1 "In quel tempo", dice l’Eterno, "si estrarranno dai loro sepolcri le ossa dei re di Giuda, e le ossa dei suoi prìncipi, le ossa dei sacerdoti, le ossa dei profeti, le ossa degli abitanti di Gerusalemme, 2 e le si esporranno davanti al sole, davanti alla luna e davanti a tutto l’esercito del cielo, i quali essi hanno amato, hanno servito, hanno seguito, hanno consultato e davanti ai quali si sono prostrati; non si raccoglieranno, non si seppelliranno, ma saranno come letame sulla faccia della terra. 3 La morte sarà preferibile alla vita per tutto il residuo che rimarrà di questa razza malvagia, in tutti i luoghi dove li avrò scacciati", dice l’Eterno degli eserciti.

4 "Tu di’ loro: ‘Così parla l’Eterno: Se uno cade non si rialza forse? Se uno si svia, non torna indietro? 5 Perché dunque questo popolo di Gerusalemme si svia di uno sviamento perenne? Essi persistono nella malafede e rifiutano di convertirsi. 6 Io sto attento e ascolto: essi non parlano come dovrebbero; nessuno si pente della sua malvagità e dice: Che ho fatto? Ognuno riprende la sua corsa, come il cavallo che si slancia alla battaglia. 7 Anche la cicogna conosce nel cielo le sue stagioni; la tortora, la rondine e la gru osservano il tempo quando devono venire, ma il mio popolo non conosce quello che l’Eterno ha ordinato. 8 Come potete voi dire: - Noi siamo saggi e la legge dell’Eterno è con noi! - Sì certo, ma la penna bugiarda degli scribi ne ha falsato il senso. 9 I saggi saranno confusi, saranno costernati, saranno presi; ecco, hanno rigettato la parola dell’Eterno; che sapienza possono avere?

10 Perciò io darò le loro mogli ad altri e i loro campi a dei nuovi padroni; poiché dal più piccolo al più grande, sono tutti avidi di guadagno; dal profeta al sacerdote, tutti praticano la menzogna. 11 Essi curano alla leggera la piaga del mio popolo; dicono: - Pace, pace -, mentre pace non c’è. 12 Essi saranno confusi perché commettono delle abominazioni: non si vergognano affatto, non sanno che cosa sia arrossire; perciò cadranno fra quelli che cadono; quando io li visiterò saranno abbattuti’, dice l’Eterno. 13 ‘Certo io li sterminerò’, dice l’Eterno. ‘Non c’è più uva sulla vite, non più fichi sul fico e le foglie sono appassite! Io ho dato loro dei nemici che passeranno sui loro corpi’".

14 Perché ce ne stiamo qui seduti? Radunatevi ed entriamo nelle città fortificate, per morire in esse! Poiché l’Eterno, il nostro Dio, ci condanna a morire, ci fa bere delle acque avvelenate, perché abbiamo peccato contro l’Eterno. 15 Noi aspettavamo la pace, ma nessun bene giunge; aspettavamo un tempo di guarigione, ed ecco il terrore! 16 Si ode da Dan lo sbuffare dei suoi cavalli; al rumore del nitrito dei suoi destrieri, trema tutto il paese; poiché vengono, divorano il paese e tutto ciò che contiene, la città e i suoi abitanti. 17 "Infatti, ecco, io mando contro di voi dei serpenti, delle vipere, contro i quali non c’è incantesimo che valga; vi morderanno", dice l’Eterno.

18 Dove trovare conforto nel mio dolore? Il mio cuore viene meno nel petto. 19 Ecco il grido di angoscia della figlia del mio popolo da terra lontana: "L’Eterno non è più in Sion? Il suo re non è più in mezzo a lei?". "Perché mi hanno provocato a ira con le loro immagini scolpite e con vanità straniere?". 20 "La mietitura è passata, l’estate è finita e noi non siamo salvati". 21 Per la piaga della figlia del mio popolo io sono tutto affranto; sono in lutto, sono in preda alla costernazione. 22 Non c’è balsamo in Galaad? Non c’è lì nessun medico? Perché dunque la piaga della figlia del mio popolo non è stata medicata?

1 În vremea aceea", zice Domnul, „se vor scoate din mormintele lor oasele împăraților lui Iuda, oasele căpeteniilor lui, oasele preoților, oasele prorocilor și oasele locuitorilor Ierusalimului. 2 Le vor întinde în fața soarelui, în fața lunii și în fața întregii oștiri a cerurilor, pe care i-au iubit ei, cărora le-au slujit*2 Împ. 23:5.Ezec. 8:16., pe care i-au urmat, pe care i-au căutat și înaintea cărora s-au închinat. Nu le vor mai strânge*Cap. 22:19., nici nu le vor mai îngropa, și se vor face gunoi*2 Împ. 9:36.Ps. 83:10. Cap. 9:22;16:4. pe pământ. 3 Toți cei ce vor rămâne din acest neam rău vor dori mai degrabă moartea*Iov 3:21,22;7:15,16.Apoc. 9:6. decât viața, în toate locurile unde îi voi izgoni", zice Domnul oștirilor. 4 „Spune-le: ‘Așa vorbește Domnul: «Cine cade și nu se mai scoală? Sau cine se abate fără să se întoarcă iarăși? 5 Pentru ce dar poporul acesta al Ierusalimului se lasă dus în necurmate rătăciri*Cap. 7:24., stăruiește în înșelătorie*Cap. 9:6. și nu vrea să se întoarcă*Cap. 5:3. la Dumnezeu? 6 Căci Eu*2 Pet. 3:9. sunt cu luare aminte și aud că ei nu vorbesc cum ar trebui; niciunul nu se căiește de răutatea lui și nu zice: ‹Ce am făcut?› Ci toți își încep din nou alergarea, ca un cal care se aruncă la luptă. 7 Chiar și cocostârcul*Is. 1:3. își cunoaște vremea pe ceruri; turtureaua*Cânt. 2:12., rândunica și cocorul își păzesc vremea venirii lor, dar poporul Meu*Cap. 5:4,5. nu cunoaște Legea Domnului! 8 Cum puteți voi să ziceți: ‹Suntem înțelepți și Legea*Rom. 2:17. Domnului este cu noi›? Cu adevărat, degeaba s-a pus la lucru pana mincinoasă a cărturarilor. 9 Înțelepții*Cap. 6:15. sunt dați de rușine, sunt uimiți, sunt prinși, căci au nesocotit Cuvântul Domnului, și ce înțelepciune au ei? 10 De aceea, pe nevestele*Deut. 28:30. Cap. 6:12.Amos 5:11.Ţef. 1:13. lor le voi da altora și ogoarele lor, altor stăpâni. Căci, de la cel mai mic până la cel mai mare, toți sunt lacomi de câștig*Is. 56:11. Cap. 6:13. mârșav, de la proroc până la preot, toți înșală! 11 Leagă în chip ușuratic*Cap. 6:14. rana fiicei poporului Meu, zicând: ‹Pace*Ezec. 13:10.! Pace!› Și totuși pace nu este. 12 Vor fi dați de rușine*Cap. 3:3;6:15., căci săvârșesc astfel de urâciuni; nu roșesc și nu știu de rușine, de aceea vor cădea împreună cu cei ce cad și vor fi răsturnați când îi voi pedepsi», zice Domnul. 13 «Vreau să isprăvesc cu ei», zice Domnul. «Nu vor mai fi struguri în vie*Is. 5:1.Ioel 1:7., nici smochine în smochin*Mat. 21:19.Luca 13:6. și frunzele se vor veșteji. Le voi da celor ce vor trece peste ele.»’" 14 „Pentru ce ședem jos? Strângeți-vă*Cap. 4:5. și haidem în cetățile întărite, ca să pierim acolo! Căci Domnul Dumnezeul nostru ne sortește la moarte, ne dă să bem ape otrăvite*Cap. 9:15;23:15., pentru că am păcătuit împotriva Domnului. 15 Așteptam*Cap. 14:19. pacea, și nu vine nimic mai bun; o vreme de vindecare, și iată groaza! 16 Sforăitul cailor săi se aude dinspre Dan*Cap. 4:15. și de vuietul nechezatului lor*Jud. 5:22. Cap. 47:3. se cutremură toată țara; vin, mănâncă țara și ce cuprinde ea, cetatea și pe cei ce o locuiesc." 17 „Căci iată că trimit între voi niște șerpi, niște basiliști, împotriva cărora nu*Ps. 58:4,5.Ecl. 10:11. este niciun descântec, și vă vor mușca", zice Domnul. 18 Aș vrea să-mi alin durerea, dar mă doare inima în mine. 19 Iată, strigătele fiicei poporului meu răsună dintr-o țară*Is. 39:3. depărtată: „Nu mai este Domnul în Sion? Nu mai este în ea împăratul ei?" – „Pentru ce M-au mâniat*Deut. 32:21.Is. 1:4. ei cu chipurile lor cioplite, cu idoli străini?" – 20 „Secerișul a trecut, vara s-a isprăvit, și noi tot nu suntem mântuiți!" – 21 Sunt zdrobit*Cap. 4:19;9:1;14:17. de durerea fiicei poporului meu, mă doare*Ioel 2:6.Naum 2:10., m-apucă groaza. 22 Nu este niciun leac alinător*Gen. 37:25;43:11. Cap. 46:11; 51:8. în Galaad? Nu este niciun doctor acolo? Pentru ce nu se face dar vindecarea fiicei poporului meu?