1 Argintul are o mină de unde se scoate, şi aurul are un loc de unde este scos ca să fie curăţit.

2 Ferul se scoate din pămînt, şi piatra se topeşte ca să dea arama.

3 Omul pune capăt întunerecului, cercetează, pînă în ţinuturile cele mai adînci, pietrele ascunse în negura şi în umbra morţii.

4 Sapă o fîntînă departe de locurile locuite; picioarele nu -i mai sînt de ajutor, stă atîrnat şi se clatină, departe de locuinţele omeneşti.

5 Pămîntul, de unde iese pînea, este răscolit în lăuntrul lui ca de foc,

6 pietrele lui cuprind safir, şi în el se găseşte pulbere de aur.

7 Pasărea de pradă nu -i cunoaşte cărarea. Ochiul vulturului n'a zărit -o,

8 cele mai trufaşe dobitoace n'au călcat pe ea, şi leul n'a trecut niciodată pe ea.

9 Omul îşi pune mîna pe stînca de cremene, şi răstoarnă munţii din rădăcină.

10 Sapă şanţuri în stînci, şi ochiul lui priveşte tot ce este de preţ în ele.

11 Opreşte curgerea apelor, şi scoate la lumină ce este ascuns.

12 Dar înţelepciunea unde se găseşte? Unde este locuinţa priceperii?

13 Omul nu -i cunoaşte preţul, ea nu se găseşte în pămîntul celor vii.

14 Adîncul zice: ,Nu este în mine`, şi marea zice: ,Nu este la mine.`;

15 Ea nu se dă în schimbul aurului curat, nu se cumpără cîntărindu-se cu argint;

16 nu se cîntăreşte pe aurul din Ofir, nici pe onixul cel scump, nici pe safir.

17 Nu se poate asemăna cu aurul, nici cu diamantul, nu se poate schimba cu un vas de aur ales.

18 Mărgeanul şi cristalul nu sînt nimic pe lîngă ea: înţelepciunea preţuieşte mai mult decît mărgăritarele.

19 Topazul din Etiopia nu este ca ea, şi aurul curat nu se cumpăneşte cu ea.

20 De unde vine atunci înţelepciunea? Unde este locuinţa priceperii?

21 Este ascunsă de ochii tuturor celor vii, este ascunsă de păsările cerului.

22 Adîncul şi moartea zic: ,Noi am auzit vorbindu-se de ea.`

23 Dumnezeu îi ştie drumul, El îi cunoaşte locuinţa.

24 Căci El vede pînă la marginile pămîntului, zăreşte totul subt ceruri.

25 Cînd a rînduit greutatea vîntului, şi cînd a hotărît măsura apelor,

26 cînd a dat legi ploii, şi cînd a însemnat drumul fulgerului şi tunetului,

27 atunci a văzut înţelepciunea şi a arătat -o, i -a pus temeliile şi a pus -o la încercare.

28 Apoi a zis omului: ,Iată, frica de Domnul, aceasta este înţelepciunea; depărtarea de rău, este pricepere.`

1 "Yra sidabro gyslų ir vietų, kur gryninamas auksas.

2 Geležis kasama iš žemės. Iš akmens išlydomas varis.

3 Žmogus nustato ribą tamsai ir ieško visose įdubose rūdos­tamsos ir mirties šešėlio akmens.

4 Jis įrengia kasyklas vietose, kur nėra žengusi koja, leidžiasi į gelmes toli nuo žmonių.

5 Žemės paviršiuje užauga duona, o gelmėje žemė išrausiama kaip po gaisro.

6 Safyrą randa jos uolienose, aukso dulkės yra joje.

7 Kelio tenai nežino plėšrus paukštis, nematė jo nė vanago akis.

8 Liūto jaunikliai jų nemindo, ir liūtas tais takais nevaikštinėja.

9 Jis ištiesia ranką į kietas uolas ir kalnų pamatus kasinėja.

10 Jis iškerta upes uolose, jo akis pamato kiekvieną brangų daiktą.

11 Jis užtvenkia upes ir tai, kas jose paslėpta, iškelia į šviesą.

12 Bet kur randama išmintis, kur yra supratimo šaltinis?

13 Joks žmogus nežino jos kainos, jos nėra gyvųjų krašte.

14 Gelmė sako: ‘Ji ne pas mane’, jūra sako: ‘Jos nėra manyje’.

15 Jos negali pirkti už auksą nė įsigyti už sidabrą.

16 Negalima jos palyginti su Ofyro auksu nė su oniksu ar safyru.

17 Neprilygsta jai auksas ir krištolas ir negalima jos gauti už brangius aukso dirbinius.

18 Koralai ir perlai neverti minėti, nes išmintis brangesnė už rubinus.

19 Jai neprilygsta Etiopijos topazas, už gryną auksą jos nenupirksi.

20 Iš kur tad ateina išmintis ir kur supratimo šaltinis?

21 Ji yra paslėpta gyvųjų akims, net padangių paukščiai jos nesuranda.

22 Mirtis ir prapultis sako: ‘Mes girdėjome apie jos garsą’.

23 Dievas žino jos kelią ir vietą, kur ji yra.

24 Jis stebi visus žemės kraštus ir mato po visu dangumi.

25 Jis pasveria vėją ir išmatuoja vandenis.

26 Jis nustatė lietui laiką ir nurodė žaibui kelią.

27 Tada Jis matė ją ir paskelbė ją, paruošė ją ir ją išmėgino.

28 Žmogui Jis pasakė: ‘Viešpaties baimė yra išmintis ir šalintis nuo pikta yra supratimas’ ".