1 "Andate per le vie di Gerusalemme, guardate, informatevi e cercate per le sue piazze se vi trovate un uomo, se ce n’è uno solo che operi giustamente, che cerchi la fedeltà; e io perdonerò Gerusalemme. 2 Anche quando dicono: ‘Com’è vero che l’Eterno vive’, è certo che giurano il falso". 3 O Eterno, i tuoi occhi non cercano forse la fedeltà? Tu li colpisci, e quelli non sentono nulla; tu li consumi, e quelli rifiutano di ricevere la correzione; essi hanno reso il loro volto più duro della roccia, rifiutano di convertirsi. 4 Io dicevo: "Questi non sono che miseri; sono insensati perché non conoscono la via dell’Eterno, la legge del loro Dio; 5 io andrò dai grandi e parlerò loro, perché essi conoscono la via dell’Eterno, la legge del loro Dio"; ma anche loro, tutti quanti, hanno spezzato il giogo, hanno rotto i legami. 6 Perciò il leone della foresta li uccide, il lupo del deserto li distrugge, il leopardo sta in agguato presso le loro città; chiunque ne uscirà sarà sbranato, perché le loro trasgressioni sono numerose, le loro infedeltà sono aumentate.

7 "Perché ti dovrei perdonare? I tuoi figli mi hanno abbandonato, e giurano per degli dèi che non esistono. Io li ho saziati e loro si danno all’adulterio, e si affollano nelle case di prostituzione. 8 Sono come tanti stalloni ben pasciuti e focosi; ognuno di loro nitrisce dietro la moglie del prossimo. 9 Non li dovrei punire per queste cose?" dice l’Eterno; "non dovrei vendicarmi di una simile nazione?".

10 "Salite sulle sue mura e distruggete, ma non la finite del tutto; portate via i suoi tralci, perché non sono dell’Eterno! 11 Poiché la casa d’Israele e la casa di Giuda mi hanno tradito", dice l’Eterno. 12 Rinnegano l’Eterno, e dicono: "Non esiste; nessun male ci verrà addosso, noi non vedremo né spada né fame; 13 i profeti non sono che vento, e nessuno parla in essi. Ciò che minacciano sia fatto a loro!".

14 Perciò così parla l’Eterno, l’Iddio degli eserciti: "Perché avete detto quelle parole, ecco, io farò che la mia parola sia come fuoco nella tua bocca, che questo popolo sia come legno, e che quel fuoco lo divori. 15 Ecco, io faccio venire da lontano una nazione contro di voi, casa d’Israele", dice l’Eterno, "una nazione valorosa, una nazione antica, una nazione della quale tu non conosci la lingua e non comprendi le parole. 16 La sua faretra è un sepolcro aperto; tutti quanti sono dei prodi. 17 Essa divorerà i tuoi raccolti e il tuo pane, divorerà i tuoi figli e le tue figlie, divorerà le tue pecore e i tuoi buoi, divorerà le tue vigne e i tuoi fichi; abbatterà con la spada le tue città fortificate nelle quali confidi. 18 Ma anche in quei giorni", dice l’Eterno, "io non ti finirò del tutto. 19 E quando direte: ‘Perché l’Eterno, il nostro Dio, ci ha fatto tutto questo?’, tu risponderai loro: ‘Come voi mi avete abbandonato e avete servito degli dèi stranieri nel vostro paese, così servirete degli stranieri in un paese che non è vostro’".

20 "Annunciate questo alla casa di Giacobbe, proclamatelo in Giuda, e dite: 21 ‘Ascoltate ora questo, o popolo stolto e senza cuore, che ha occhi e non vede, che ha orecchi e non ode. 22 Non mi temerete?’", dice l’Eterno, "non temerete voi davanti a me che ho posto la sabbia come limite al mare, barriera eterna, che esso non oltrepasserà mai? I suoi flutti si agitano, ma sono impotenti; rumoreggiano, ma non la sormontano. 23 Ma questo popolo ha un cuore indocile e ribelle; si voltano indietro e se ne vanno. 24 Non dicono nel loro cuore: ‘Temiamo l’Eterno, il nostro Dio, che dà la pioggia a suo tempo: la pioggia della prima e dell’ultima stagione, che ci mantiene le settimane fissate per la mietitura’. 25 Le vostre iniquità hanno sconvolto queste cose e i vostri peccati vi hanno privato del benessere. 26 Poiché fra il mio popolo si trovano degli empi che spiano, come cacciatori in agguato; essi tendono tranelli, acchiappano uomini. 27 Come una gabbia è piena di uccelli, così le loro case sono piene di frode; perciò diventano grandi e si arricchiscono. 28 Ingrassano, hanno il volto lucente, oltrepassano ogni limite di male. Non difendono la causa, la causa dell’orfano, eppure prosperano; e non fanno giustizia nei processi dei poveri. 29 E non dovrei punire queste cose?" dice l’Eterno, "non dovrei vendicarmi di una simile nazione?

30 Cose spaventevoli e orribili si fanno nel paese: 31 i profeti profetizzano falsamente; i sacerdoti governano agli ordini dei profeti; e il mio popolo ha piacere che sia così. E cosa farete voi quando verrà la fine?".

1 Cutreierați ulițele Ierusalimului, uitați-vă, întrebați și căutați*Ezec. 22:30. în piețe, dacă se găsește un om, dacă*Gen. 18:23.Ps. 12:1. este vreunul care să înfăptuiască ce este drept, care să se țină de adevăr, și voi ierta*Gen. 18:26. Ierusalimul. 2 Chiar când*Tit 1:16. zic: ‘Viu*Cap. 4:2. este Domnul!’ ei jură*Cap. 7:9. strâmb." 3 Doamne, nu văd ochii Tăi*2 Cron. 16:9. adevărul? Tu-i lovești*Is. 1:5;9:13. Cap. 2:30., și ei nu simt nimic; îi nimicești, și nu vor să ia învățătură; iau o înfățișare mai tare decât stânca, nu vor*Cap. 7:28.Ţef. 3:2. să se întoarcă la Tine. 4 Eu ziceam: „Numai cei mici sunt așa; ei lucrează fără minte, pentru că nu cunosc*Cap. 8:7. calea Domnului, Legea Dumnezeului lor! 5 Mă voi duce deci la cei mari și le voi vorbi, căci ei*Mica 3:1. cunosc calea Domnului, Legea Dumnezeului lor!" Dar toți au sfărâmat*Ps. 2:3. jugul și au rupt legăturile. 6 De aceea îi omoară leul*Cap. 4:7. din pădure și-i nimicește lupul*Ps. 104:20.Hab. 1:8.Ţef. 3:3. din pustie. Stă la pândă pardosul*Osea 13:7. înaintea cetăților lor; toți cei ce vor ieși din ele vor fi sfâșiați, căci fărădelegile lor sunt multe, abaterile lor s-au înmulțit! 7 „Cum să te iert?", zice Domnul. „Copiii tăi M-au părăsit și jură*Ios. 23:7.Ţef. 1:5. pe dumnezei care*Deut. 32:21.Gal. 4:8. n-au ființă. Și, după ce le-am primit*Deut. 32:15. jurămintele, se dedau la preacurvie și aleargă cu grămada în casa curvei! 8 Ca niște cai*Ezec. 22:11. bine hrăniți, care aleargă încoace și încolo, fiecare nechează*Cap. 13:27. după nevasta aproapelui său. 9 Să*Vers. 29. Cap. 9:9. nu pedepsesc Eu aceste lucruri", zice Domnul, „să nu Mă răzbun Eu*Cap. 44:22. pe un asemenea popor? 10 Suiți-vă*Cap. 39:8. pe zidurile ei și dărâmați, dar*Cap. 4:27. Vers. 18. nu nimiciți de tot! Luați-i butucii aceștia, căci nu sunt ai Domnului! 11 Căci casa*Cap. 3:20. lui Israel și casa lui Iuda Mi-au fost necredincioase", zice Domnul. 12 Ei tăgăduiesc*2 Cron. 36:16. Cap. 4:10. pe Domnul și zic: „Nu*Is. 28:15. este El! Și nu*Cap. 14:13. va veni nenorocirea peste noi; nu vom vedea nici sabia, nici foametea. 13 Prorocii sunt vânt, și nu Dumnezeu vorbește în ei. Așa să li se facă și lor!" 14 De aceea, așa vorbește Domnul Dumnezeul oștirilor: „Pentru că ați zis lucrul acesta, iată*Cap. 1:9., Cuvântul Meu îl fac foc în gura ta și poporul acesta, lemne, ca să-i ardă focul acesta. 15 Iată, aduc de departe un neam împotriva voastră, casă a lui Israel", zice Domnul, „un neam*Deut. 28:49.Is. 5:26. Cap. 1:15; 6:22. tare, un neam*Is. 39:3. Cap. 4:16. străvechi, un neam a cărui limbă n-o cunoști și ale cărui vorbe nu le pricepi. 16 Tolba lui cu săgeți este ca un mormânt deschis; toți sunt niște viteji. 17 El îți va mânca secerișul*Lev. 26:16.Deut. 28:31,33. și pâinea, îți va mânca fiii și fiicele, îți va mânca oile și boii, îți va mânca via și smochinul și îți va trece prin sabie cetățile întărite, în care te încrezi. 18 Dar, și în zilele acelea", zice Domnul, „nu vă voi nimici*Cap. 4:27. de tot. 19 Dacă veți întreba atunci: ‘Pentru ce*Deut. 29:24.1 Împ. 9:8,9. Cap. 23:22;16:10. ne-a făcut toate acestea Domnul Dumnezeul nostru?’, așa le vei răspunde: ‘După cum voi M-ați părăsit*Cap. 2:13. și ați slujit unor dumnezei străini în țara voastră, tot așa acum veți sluji*Deut. 28:48. unor străini într-o țară care nu este a voastră!’ 20 Spuneți lucrul acesta casei lui Iacov, vestiți-l în Iuda și ziceți: 21 ‘Ascultați lucrul acesta, popor*Is. 6:9.Ezec. 12:2.Mat. 13:14.Ioan 12:40.Fapte 28:26.Rom. 11:8. fără minte și fără inimă, care are ochi, și nu vede, urechi, și n-aude! 22 Nu voiți să vă temeți*Apoc. 15:4. de Mine’, zice Domnul, ‘nu voiți să tremurați înaintea Mea? Eu am pus mării*Iov 26:10;38:10,11.Ps. 104:9.Prov. 8:29. ca hotar nisipul, hotar veșnic, pe care nu trebuie să-l treacă. Și chiar dacă valurile ei se înfurie, totuși sunt neputincioase; urlă, dar nu-l trec. 23 Poporul acesta însă are o inimă dârză și răzvrătită; se răscoală și pleacă 24 și nu zic în inima lor: «Să ne temem de Domnul Dumnezeul nostru, care dă ploaie*Ps. 147:8. Cap. 14:22.Mat. 5:45.Fapte 14:17. la vreme, ploaie timpurie*Deut. 11:14.Ioel 2:23. și târzie, și ne păstrează*Gen. 8:22. săptămânile hotărâte pentru seceriș.» 25 Din pricina nelegiuirilor voastre*Cap. 3:3. n-au loc aceste orânduiri, păcatele voastre vă lipsesc de aceste bunătăți. 26 Căci în poporul Meu sunt oameni răi; ei pândesc*Prov. 1:11,17,18.Hab. 1:15. ca păsărarul care întinde lațuri, întind curse și prind oameni. 27 Cum se umple o colivie de păsări, așa se umplu casele lor prin vicleșug; așa ajung ei puternici și bogați. 28 Se îngrașă*Deut. 32:15., lucesc de grăsime; întrec orice măsură în rău, nu apără pricina*Is. 1:23.Zah. 7:10., pricina orfanului, ca să le meargă bine*Iov 12:6.Ps. 73:12. Cap. 12:1., nu fac dreptate celor lipsiți. 29 Să nu pedepsesc*Vers. 9.Mal. 3:5. Eu aceste lucruri’, zice Domnul, ‘să nu-Mi răzbun Eu pe un asemenea popor?’ 30 Grozave lucruri, urâcioase*Cap. 23:14.Osea 6:10. lucruri se fac în țară. 31 Prorocii prorocesc neadevăruri*Cap. 14:14;23:25,26.Ezec. 13:6., preoții stăpânesc cu ajutorul lor, și poporului Meu îi plac*Mica 2:11. aceste lucruri. Dar ce veți face la urmă?