1 Strigă acum! Cine îţi va răspunde? Căruia dintre sfinţi îi vei vorbi?
2 Nebunul piere ucis de mînia lui, prostul moare ucis de aprinderea lui.
3 Am văzut pe un nebun prinzînd rădăcină; apoi deodată i-am blestemat locuinţa.
4 Fiii lui n'au noroc, sînt călcaţi în picioare la poartă, şi nimeni nu i scapă!
5 Secerişul lui este mîncat de cei flămînzi, cari vin să -l ia chiar şi din spini, şi averile lui sînt înghiţite de oameni însetaţi.
6 Nenorocirea nu răsare din ţărînă, şi suferinţa nu încolţeşte din pămînt.
7 Omul se naşte ca să sufere, după cum scînteia se naşte ca să zboare.
8 Eu aş alerga la Dumnezeu, lui Dumnezeu i-aş spune necazul meu.
9 El face lucruri mari şi nepătrunse, minuni fără număr.
10 El varsă ploaia pe pămînt, şi trimete apă pe cîmpii.
11 El înalţă pe cei smeriţi, şi izbăveşte pe cei necăjiţi.
12 El nimiceşte planurile oamenilor vicleni, şi mînile lor nu pot să le împlinească.
13 El prinde pe cei înţelepţi în viclenia lor, şi planurile oamenilor înşelători sînt răsturnate:
14 dau peste întunerec în mijlocul zilei, bîjbăie ziua nameaza mare ca noaptea.
15 Astfel, Dumnezeu ocroteşte pe cel slab împotriva ameninţărilor lor, şi -l scapă din mîna celor puternici.
16 Aşa încît nădejdea sprijineşte pe cel nenorocit, iar fărădelegea îşi închide gura.
17 Ferice de omul pe care -l ceartă Dumnezeu! Nu nesocoti mustrarea Celui Atot Puternic.
18 El face rana, şi tot El o leagă; El răneşte, şi mîna Lui tămăduieşte.
19 De şase ori te va izbăvi din necaz, şi de şapte ori nu te va atinge răul.
20 El te va scăpa de moarte în vreme de foamete, şi de loviturile săbiei în vreme de război.
21 Vei fi la adăpost de biciul limbii, vei fi fără teamă cînd va veni pustiirea.
22 Vei rîde de pustiire ca şi de foamete, şi nu vei avea să te temi de fiarele pămîntului.
23 Căci vei face legămînt pînă şi cu pietrele cîmpului, şi fiarele pămîntului vor fi în pace cu tine.
24 Vei avea fericire în cortul tău, îţi vei găsi turmele întregi,
25 îţi vei vedea sămînţa crescîndu-ţi, şi odraslele înmulţindu-se ca iarba de pe cîmp.
26 Vei intra în mormînt la bătrîneţă, ca snopul strîns la vremea lui.
27 Iată ce am cercetat, şi aşa este! Ascultă, că sînt spre folosul tău!``
1 "Šauk, jei kas nors tau atsakys. Į kurį iš šventųjų kreipsies?
2 Kvailį sunaikina pyktis, ir prastuolis žūva dėl pavydo.
3 Aš mačiau kvailį, kuris suleido šaknis, tačiau tuoj pat prakeikiau jo buveinę.
4 Jo vaikai nėra saugūs; jie yra mušami vartuose, ir niekas jų neišgelbsti.
5 Alkanas suvalgo jų derlių, erškėčiai nekliudo jam pasiimti. Plėšikas praryja jo nuosavybę.
6 Vargas neiškyla iš dulkių ir bėda neišauga iš žemės.
7 Tačiau žmogus gimęs vargti, kaip paukštis skrajoti.
8 Aš ieškočiau Dievo ir patikėčiau savo bylą Jam,
9 kuris daro didelių, neištiriamų ir nuostabių dalykų be skaičiaus.
10 Jis duoda žemei lietaus ir siunčia vandens laukams.
11 Jis pakelia pažemintus ir liūdinčius nuramina.
12 Gudriųjų sumanymus Jis paverčia niekais, todėl jų darbai nesėkmingi.
13 Jis sugauna gudriuosius jų pačių klastose, ir sukčių sumanymai nueina niekais.
14 Dienos metu jie susiduria su tamsa ir vidudienį vaikšto apgraibomis kaip naktį.
15 Jis išgelbsti vargšą nuo kardo, nuo jų kalbų ir stipriųjų rankos.
16 Vargšas turi viltį, o neteisybei užčiaupiama burna.
17 Laimingas žmogus, kurį Dievas pamoko, todėl nepaniekink Visagalio drausmės.
18 Jis sužeidžia, bet ir aptvarsto, Jis sumuša, tačiau ir pagydo.
19 Jis išgelbės tave iš šešių nelaimių, o septintoje pikta nepalies tavęs.
20 Bado metu Jis išpirks tave iš mirties, o karenuo kardo jėgos.
21 Tavęs nepalies liežuvių plakimai ir nebaugins gresiantis sunaikinimas.
22 Sunaikinimo ir bado metu tu juoksiesi, laukinių žvėrių nebijosi.
23 Lauko akmenys bus tavo sąjungininkai, o laukiniai žvėrys bus taikoje su tavimi.
24 Tu patirsi, kad tavo palapinė bus saugi, tu lankysiesi savo buveinėje ir nenusidėsi.
25 Tu patirsi, kad tavo sėkla bus gausi, o tavo palikuonys kaip žolė lankoje.
26 Tu nueisi į kapą senatvėje, būsi kaip javų pėdai, suvežami savo laiku.
27 Mes tai ištyrėme ir taip yra. Klausyk ir žinok tai savo labui".