1 Riguardo a Moab.

Così parla l’Eterno degli eserciti, l’Iddio d’Israele: "Guai a Nebo! poiché è devastata; Chiriataim è coperta di vergogna, è presa; Misgab è coperta di vergogna e sbigottita. 2 Il vanto di Moab non è più; in Chesbon macchinano del male contro di lui: ‘Venite, distruggiamolo e non sia più nazione’. Tu pure, o Madmen, sarai ridotta al silenzio; la spada ti inseguirà. 3 Delle grida vengono da Coronaim: ‘Devastazione e gran rovina!’. 4 Moab è infranto, i suoi piccini fanno udire le loro grida. 5 Poiché su per la salita di Luit si piange, si sale piangendo perché giù per la discesa di Coronaim si ode il grido angoscioso della fuga. 6 Fuggite, salvate le vostre persone, siano esse come una tamerice nel deserto! 7 Poiché, siccome ti sei confidato nelle tue opere e nei tuoi tesori, anche tu sarai preso; Chemos sarà deportato con i suoi sacerdoti e con i suoi capi. 8 Il devastatore verrà contro tutte le città e nessuna città scamperà; la valle perirà e la pianura sarà distrutta, come l’Eterno ha detto. 9 Date delle ali a Moab, poiché bisogna che voli via; le sue città diventeranno una desolazione, non vi abiterà più nessuno. 10 Maledetto chi fa l’opera dell’Eterno fiaccamente, maledetto colui che trattiene la spada dallo spargere il sangue!

11 Moab era tranquillo fin dalla sua giovinezza, riposava come vino sulla sua feccia, non è stato travasato da vaso a vaso, non è andato in esilio; per questo ha conservato il suo sapore e il suo profumo non si è alterato. 12 Perciò ecco, i giorni vengono", dice l’Eterno, "che io gli manderò dei travasatori che lo travaseranno; svuoteranno i suoi vasi, frantumeranno le sue anfore. 13 Moab avrà vergogna di Chemos, come la casa d’Israele ha avuto vergogna di Betel, in cui aveva riposto la sua fiducia. 14 Come potete dire: ‘Noi siamo uomini prodi, uomini valorosi per la battaglia?’. 15 Moab è devastato; le sue città salgono in fumo, il fiore dei suoi giovani scende al macello", dice il re, che si chiama l’Eterno degli eserciti. 16 "La calamità di Moab sta per giungere, la sua sciagura avanza velocemente. 17 Compiangetelo voi tutti che lo circondate, e voi tutti che conoscete il suo nome dite: ‘Come si è spezzato quel forte scettro, quel magnifico bastone?’. 18 O figlia che abiti in Dibon, scendi dalla tua gloria, siedi sul suolo riarso, poiché il devastatore di Moab sale contro di te, distrugge le tue fortezze. 19 O tu che abiti in Aroer, fermati per la strada, e guarda; interroga il fuggiasco e colei che scampa, e di’: ‘Che è successo?’. 20 Moab è coperto di vergogna, perché è infranto; lanciate urla! gridate! annunciate sull’Arnon che Moab è devastato! 21 Un castigo è venuto sul paese della pianura, sopra Colon, sopra Iaas, su Mefaat, 22 su Dibon, su Nebo, su Bet-Diblataim, 23 su Chiriataim, su Bet-Gamul, su Bet-Meon, 24 su Cheriot, su Bosra, su tutte le città del paese di Moab, lontane e vicine. 25 Il corno di Moab è tagliato, il suo braccio è spezzato", dice l’Eterno. 26 "Inebriatelo, poiché egli si è innalzato contro l’Eterno, si rotoli Moab nel suo vomito e diventi anche egli un oggetto di scherno! 27 Israele non è forse stato per te un oggetto di scherno? Era forse stato trovato fra i ladri, che ogni volta che parli di lui tu scuoti il capo? 28 Abbandonate le città e andate a stare nelle rocce, o abitanti di Moab! Siate come le colombe che fanno il loro nido sull’orlo dei precipizi.

29 Noi abbiamo udito l’orgoglio di Moab, l’orgogliosissimo popolo, la sua arroganza, la sua superbia, la sua fierezza, l’alterigia del suo cuore. 30 Io conosco la sua tracotanza", dice l’Eterno, "che non è fondata; il suo vantarsi non ha approdato a nulla di stabile.

31 Perciò, io alzo un lamento su Moab, mando grida per tutto Moab; perciò si geme per quelli di Chir-Eres. 32 O vigna di Sibma, io piango per te ancora più che per Iazer; i tuoi rami andavano oltre il mare, arrivavano fino al mare di Iazer; il devastatore è piombato sui tuoi frutti d’estate e sulla tua vendemmia. 33 La gioia e l’allegrezza sono scomparse dalla fertile campagna e dal paese di Moab; io ho fatto venire meno il vino nei tini; non si pigia più l’uva con grida di gioia; il grido che si ode non è più il grido di gioia. 34 Gli alti lamenti di Chesbon giungono fino a Eleale; si fanno udire fin verso Iaas; da Soar fino a Coronaim, fino a Eglat-Selisia; perfino le acque di Nimrim sono prosciugate. 35 Io farò venire meno in Moab", dice l’Eterno, "chi sale sull’alto luogo e chi offre profumi ai suoi dèi. 36 Perciò il mio cuore geme per Moab come gemono i flauti, il mio cuore geme come gemono i flauti per quelli di Chir-Eres, perché tutto quello che avevano ammassato è perduto. 37 Poiché tutte le teste sono rasate, tutte le barbe sono tagliate, su tutte le mani ci sono delle incisioni, e sui fianchi dei sacchi. 38 Su tutti i tetti di Moab e nelle sue piazze, dappertutto è lamento; poiché io ho frantumato Moab, come un vaso di cui non si fa nessuna stima", dice l’Eterno. 39 "Come è stato infranto! Urlate! Come Moab ha voltato vergognosamente le spalle! Come Moab è diventato lo scherno e lo spavento di tutti quelli che gli stanno intorno!".

40 Poiché così parla l’Eterno: "Ecco, il nemico fende l’aria come l’aquila, spiega le sue ali verso Moab. 41 Cheriot è presa, le fortezze sono occupate e il cuore dei prodi di Moab, in quel giorno, è come il cuore di una donna in doglie di parto. 42 Moab sarà distrutto, non sarà più popolo, perché si è innalzato contro l’Eterno. 43 Spavento, fossa, laccio ti sovrastano, o abitante di Moab!", dice l’Eterno. 44 "Chi fugge davanti allo spavento, cade nella fossa; chi risale dalla fossa, rimane preso al laccio; perché io faccio venire su di lui, su Moab, l’anno in cui dovrà rendere conto", dice l’Eterno. 45 "All’ombra di Chesbon i fuggiaschi si fermano, spossati; ma un fuoco esce da Chesbon, una fiamma di mezzo a Sicon, che divora i fianchi di Moab, la cima del capo dei figli del tumulto. 46 Guai a te, o Moab! Il popolo di Chemos è perduto! poiché i tuoi figli sono portati via in schiavitù e le tue figlie in esilio. 47 Ma io farò tornare Moab dalla deportazione negli ultimi giorni", dice l’Eterno. Fin qui il giudizio su Moab.

1 Asupra Moabului*Is. 15;16. Cap. 25:21;27:3.Ezec. 25:9.Amos 2:1,2.. Așa vorbește Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel: „Vai de Nebo*Num. 32:38;33:47.Is. 15:2., căci este pustiit! Chiriataimul*Num. 32:37. este acoperit de rușine, este luat; cetățuia este acoperită de rușine și zdrobită! 2 S-a dus*Is. 16:4. fala Moabului, la Hesbon*Is. 15:4. i se pune la cale pieirea: ‘Haidem să-l nimicim din mijlocul neamurilor!’ Și tu vei fi nimicit, Madmenule, sabia va merge după tine! 3 Se aud strigăte*Vers. 5. din Horonaim; prăpăd și nimicire! 4 Moabul este zdrobit! Chiar și cei mici ai lui strigă. 5 Căci într-un plâns necurmat suie suișul*Is. 15:5. Luhitului și se aud strigăte de durere la coborâșul Horonaimului din pricina nimicirii! 6 Fugiți*Cap. 51:6., scăpați-vă viața și fiți ca un nevoiaș*Cap. 17:6. desțărat în pustie! 7 Căci, pentru că te-ai încrezut în faptele și în vistieriile tale, vei fi luat și tu, și Chemoșul*Num. 21:29.Jud. 11:24.Is. 46:1,2. Cap. 43:12. va merge în robie, cu preoții*Cap. 49:3. și căpeteniile lui. 8 Pustiitorul*Cap. 6:26. Vers. 18. va intra în fiecare cetate, și nicio cetate nu va scăpa. Valea va pieri și câmpia va fi nimicită, cum a spus Domnul. 9 Dați*Ps. 55:6. Vers. 28. aripi Moabului să plece în zbor! Cetățile lui sunt prefăcute în pustie, nu vor mai avea locuitori. 10 Blestemat*Jud. 5:23.1 Sam. 15:3,9.1 Împ. 20:42. să fie cel ce face cu nebăgare de seamă lucrarea Domnului, blestemat să fie cel ce își oprește sabia de la măcel! 11 Moabul era netulburat din tinerețea lui și se odihnea*Ţef. 1:12. fără teamă pe drojdiile lui, nu era turnat dintr-un vas în altul și nu era dus în robie. De aceea i s-a păstrat gustul și nu i s-a schimbat mirosul. 12 De aceea, iată, vin zile", zice Domnul, „când îi voi trimite oameni care-l vor pritoci; îi vor goli vasele și vor face să-i plesnească burdufurile. 13 Moabul va fi dat de rușine cu Chemoș*Jud. 11:24.1 Împ. 11:7., cum a fost dată de rușine*Osea 10:6. casa lui Israel cu Betel*1 Împ. 12:29., în care își punea încrederea. 14 Cum puteți să ziceți: ‘Suntem viteji*Is. 16:6., ostași gata de luptă?’ 15 Moabul*Vers. 8,9,18. este pustiit, cetățile lui se înalță în fum, floarea tinerimii lui este*Cap. 50:27. înjunghiată", zice Împăratul*Cap. 46:18;51:57. al cărui Nume este Domnul oștirilor. 16 „Pieirea Moabului este aproape să vină, nenorocirea lui vine în grabă mare. 17 Bociți-l, toți cei ce-l înconjurați, toți care-i cunoașteți numele! Și ziceți: ‘Cum*Is. 9:4;14:4,5. a fost sfărâmat acest puternic toiag de cârmuire, acest toiag măreț!’ 18 Coboară-te din locașul slavei, șezi jos pe pământul uscat, locuitoare*Is. 47:1. Cap. 46:19., fiica Dibonului*Num. 21:30.Is. 15:2.! Căci pustiitorul*Vers. 8. Moabului se suie împotriva ta și-ți nimicește cetățuile. 19 Stai*Deut. 2:36. pe drum și pândește, locuitoarea Aroerului*1 Sam. 4:13,16.! Întreabă pe fugar și pe cel scăpat și zi: ‘Ce s-a întâmplat?’ 20 Moabul este acoperit de rușine, căci este zdrobit. Gemeți*Is. 16:7. și strigați! Vestiți în Arnon*Num. 21:13. că Moabul este pustiit! 21 A venit pedeapsa și peste țara câmpiei*Vers. 8., peste Holon, peste Iahaț, peste Mefaat, 22 peste Dibon, peste Nebo, peste Bet-Diblataim, 23 peste Chiriataim, peste Bet-Gamul, peste Bet-Meon, 24 peste Cheriiot*Vers. 41.Amos 2:2., peste Boțra, peste toate cetățile din țara Moabului, fie depărtate, fie apropiate. 25 Tăria*Ps. 75:10.*48:25 Evreiește: cornul. Moabului este frântă și brațul*Ezec. 30:21. lui, zdrobit", zice Domnul. 26 „Îmbătați-l*Cap. 25:15,27., căci s-a semețit împotriva Domnului! De aceea, prăvălească-se Moabul în vărsătura lui și să ajungă de râs și el! 27 N-a fost Israel*Ţef. 2:8. de râsul tău? A fost*Cap. 2:26. prins el oare printre hoți, de dai din cap ori de câte ori vorbești de el? 28 Părăsiți cetățile și locuiți în stânci*Ps. 55:6,7. Vers. 9., locuitori ai Moabului! Și fiți ca porumbeii*Cânt. 2:14. care își fac cuibul pe marginea peșterilor! 29 Am auzit de fudulia*Is. 16:6. mândrului Moab, de înfumurarea lui, de trufia lui, de semețirea lui și de inima lui îngâmfată. 30 Cunosc", zice Domnul, „înfumurarea lui, lăudăroșeniile lui deșarte și faptele*Is. 16:6. Cap. 50:36. lui de nimic. 31 De aceea gem*Is. 15:5;16:7,11. pentru Moab și mă jelesc pentru tot Moabul; oamenii suspină pentru cei din Chir-Heres. 32 Vie*Is. 16:8,9. din Sibma, te plâng mai mult decât Iaezerul; ramurile tale se întindeau dincolo de mare, se întindeau până la marea Iaezerului, dar pustiitorul s-a aruncat peste strângerea roadelor tale și peste culesul viilor tale. 33 Și astfel, s-au dus bucuria*Is. 16:10.Ioel 1:12. și veselia din câmpiile și din țara roditoare a Moabului. Am secat vinul din teascuri", zice Domnul; „nimeni nu mai calcă teascul cu strigăte de bucurie; sunt strigăte de război, nu strigăte de bucurie. 34 Strigătele Hesbonului*Is. 15:4-6. răsună până la Eleale și glasul lor se aude până la Iahaț, de la Țoar*Is. 15:5,6. Vers. 5. până la Horonaim, până la Eglat-Șelișia, căci și apele Nimrimului sunt prefăcute în pustiu. 35 Vreau s-o isprăvesc în Moab", zice Domnul, „cu cel ce se*Is. 15:2;16:12. suie pe înălțimile de jertfă și aduce tămâie dumnezeului său. 36 De aceea îmi jelește inima*Is. 15:5;16:11. ca un fluier pentru Moab, îmi jelește inima ca un fluier pentru oamenii din Chir-Heres, pentru că toate avuțiile pe care le-au strâns*Is. 15:7. sunt pierdute. 37 Căci toate capetele sunt rase*Is. 15:2,3. Cap. 47:5., toate bărbile sunt tăiate; pe toate mâinile sunt tăieturi de jale și pe coapse*Gen. 37:34., saci. 38 Pe toate acoperișurile Moabului și în piețe sunt numai bocete, pentru că am sfărâmat Moabul ca pe un vas*Cap. 22:28. fără preț", zice Domnul. 39 „Cât este de sfărâmat Moabul! Gemeți! Cât de rușinos întoarce Moabul spatele! Moabul ajunge astfel de râs și de pomină pentru toți cei ce-l înconjoară." 40 Căci așa vorbește Domnul: „Iată că vrăjmașul zboară ca vulturul*Deut. 28:49. Cap. 49:22.Dan. 7:4.Osea 8:1.Hab. 1:8. și își întinde*Is. 8:8. aripile asupra Moabului! 41 Cheriiotul este luat, cetățuile*Vers. 24.Is. 13:8. sunt cucerite și, în ziua aceea, inima*Is. 21:3. Cap. 30:6;49:22,24; 50:43; 51:30.Mica 4:9. vitejilor Moabului este ca inima unei femei în durerile nașterii. 42 Astfel, Moabul va fi nimicit de tot și nu*Ps. 83:4.Is. 7:8. va mai fi un popor, căci s-a semețit împotriva Domnului. 43 Groaza*Is. 24:17,18., groapa și lațul sunt peste tine, locuitor al Moabului", zice Domnul. 44 „Cel ce fuge de groază cade în groapă și cel ce se ridică din groapă se prinde în laț, căci aduc*Cap. 11:23. asupra lui, asupra Moabului, anul pedepsei lui", zice Domnul. 45 „Fugarii se opresc sleiți de puteri la umbra Hesbonului, dar din Hesbon iese*Num. 21:28. un foc, o flacără iese din mijlocul Sihonului și mistuie laturile*Num. 24:17. Moabului și creștetul capului celor ce se fălesc. 46 Vai de tine*Num. 21:29., Moabule! Poporul din Chemoș este pierdut! Căci fiii tăi sunt luați prinși de război și fiicele tale, prinse de război. 47 Dar, în vremurile*Cap. 49:6,39. de apoi, voi aduce înapoi pe prinșii de război ai Moabului", zice Domnul.

Aceasta este judecata asupra Moabului.