1 (Un psalm. O cîntare pentru sfinţirea Casei Domnului, făcută de David.) Te înalţ, Doamne, căci m'ai ridicat, şi n'ai lăsat pe vrăjmaşii mei să se bucure de mine.

2 Doamne, Dumnezeule, eu am strigat către Tine, şi Tu m'ai vindecat.

3 Doamne, Tu mi-ai ridicat sufletul din locuinţa morţilor, Tu m'ai adus la viaţă din mijlocul celor ce se pogoară în groapă.

4 Cîntaţi Domnului, voi cei iubiţi de El, măriţi prin laudele voastre Numele Lui cel Sfînt!

5 Căci mînia Lui ţine numai o clipă, dar îndurarea Lui ţine toată viaţa: seara vine plînsul, iar dimineaţa veselia.

6 Cînd îmi mergea bine, ziceam: ,,Nu mă voi clătina niciodată!``

7 Doamne, prin bunăvoinţa Ta mă aşezasei pe un munte tare... dar Ţi-ai ascuns Faţa, şi m'am turburat.

8 Doamne, eu am strigat către tine, şi m'am rugat Domnului, zicînd:

9 ,,Ce vei cîştiga dacă-mi verşi sîngele, şi mă pogori în groapă? Poate să Te laude ţărîna? Poate ea să vestească credincioşia Ta?

10 Ascultă, Doamne, ai milă de mine! Doamne, ajută-mă!`` -

11 Şi mi-ai prefăcut tînguirile în veselie, mi-ai deslegat sacul de jale, şi m'ai încins cu bucurie,

12 pentruca inima mea să-Ţi cînte, şi să nu stea mută. Doamne, Dumnezeule, eu pururea Te voi lăuda!

1 Psaume de David; cantique pour la dédicace de sa maison.

2 Je t'exalte, ô Éternel! Car tu m'as relevé, et tu n'as pas permis que mes ennemis se réjouissent à mon sujet.

3 Éternel, mon Dieu, j'ai crié à toi, et tu m'as guéri.

4 Éternel, tu as fait remonter mon âme du Sépulcre; tu m'as rappelé à la vie, d'entre ceux qui descendent vers la fosse.

5 Chantez à l'Éternel, vous, ses bien-aimés, et célébrez la mémoire de sa sainteté!

6 Car il n'y a qu'un moment dans sa colère, mais une vie dans sa faveur; les pleurs logent le soir, et le chant de triomphe revient le matin.

7 Et moi, je disais dans ma prospérité: Je ne serai jamais ébranlé!

8 Éternel, par ta faveur, tu avais établi la force dans ma montagne. As-tu caché ta face? j'ai été tout éperdu.

9 Éternel, j'ai crié à toi; j'ai fait ma supplication à l'Éternel, disant:

10 Quel profit retireras-tu de mon sang, si je descends dans la fosse? La poussière te célébrera-t-elle? Annoncera-t-elle ta vérité?

11 Éternel, écoute, aie pitié de moi! Éternel, sois-moi en aide!

12 Tu as changé mon deuil en allégresse, tu as délié le sac dont j'étais couvert, tu m'as ceint de joie,

13 Afin que ma gloire chante ta louange, et ne se taise point.

14 Éternel, mon Dieu, je te célébrerai à toujours.