1 Elihu a luat din nou cuvîntul, şi a zis:

2 ,,Îţi închipuieşti că ai dreptate, şi crezi că te îndreptăţeşti înaintea lui Dumnezeu,

3 cînd zici: ,La ce-mi foloseşte, ce cîştig am că nu păcătuiesc?`

4 Îţi voi răspunde şi la aceasta, ţie, şi prietenilor tăi totodată.

5 Uită-te spre ceruri, şi priveşte! Vezi norii, cît de sus sînt faţă de tine?

6 Dacă păcătuieşti, ce rău Îi faci Lui? Şi cînd păcatele ţi se înmulţesc, ce -I faci Lui?

7 Dacă eşti drept, ce -I dai Lui? Ce primeşte El din mîna ta?

8 Răutatea ta nu poate vătăma decît semenului tău, dreptatea ta nu foloseşte decît fiului omului.

9 Oamenii strigă împotriva mulţimii apăsătorilor, se plîng de silnicia multora;

10 dar niciunul nu zice: ,Unde este Dumnezeu, Făcătorul meu, care ne insuflă cîntări de veselie noaptea,

11 care ne învaţă mai mult decît pe dobitoacele pămîntului, şi ne dă mai multă pricepere decît păsărilor cerului?`

12 Să tot strige ei atunci, căci Dumnezeu nu răspunde, din pricina mîndriei celor răi.

13 Degeaba strigă, căci Dumnezeu n'ascultă, Cel Atotputernic nu ia aminte.

14 Măcarcă zici că nu -L vezi, totuş pricina ta este înaintea Lui: aşteaptă -L!

15 Dar, pentru că mînia Lui nu pedepseşte încă, nu înseamnă că puţin Îi pasă de nelegiuire.

16 Aşa că Iov îşi deschide gura degeaba, şi spune o mulţime de vorbe fără rost.``

1 Eliú retomou ainda a palavra nestes termos:

2 Imaginas ter razão em pretender justificar-te contra Deus?

3 Quando dizes: Para que me serve isto, qual é minha vantagem em não pecar?

4 Pois vou responder-te, a ti e a teus amigos.

5 Considera os céus e olha: vê como são mais altas do que tu as nuvens!

6 Se pecas, que danos lhe causas? Se multiplicas tuas faltas, que mal lhe fazes?

7 Se és justo, que vantagem lhe dás, ou que recebe ele de tua mão?

8 Tua maldade só prejudica o homem, teu semelhante; tua justiça só diz respeito a um humano.

9 Sob o peso da opressão, geme-se, clama-se sob a mão dos poderosos.

10 Mas ninguém diz: Onde está Deus, meu criador, que inspira cantos de louvor em plena noite,

11 que nos instrui mais do que os animais selvagens e nos torna mais sábios do que as aves do céu?

12 Clamam, mas não são ouvidos, por causa do orgulho dos maus.

13 Deus não ouve as palavras frívolas, o Todo-poderoso não lhes presta atenção.

14 Quando dizes que ele não se ocupa de ti, que tua causa está diante dele, que esperas sua decisão,

15 que sua cólera não castiga e que ele ignora o pecado,

16 Jó abre a boca para palavras ociosas e derrama-se em discursos impertinentes.