1 (Către mai marele cîntăreţilor. Un psalm al lui David, robul Domnului.) Nelegiuirea celui rău zice inimii mele: ,,Nu este frică de Dumnezeu înaintea ochilor lui.``

2 Căci se măguleşte singur în ochii lui, ca să-şi desăvîrşească fărădelegea, ca să-şi potolească ura.

3 Cuvintele gurii lui sînt mincinoase şi înşelătoare; nu mai vrea să lucreze cu înţelepciune şi să facă binele.

4 În aşternutul lui se gîndeşte la răutate, stă pe o cale care nu este bună, şi nu urăşte răul.

5 Bunătatea Ta, Doamne, ajunge pînă la ceruri, şi credincioşia Ta pînă la nori.

6 Dreptatea Ta este ca munţii lui Dumnezeu, şi judecăţile Tale sînt ca Adîncul cel mare. Doamne, Tu sprijineşti pe oameni şi pe dobitoace!

7 Cît de scumpă este bunătatea Ta, Dumnezeule! La umbra aripilor Tale găsesc fiii oamenilor adăpost.

8 Se satură de belşugul Casei Tale, şi -i adăpi din şivoiul desfătărilor Tale.

9 Căci la Tine este izvorul vieţii; prin lumina Ta vedem lumina.

10 Întinde-Ţi şi mai departe bunătatea peste ceice Te cunosc, şi dreptatea peste cei cu inima neprihănită!

11 Să nu m'ajungă piciorul celui mîndru, şi să nu mă pună pe fugă mîna celor răi.

12 Ceice fac fărădelegea au şi început să cadă; sînt răsturnaţi, şi nu pot să se mai scoale.

1 Au maître-chantre. Psaume de David, serviteur de l'Éternel.

2 L'impiété du méchant me dit au fond de mon cœur, que la crainte de Dieu n'est point devant ses yeux.

3 Car il se flatte lui-même à ses propres yeux, pour accomplir son péché, pour exercer sa haine.

4 Les paroles de sa bouche ne sont qu'iniquité et que fraude; il renonce à être intelligent, à bien faire.

5 Il médite l'iniquité sur son lit; il se tient au chemin qui n'est pas bon, il n'a point en horreur le mal.

6 Éternel, ta bonté atteint jusqu'aux cieux, ta fidélité jusqu'aux nues.

7 Ta justice est comme les montagnes de Dieu; tes jugements sont un grand abîme. Éternel, tu conserves les hommes et les bêtes.

8 O Dieu, que ta bonté est précieuse! Aussi les fils des hommes se retirent sous l'ombre de tes ailes.

9 Ils sont rassasiés de l'abondance de ta maison, et tu les abreuves au fleuve de tes délices.

10 Car la source de la vie est auprès de toi; c'est par ta lumière que nous voyons la lumière.

11 Continue ta faveur à ceux qui te connaissent, et ta justice aux hommes droits de cœur.

12 Que le pied de l'orgueilleux n'approche pas de moi, et que la main du méchant ne m'ébranle pas!

13 Là sont tombés les ouvriers d'iniquité; ils ont été renversés et n'ont pu se relever.