1 Fiule, dacă vei primi cuvintele mele, dacă vei păstra cu tine învăţăturile mele,

2 dacă vei lua aminte la înţelepciune, şi dacă-ţi vei pleca inima la pricepere;

3 dacă vei cere înţelepciune, şi dacă te vei ruga pentru pricepere,

4 dacă o vei căuta ca argintul, şi vei umbla după ea ca după o comoară,

5 atunci vei înţelege frica de Domnul, şi vei găsi cunoştinţa lui Dumnezeu.

6 Căci Domnul dă înţelepciune; din gura Lui iese cunoştinţă şi pricepere.

7 El dă izbîndă celor fără prihană, dă un scut celor ce umblă în nevinovăţie.

8 Ocroteşte cărările neprihănirii, şi păzeşte calea credincioşilor Lui.

9 Atunci vei înţelege dreptatea, judecata, nepărtinirea, toate căile cari duc la bine.

10 Căci înţelepciunea va veni în inima ta, şi cunoştinţa va fi desfătarea sufletului tău;

11 chibzuinţa va veghea asupra ta, priceperea te va păzi,

12 ca să te scape de calea cea rea, de omul care ţine cuvîntări stricate;

13 de ceice părăsesc cărările adevărate, ca să umble pe drumuri întunecoase;

14 cari se bucură să facă răul, şi îşi pun plăcerea în răutate,

15 cari umblă pe cărări strîmbe, şi apucă pe drumuri sucite;

16 ca să te scape şi de nevasta altuia, de străina, care întrebuinţează vorbe ademenitoare,

17 care părăseşte pe bărbatul tinereţei ei, şi uită legămîntul Dumnezeului ei.

18 Căci casa ei pogoară la moarte, şi drumul ei duce la cei morţi:

19 niciunul care se duce la ea nu se mai întoarce, şi nu mai găseşte cărările vieţii.

20 De aceea, tu să umbli pe calea oamenilor de bine, şi să ţii cărările celor neprihăniţi!

21 Căci oamenii fără prihană vor locui ţara, şi oamenii neîntinaţi vor rămînea în ea;

22 dar cei răi vor fi nimiciţi din ţară, şi cei necredincioşi vor fi smulşi din ea.

1 Meu filho, se acolheres minhas palavras e guardares com carinho meus preceitos,

2 ouvindo com atenção a sabedoria e inclinando teu coração para o entendimento;

3 se tu apelares à penetração, se invocares a inteligência,

4 buscando-a como se procura a prata; se a pesquisares como um tesouro,

5 então compreenderás o temor do Senhor, e descobrirás o conhecimento de Deus,

6 porque o Senhor é quem dá a sabedoria, e de sua boca é que procedem a ciência e a prudência.

7 Ele reserva para os retos a salvação e é um escudo para os que caminham com integridade;

8 protege as sendas da retidão e guarda o caminho de seus fiéis.

9 Então compreenderás a justiça e a eqüidade, a retidão e todos os caminhos que conduzem ao bem.

10 Quando a sabedoria penetrar em teu coração e o saber deleitar a tua alma,

11 a reflexão velará sobre ti, amparar-te-á a razão,

12 para preservar-te do mau caminho, do homem de conversas tortuosas

13 que abandona o caminho reto para percorrer caminhos tenebrosos;

14 que se compraz em praticar o mal e se alegra com a maldade;

15 do homem cujos caminhos são tortuosos e os trilhos sinuosos.

16 Ela te preservará da mulher alheia, da estranha que emprega palavras lisonjeiras,

17 que abandona o esposo de sua juventude e se esquece da aliança de seu Deus.

18 Sua casa declina para a morte, seu caminho leva aos lugares sombrios;

19 não retornam os que a buscam, nem encontram as veredas da vida.

20 Assim tu caminharás pela estrada dos bons e seguirás as pegadas dos justos,

21 porque os homens retos habitarão a terra, e os homens íntegros nela permanecerão,

22 enquanto os maus serão arrancados da terra e os pérfidos dela serão exterminados.