1 (Către mai marele cîntăreţilor. De cîntat pe Ghitit. Un psalm al fiilor lui Core.) Cît de plăcute sînt locaşurile Tale, Doamne al oştirilor!
2 Sufletul meu suspină şi tînjeşte de dor după curţile Domnului, inima şi carnea mea strigă către Dumnezeul cel viu!
3 Pînă şi pasărea îşi găseşte o casă acolo, şi rîndunica un cuib unde îşi pune puii... Ah! altarele Tale, Doamne al oştirilor, Împăratul meu şi Dumnezeul meu!
4 Ferice de ceice locuiesc în Casa Ta! Căci ei tot mai pot să Te laude. -
5 Ferice de ceice-şi pun tăria în Tine, în a căror inimă locuieşte încrederea.
6 Cînd străbat aceştia Valea Plîngerii, o prefac într'un loc plin de izvoare, şi ploaia timpurie o acopere cu binecuvîntări.
7 Ei merg din putere în putere, şi se înfăţişează înaintea lui Dumnezeu în Sion.
8 Doamne, Dumnezeul oştirilor, ascultă rugăciunea mea! Ia aminte, Dumnezeul lui Iacov! -(Oprire).
9 Tu, care eşti scutul nostru, vezi, Dumnezeule, şi priveşte faţa unsului Tău!
10 Căci mai mult face o zi în curţile Tale de cît o mie în altă parte; eu vreau mai bine să stau în pragul Casei Dumnezeului meu, decît să locuiesc în corturile răutăţii!
11 Căci Domnul Dumnezeu este un soare şi un scut, Domnul dă îndurare şi slavă, şi nu lipseşte de niciun bine pe cei ce duc o viaţă fără prihană.
12 Doamne al oştirilor, ferice de omul care se încrede în Tine!
1 Au maître-chantre. Psaume des enfants de Coré, sur Guitthith.
2 Éternel des armées, que tes tabernacles sont aimables!
3 Mon âme languit, même elle se consume après les parvis de l'Éternel; mon cœur et ma chair crient vers le Dieu vivant.
4 Le passereau même a bien trouvé une maison, et l'hirondelle son nid où elle a mis ses petits. Tes autels, ô Éternel des armées, mon roi et mon Dieu!
5 Heureux ceux qui habitent ta maison, qui te louent incessamment! Sélah (pause).
6 Heureux l'homme dont la force est en toi, ceux qui aiment les chemins de ta maison!
7 Passant par la vallée de Baca (Larmes), ils en font une source vive; et la pluie d'automne la couvre de biens.
8 Ils vont de force en force pour se présenter devant Dieu en Sion.
9 Éternel, Dieu des armées, écoute ma prière! Dieu de Jacob, prête l'oreille!
10 O Dieu, notre bouclier, vois et regarde la face de ton Oint!
11 Car un jour dans tes parvis vaut mieux que mille ailleurs. J'aime mieux me tenir sur le seuil, dans la maison de mon Dieu, que d'habiter dans les tentes des méchants.
12 Car l'Éternel Dieu est un soleil et un bouclier; l'Éternel donne la grâce et la gloire; il ne refuse aucun bien à ceux qui marchent dans l'intégrité.
13 Éternel des armées, heureux l'homme qui se confie en toi!