui sînt lipsite de judecată.
36 Să fie încercat dar mai departe, fiindcă răspunde ca cei răi!
37 Căci adaugă la greşelile lui păcate noi; bate din palme în mijlocul nostru, îşi înmulţeşte cuvintele împotriva lui Dumnezeu.``
1 Elihuvas tęsė:
2 "Išminčiai, paklausykite mano žodžių ir supraskite juos, turintieji išmanymą.
3 Ausis skiria žodžius, kaip burna jaučia maisto skonį.
4 Kartu patyrinėkime, kas tiesa, ir nustatykime, kas gera.
5 Juk Jobas sakė: ‘Aš esu teisus, bet Dievas nedaro man teisybės.
6 Nors esu teisus, mane laiko melagiu; mano žaizda nepagydoma, nors esu nekaltas’.
7 Ar yra kitas toks žmogus kaip Jobas, kuris geria paniekinimus kaip vandenį,
8 kuris draugauja su piktadariais ir bendrauja su nedorėliais?
9 Jis sakė: ‘Žmogui jokios naudos, jei jis stengiasi patikti Dievui’.
10 Vyrai, kurie išmanote, paklausykite manęs. Negali būti, kad Dievas darytų neteisybę ir Visagalis nusikalstų.
11 Jis atlygina žmogui pagal jo darbus ir užmoka pagal jo kelius.
12 Tikrai Dievas nedaro neteisybės ir Visagalis neiškraipo teisės.
13 Kas Jam patikėjo žemę ir kas pavedė Jam visatą?
14 Jei Jis savo dvasią ir kvapą atimtų iš žmogaus,
15 tai žmogaus kūnas pražūtų ir virstų dulkėmis.
16 Jei ką nors supranti, tai paklausyk, ką sakau.
17 Ar gali būti valdovu tas, kuris nepakenčia teisingumo? Ar galėtum pasmerkti Tą, kuris yra visų teisiausias?
18 Kas sako karaliui, kad jis nedorėlis, arba kunigaikščiui, kad jis bedievis?
19 O Jis neatsižvelgia į kunigaikštį ir neteikia turtuoliams pirmenybės prieš vargšus, nes jie visi yra Jo kūriniai?
20 Staiga jie mirs, tautos bus išgąsdintos naktį ir pranyks. Galiūnus Jis pašalins, žmogui nepridėjus rankos.
21 Jis stebi žmogaus kelius ir mato visus jo žingsnius.
22 Jam nėra sutemų nei tamsos, kurioje piktadariai galėtų pasislėpti.
23 Todėl Jis nereikalauja iš žmogaus, kad tas eitų į teismą su Dievu.
24 Jis sutrupins galinguosius ir paskirs kitus į jų vietą.
25 Jis žino jų darbus, todėl parbloškia juos naktį ir sunaikina.
26 Jis baudžia juos kaip piktadarius visų akivaizdoje,
27 nes jie pasitraukė nuo Jo ir nepaisė Jo kelių.
28 Vargšų šauksmas pasiekė Jį ir Jis išklausė nuskriaustuosius.
29 Kai Jis duoda ramybę, kas gali varginti? Kas Jį suras, jei Jis pasislėps nuo tautos ar nuo atskiro žmogaus?
30 Jis apsaugo žmones, kad jiems nekaraliautų veidmainis.
31 Derėtų sakyti Dievui: ‘Aš nusipelniau Tavo bausmės, ateityje nebenusikalsiu.
32 Pamokyk mane, ko nežinau; jei nusikaltau, daugiau to nedarysiu’.
33 Ar Jis turėtų atlyginti pagal tavo supratimą dėl to, kad tu prieštarauji? Tu pasirenki, o ne aš. Todėl kalbėk, ką žinai.
34 Supratingi žmonės sako man, išminčiai, kurie klauso manęs:
35 ‘Jobas kalba nesuprasdamas ir jo žodžiai neapgalvoti’.
36 Jobo žodžius reikia iki galo ištirti, nes jis kalba kaip piktadarys.
37 Jis prideda maištą prie savo nuodėmės, ploja rankomis tarp mūsų ir kalba žodžių gausybę prieš Dievą".