1 Nel principio del regno di Ioiachim, figlio di Giosia, re di Giuda, fu pronunciata questa parola da parte dell’Eterno: 2 "Così parla l’Eterno: ‘Va’ nel cortile della casa dell’Eterno, e di’ a tutte le città di Giuda che vengono a prostrarsi nella casa dell’Eterno, tutte le parole che io ti comando di dire loro; non tralasciare nessuna parola. 3 Forse daranno ascolto e si convertiranno ciascuno dalla sua via malvagia; e io mi pentirò del male che penso di fare loro per la malvagità delle loro azioni. 4 Tu dirai loro: Così parla l’Eterno: Se non date ascolto, se non camminate secondo la mia legge che vi ho messo davanti, 5 se non date ascolto alle parole dei miei servitori, i profeti, i quali vi mando, che vi ho mandato fin dal mattino e non li avete ascoltati, 6 io tratterò questa casa come Silo, e farò in modo che questa città serva di maledizione presso tutte le nazioni della terra’". 7 I sacerdoti, i profeti e tutto il popolo udirono Geremia che pronunciava queste parole nella casa dell’Eterno. 8 E avvenne che, come Geremia ebbe finito di pronunciare tutto quello che l’Eterno gli aveva comandato di dire a tutto il popolo, i sacerdoti, i profeti e tutto il popolo lo presero, dicendo: "Tu devi morire! 9 Perché hai profetizzato nel nome dell’Eterno dicendo: ‘Questa casa sarà come Silo e questa città sarà devastata, e priva di abitanti?’". Tutto il popolo si radunò contro Geremia nella casa dell’Eterno. 10 Quando i capi di Giuda ebbero udito queste cose, salirono dalla casa del re alla casa dell’Eterno e si sedettero all’ingresso della porta nuova della casa dell’Eterno. 11 I sacerdoti e i profeti parlarono ai capi e a tutto il popolo, dicendo: "Quest’uomo merita la morte, perché ha profetizzato contro questa città, nel modo che avete udito con le vostre orecchie". 12 Allora Geremia parlò a tutti i capi e a tutto il popolo, dicendo: "L’Eterno mi ha mandato a profetizzare contro questa casa e contro questa città tutte le cose che avete udito. 13 Ora dunque, correggete le vostre vie e le vostre azioni, date ascolto alla voce dell’Eterno, del vostro Dio, e l’Eterno si pentirà del male che ha pronunciato contro di voi. 14 Quanto a me, eccomi nelle vostre mani; fate di me quello che vi sembrerà buono e giusto. 15 Soltanto sappiate per certo che, se mi fate morire, mettete del sangue innocente addosso a voi, a questa città e ai suoi abitanti, perché l’Eterno mi ha veramente mandato da voi per farvi udire tutte queste parole". 16 Allora i capi e tutto il popolo dissero ai sacerdoti e ai profeti: "Quest’uomo non merita la morte, perché ci ha parlato nel nome dell’Eterno, del nostro Dio". 17 Alcuni degli anziani del paese si alzarono e parlarono così a tutta l’assemblea del popolo: 18 "Michea, il Morasita, profetizzò ai giorni di Ezechia, re di Giuda, e parlò a tutto il popolo di Giuda in questi termini: ‘Così dice l’Eterno degli eserciti: Sion sarà arata come un campo, Gerusalemme diventerà un monte di rovine e la montagna del tempio un’altura boscosa’. 19 Ezechia, re di Giuda, e tutto Giuda lo misero a morte? Ezechia non temette forse l’Eterno e non supplicò l’Eterno al punto che l’Eterno si pentì del male che aveva pronunciato contro di loro? E noi stiamo per fare un grande male a nostro danno". 20 Vi fu anche un altro uomo che profetizzò nel nome dell’Eterno: Uria, figlio di Semaia di Chiriat-Iearim, il quale profetizzò contro questa città e contro questo paese, in tutto e per tutto come Geremia; 21 quando il re Ioiachim, tutti i suoi uomini valorosi e tutti i suoi capi ebbero udito le sue parole, il re cercò di farlo morire; ma Uria lo seppe, ebbe paura, fuggì e andò in Egitto; 22 e il re Ioiachim mandò degli uomini in Egitto, cioè Elnatan, figlio di Acbor, e altra gente con lui. 23 Questi fecero uscire Uria dall’Egitto e lo condussero al re Ioiachim, il quale lo colpì con la spada, e gettò il suo cadavere fra le sepolture dei figli del popolo. 24 Ma la mano di Aicam, figlio di Safan, fu con Geremia e impedì che fosse dato nelle mani del popolo per essere messo a morte.

1 La începutul domniei lui Ioiachim, fiul lui Iosia, împăratul lui Iuda, a fost rostit următorul cuvânt din partea Domnului: 2 „Așa vorbește Domnul: ‘Stai în curtea*Cap. 19:14. Casei Domnului și spune acelora care vin din toate cetățile lui Iuda să se închine în Casa Domnului, toate cuvintele*Ezec. 3:10.Mat. 28:20. pe care-ți poruncesc să li le spui; nu lăsa*Fapte 20:27. niciun cuvânt din ele. 3 Poate*Cap. 36:3. că vor asculta și se va întoarce fiecare de la calea lui cea rea; atunci Mă voi căi*Cap. 18:8.Iona 3:8,9. de răul pe care mă gândisem să li-l fac din pricina răutății faptelor lor.’ 4 Să le spui: ‘Așa vorbește Domnul: «Dacă nu*Lev. 26:14.Deut. 28:15. Mă ascultați când vă poruncesc să urmați Legea Mea, pe care v-am pus-o înainte; 5 dacă nu ascultați cuvintele robilor Mei proroci pe care vi-i trimit, pe care vi i-am trimis*Cap. 7:13,25;11:7;25:3,4. dis-de-dimineață și pe care nu i-ați ascultat, 6 atunci voi face Casei acesteia ca lui Silo*1 Sam. 4:10,11.Ps. 78:60. Cap. 7:12,14. și voi face din cetatea aceasta o pricină de blestem*Is. 65:15. Cap. 24:9. pentru toate neamurile pământului.»’" 7 Preoții, prorocii și tot poporul au auzit pe Ieremia rostind aceste cuvinte în Casa Domnului. 8 Și, când a isprăvit de spus Ieremia tot ce-i poruncise Domnul să spună întregului popor, preoții, prorocii și tot poporul au pus mâna pe el și au zis: „Trebuie să mori negreșit! 9 Pentru ce prorocești în Numele Domnului și zici: ‘Casa aceasta va ajunge ca Silo și cetatea aceasta va fi pustiită și lipsită de locuitori’?" Tot poporul s-a îngrămădit în jurul lui Ieremia în Casa Domnului. 10 Când au auzit căpeteniile lui Iuda aceste lucruri, s-au suit din casa împăratului la Casa Domnului și au șezut la intrarea porții celei noi a Casei Domnului. 11 Atunci, preoții și prorocii au vorbit căpeteniilor și întregului popor: „Omul acesta este vinovat de pedeapsa cu moartea, căci*Cap. 38:4. a prorocit împotriva cetății acesteia, cum ați auzit voi înșivă cu urechile voastre!" 12 Ieremia a zis tuturor căpeteniilor și întregului popor: „Domnul m-a trimis să prorocesc împotriva Casei acesteia și împotriva cetății acesteia toate lucrurile pe care le-ați auzit voi. 13 Acum îndreptați-vă*Cap. 7:3. căile și faptele, ascultați glasul Domnului Dumnezeului vostru și Domnul Se va căi*Vers. 3,19. de răul pe care l-a rostit împotriva voastră! 14 Cât despre mine, iată-mă*Cap. 38:5. în mâinile voastre; faceți-mi ce vi se va părea că este bine și drept! 15 Numai să știți că, dacă mă veți omorî, vă veți face vinovați de sânge nevinovat, voi, cetatea aceasta și locuitorii ei; căci Domnul m-a trimis în adevăr la voi să rostesc în auzul vostru toate aceste cuvinte!" 16 Căpeteniile și tot poporul au zis preoților și prorocilor: „Omul acesta nu este vinovat de pedeapsa cu moartea, căci ne-a vorbit în Numele Domnului Dumnezeului nostru!" 17 Și unii din bătrânii țării s-au sculat*Fapte 5:34. și au zis întregii adunări a poporului: 18 „Mica*Mica 1:1. din Moreșet prorocea pe vremea lui Ezechia, împăratul lui Iuda, și spunea întregului popor al lui Iuda: ‘Așa vorbește Domnul oștirilor: «Sionul*Mica 3:12. va fi arat ca un ogor, Ierusalimul va ajunge un morman de pietre și muntele Casei Domnului, o înălțime acoperită cu păduri.»’ 19 L-au omorât însă oare Ezechia, împăratul lui Iuda, și tot Iuda? Nu s-a temut*2 Cron. 32:26. Ezechia de Domnul? Nu s-a rugat el Domnului? Și atunci, Domnul S-a căit*Exod 32:14.2 Sam. 24:16. de răul pe care-l rostise împotriva lor. Și noi*Fapte 5:39. să ne împovărăm sufletul cu o nelegiuire așa de mare?" 20 (A mai fost însă un om care prorocea în Numele Domnului: Urie, fiul lui Șemaia, din Chiriat-Iearim. El a prorocit împotriva cetății acesteia și împotriva țării acesteia tocmai aceleași lucruri ca Ieremia. 21 Împăratul Ioiachim, toți vitejii lui și toate căpeteniile lui au auzit cuvintele lui, și împăratul a căutat să-l omoare. Dar Urie, care a fost înștiințat de lucrul acesta, s-a temut, a fugit și s-a dus în Egipt. 22 Împăratul Ioiachim a trimis niște oameni în Egipt, și anume pe Elnatan, fiul lui Acbor, și pe alții împreună cu el în Egipt. 23 Aceștia au scos din Egipt pe Urie și l-au adus la împăratul Ioiachim, care l-a omorât cu sabia și i-a aruncat trupul mort în mormintele copiilor poporului.) 24 Totuși mâna*2 Împ. 22:12,14. Cap. 39:14. lui Ahicam, fiul lui Șafan, a fost cu Ieremia, și el n-a lăsat să fie dat pe mâna poporului ca să fie omorât.