1 "In quel tempo", dice l’Eterno, "io sarò l’Iddio di tutte le famiglie d’Israele, ed esse saranno il mio popolo". 2 Così parla l’Eterno: "Il popolo scampato dalla spada ha trovato grazia nel deserto; io sto per dare riposo a Israele". 3 Da tempi lontani l’Eterno mi è apparso. "Sì, io ti amo di un amore eterno; perciò ti prolungo la mia bontà. 4 Io ti ricostruirò e tu sarai ricostruita, vergine d’Israele! Tu sarai di nuovo adorna dei tuoi tamburelli e uscirai in mezzo alle danze di quelli che si rallegrano. 5 Pianterai ancora delle vigne sui monti di Samaria; i piantatori pianteranno e raccoglieranno il frutto. 6 Poiché il giorno verrà, quando le guardie grideranno sul monte di Efraim: ‘Alzatevi, saliamo a Sion, all’Eterno, che è il nostro Dio’".

7 Poiché così parla l’Eterno: "Innalzate canti di gioia per Giacobbe, gridate per il capo delle nazioni; fate udire delle lodi e dite: ‘O Eterno, salva il tuo popolo, il residuo d’Israele!’. 8 Ecco, io li riconduco dal paese del settentrione e li raccolgo dalle estremità della terra; fra loro ci sono il cieco e lo zoppo, la donna incinta e quella in doglie di parto: una grande moltitudine che ritorna qua. 9 Vengono piangenti, li conduco imploranti, li guido ai torrenti di acqua, per una via diritta dove non inciamperanno; perché sono diventato un padre per Israele, ed Efraim è il mio primogenito.

10 Nazioni, ascoltate la parola dell’Eterno, proclamatela alle isole lontane e dite: ‘Colui che ha disperso Israele lo raccoglie e lo custodisce come fa un pastore con il suo gregge’. 11 Poiché l’Eterno ha riscattato Giacobbe, lo ha salvato dalla mano di uno più forte di lui. 12 Quelli verranno e canteranno di gioia sulle alture di Sion, affluiranno verso i beni dell’Eterno: al frumento, al vino, all’olio, al frutto delle greggi e degli armenti; la loro anima sarà come un giardino annaffiato, non continueranno più a languire. 13 Allora la vergine si rallegrerà nella danza, i giovani gioiranno insieme ai vecchi; io cambierò il loro lutto in gioia, li consolerò, li rallegrerò liberandoli dal loro dolore. 14 Sazierò di grasso l’anima dei sacerdoti e il mio popolo sarà saziato dei miei beni", dice l’Eterno.

15 Così parla l’Eterno: "Si è udita una voce in Rama, un lamento, un pianto amaro; Rachele piange i suoi figli; lei rifiuta di essere consolata dei suoi figli, perché non sono più".

16 Così parla l’Eterno: "Trattieni la tua voce dal piangere, i tuoi occhi dal versare lacrime; poiché la tua opera sarà ricompensata", dice l’Eterno, "essi ritorneranno dal paese del nemico; 17 e c’è speranza per il tuo avvenire", dice l’Eterno, "i tuoi figli ritorneranno entro i loro confini. 18 Io odo, odo Efraim che si rammarica: ‘Tu mi hai castigato e io sono stato castigato, come un torello non domato; convertimi e io mi convertirò, poiché tu sei l’Eterno, il mio Dio. 19 Dopo che mi sono sviato, io mi sono pentito; dopo che ho riconosciuto il mio stato, mi sono battuto l’anca; io sono coperto di vergogna, confuso, perché porto l’infamia della mia giovinezza’. 20 Efraim è dunque per me un figlio così caro? un figlio prediletto? Da quando io parlo contro di lui, è più vivo e continuo il ricordo che ne ho; perciò le mie viscere si commuovono per lui, e io certo ne avrò pietà", dice l’Eterno.

21 "Metti delle pietre miliari, fatti dei pali indicatori, poni ben mente alla strada, alla via che hai seguito. Ritorna, vergine d’Israele, torna a queste città che sono tue! 22 Fino a quando te ne andrai vagabonda, figlia infedele? Poiché l’Eterno crea una cosa nuova sulla terra: la donna che corteggia l’uomo".

23 Così parla l’Eterno degli eserciti, l’Iddio d’Israele: "Si dirà ancora questa parola nel paese di Giuda e nelle sue città, quando li avrò fatti tornare dalla deportazione: ‘L’Eterno ti benedica, dimora di giustizia, monte di santità!’. 24 Là si stabiliranno assieme Giuda e tutte le sue città: gli agricoltori e quelli che guidano le greggi. 25 Poiché io ristorerò l’anima stanca e sazierò ogni anima languente".

26 A questo punto mi sono svegliato e ho guardato; il mio sonno era stato dolce.

27 "Ecco, i giorni vengono", dice l’Eterno, "che io seminerò la casa d’Israele e la casa di Giuda di semenza di uomini e di semenza di animali. 28 Avverrà che, come ho vegliato su di loro per sradicare e per demolire, per abbattere, per distruggere e per nuocere, così veglierò su di loro per costruire e per piantare", dice l’Eterno. 29 "In quei giorni non si dirà più: ‘I padri hanno mangiato uva acerba e i denti dei figli si sono allegati’, 30 ma ognuno morirà per la propria iniquità: chiunque mangerà l’uva acerba avrà i denti allegati. 31 Ecco, i giorni vengono", dice l’Eterno, "che io farò un nuovo patto con la casa d’Israele e con la casa di Giuda; 32 non come il patto che stabilii con i loro padri il giorno che li presi per mano per farli uscire dal paese d’Egitto: patto che essi violarono, benché io fossi loro Signore", dice l’Eterno; 33 "ma questo è il patto che farò con la casa d’Israele, dopo quei giorni", dice l’Eterno, "io metterò la mia legge nel loro intimo, la scriverò sul loro cuore, io sarò loro Dio ed essi saranno mio popolo. 34 Non insegneranno più ciascuno il proprio compagno e ciascuno il proprio fratello, dicendo: ‘Conoscete l’Eterno!’ poiché tutti mi conosceranno, dal più piccolo al più grande", dice l’Eterno. "Poiché io perdonerò la loro iniquità e non mi ricorderò più del loro peccato". 35 Così parla l’Eterno, che ha dato il sole come luce del giorno e le leggi alla luna e alle stelle perché siano luce alla notte; che solleva il mare in modo che ne muggiscano le onde; colui che si chiama: l’Eterno degli eserciti. 36 "Se quelle leggi vengono a mancare davanti a me", dice l’Eterno, "allora anche la discendenza d’Israele cesserà di essere per sempre una nazione in mia presenza". 37 Così parla l’Eterno: "Se i cieli di sopra possono essere misurati e le fondamenta della terra di sotto scandagliate, allora anche io rigetterò tutta la discendenza d’Israele per tutto quello che essi hanno fatto", dice l’Eterno.

38 "Ecco, i giorni vengono", dice l’Eterno, "che questa città sarà ricostruita in onore dell’Eterno, dalla torre di Cananeel alla porta dell’Angolo. 39 Di là la corda per misurare sarà tirata in linea retta fino al colle di Gareb, e girerà dal lato di Goa. 40 Tutta la valle dei cadaveri e delle ceneri e tutti i campi fino al torrente Chidron, fino all’angolo della porta dei Cavalli verso oriente, saranno consacrati all’Eterno, e non saranno più sconvolti né distrutti, per sempre".

1 „În vremea*Cap. 30:24. aceea", zice Domnul, „Eu voi fi*Cap. 30:22. Dumnezeul tuturor semințiilor lui Israel, și ei vor fi poporul meu." 2 Așa vorbește Domnul: „Poporul celor ce-au scăpat de sabie a căpătat trecere în pustie: Israel merge*Num. 10:33.Deut. 1:33.Ps. 95:11.Is. 63:14. spre locul lui de odihnă." 3 Domnul mi Se arată de departe: „Te iubesc*Mal. 1:2. cu o iubire*Rom. 11:28,29. veșnică, de aceea îți păstrez*Osea 11:4. bunătatea Mea! 4 Te voi așeza*Cap. 33:7. din nou, și vei fi așezată din nou, fecioara lui Israel! Te vei împodobi iarăși cu timpanele*Exod 15:20.Jud. 11:34.Ps. 149:3. tale și vei ieși în mijlocul jocurilor voioase. 5 Vei sădi*Is. 65:21.Amos 9:14. iarăși vii pe înălțimile Samariei; cei ce le vor sădi le vor culege și roadele. 6 Căci vine ziua când străjerii vor striga pe muntele lui Efraim: ‘Sculați-vă*Is. 2:3.Mica 4:2. să ne suim în Sion, la Domnul Dumnezeul nostru!’" 7 Căci așa vorbește Domnul: „Strigați*Is. 12:5,6. de bucurie asupra lui Iacov, chiuiți de veselie în fruntea neamurilor! Înălțați-vă glasurile, cântați laude și ziceți: ‘Doamne, izbăvește pe poporul Tău, pe rămășița lui Israel!’ 8 Iată, îi aduc înapoi din țara*Cap. 3:12,18;23:8. de la miazănoapte, îi adun*Ezec. 20:34,41;34:13. de la marginile pământului: între ei este și orbul și șchiopul, femeia însărcinată și cea în durerile nașterii; o mare mulțime se întoarce înapoi aici! 9 Plângând vin*Ps. 126:5,6. Cap. 50:4. și îi duc în mijlocul rugăciunilor lor; îi duc la*Is. 35:8;43:19;49:10,11. râuri de apă, pe un drum neted pe care nu se poticnesc. Căci Eu sunt Tatăl lui Israel, și Efraim este întâiul Meu născut*Exod 4:22.. 10 Ascultați Cuvântul Domnului, neamuri, și vestiți-l în ostroave depărtate! Spuneți: ‘Cel ce a risipit pe Israel îl va aduna*Is. 40:11.Ezec. 34:12-14. și-l va păzi cum își păzește păstorul turma.’ 11 Căci Domnul*Is. 44:23;48:20. răscumpără pe Iacov și-l izbăvește din*Is. 49:24,25. mâna unuia mai tare decât el. 12 Ei vor veni și vor chiui de bucurie pe înălțimile*Ezec. 17:23;20:40. Sionului; vor alerga la bunătățile*Osea 3:5. Domnului, la grâu, la must, la untdelemn, la oi și boi; sufletul le va fi ca o grădină bine*Is. 58:11. udată și nu vor mai*Is. 35:10;65:19.Apoc. 21:4. tânji. 13 Atunci, fetele se vor veseli la joc, tinerii și bătrânii se vor bucura și ei; le voi preface jalea în veselie și-i voi mângâia, le voi da bucurie după necazurile lor. 14 Voi sătura de grăsime sufletul preoților și poporul Meu se va sătura de bunătățile Mele", zice Domnul. 15 Așa vorbește Domnul: „Un țipăt*Mat. 2:17,18. se aude la Rama*Ios. 18:25., plângeri și lacrimi amare: Rahela își plânge copiii și nu vrea să se mângâie pentru copiii ei, căci nu mai*Gen. 42:13. sunt!" 16 Așa vorbește Domnul: „Oprește-ți plânsul, oprește-ți lacrimile din ochi, căci truda îți va fi răsplătită", zice Domnul; „ei se vor întoarce*Vers. 4,5.Ezra 1:5.Osea 1:11. iarăși din țara vrăjmașului. 17 Este nădejde pentru urmașii tăi", zice Domnul; „copiii tăi se vor întoarce în ținutul lor! 18 Aud pe Efraim bocindu-se: ‘M-ai pedepsit și am fost pedepsit ca un junc nedeprins la jug; întoarce-mă*Plâng. 5:21. Tu, și mă voi întoarce, căci Tu ești Domnul Dumnezeul meu! 19 După ce m-am întors*Deut. 30:2., m-am căit și, după ce mi-am recunoscut greșelile, mă bat pe pulpă; sunt rușinat și roșu de rușine, căci port ocara tinereții mele.’ 20 Îmi este Efraim un fiu scump, un copil iubit de Mine? Căci, când vorbesc de el, Îmi aduc aminte cu gingășie de el, de aceea Îmi arde*Deut. 32:36.Is. 63:15.Osea 11:8. inima în Mine pentru el și voi avea milă*Is. 57:18.Osea 14:4. negreșit de el", zice Domnul. 21 „Ridică semne pe drum, pune stâlpi, ia*Cap. 50:5. seama la cale, la drumul pe care l-ai urmat… Întoarce-te, fecioara lui Israel, întoarce-te în cetățile acestea care sunt ale tale! 22 Până când*Cap. 2:18,23,26. vei fi pribeagă, fiică rătăcită*Cap. 3:6,8,11,12,14,22.? Căci Domnul face un lucru nou pe pământ: femeia va peți pe bărbat."

23 Așa vorbește Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel: „Iată ce se va zice iarăși în țara lui Iuda și în cetățile sale, când voi aduce înapoi pe prinșii lor de război: ‘Domnul*Ps. 122:5-8.Is. 1:26. să te binecuvânteze, locaș al neprihănirii, munte*Zah. 8:3. sfânt!’ 24 Iuda va locui acolo fără teamă în toate*Cap. 33:12,13. cetățile lui, plugarii și cei ce umblă cu turmele la pășune. 25 Căci voi răcori sufletul însetat și voi sătura orice suflet lihnit de foame." 26 (La aceste lucruri m-am trezit și am privit, și somnul îmi fusese dulce.) 27 „Iată vin zile", zice Domnul, „când voi însămânța*Ezec. 36:9-11.Osea 2:23.Zah. 10:9. casa lui Israel și casa lui Iuda cu o sămânță de oameni și o sămânță de dobitoace. 28 Și cum am vegheat*Cap. 44:27. asupra lor ca să-i smulg*Cap. 1:10;18:7., să-i tai, să-i dărâm, să-i nimicesc și să le fac rău, tot așa voi veghea asupra lor ca să-i zidesc și să-i*Cap. 24:6. sădesc", zice Domnul. 29 „În zilele*Ezec. 18:2,3. acelea, nu se va mai zice: ‘Părinții au mâncat aguridă, și copiilor li s-au strepezit dinții’, 30 ci fiecare*Gal. 6:5,7. va muri pentru nelegiuirea lui; oricărui om care va mânca aguridă i se vor strepezi dinții!

31 Iată*Cap. 32:40;33:14.Ezec. 37:26.Evr. 8:8-12;10:16,17., vin zile", zice Domnul, „când voi face cu casa lui Israel și cu casa lui Iuda un legământ nou. 32 Nu ca legământul pe care l-am încheiat cu părinții lor în ziua*Deut. 1:31. când i-am apucat de mână să-i scot din țara Egiptului, legământ pe care l-au călcat, măcar că aveam drepturi de soț asupra lor", zice Domnul. 33 „Ci iată legământul*Cap. 32:40. pe care-l voi face cu casa lui Israel după zilele acelea", zice Domnul: „Voi*Ps. 40:8.Ezec. 11:19,20;36:26,27.2 Cor. 3:3. pune Legea Mea înăuntrul lor, o voi scrie în inima lor, și Eu voi fi Dumnezeul*Cap. 24:7;30:22;32:38. lor, iar ei vor fi poporul Meu. 34 Niciunul nu va mai învăța pe aproapele sau pe fratele său, zicând: ‘Cunoaște pe Domnul!’ Ci toți*Is. 54:13.Ioan 6:45.1 Cor. 2:10.1 Ioan 2:20. Mă vor cunoaște, de la cel mai mic până la cel mai mare", zice Domnul, „căci le voi ierta*Cap. 33:8;50:20.Mica 7:18.Fapte 10:43;13:39.Rom. 11:27. nelegiuirea și nu-Mi voi mai aduce aminte de păcatul lor."

35 Așa vorbește Domnul, care a făcut soarele*Gen. 1:16.Ps. 72:5,17;89:2,36,37;119:91. să lumineze ziua, care a rânduit luna și stelele să lumineze noaptea, care întărâtă*Is. 51:15. marea și face valurile ei să urle, El, al cărui Nume este Domnul*Cap. 10:16. oștirilor: 36 „Dacă vor înceta aceste legi*Ps. 148:6.Is. 54:9,10. Cap. 33:20. dinaintea Mea", zice Domnul, „și neamul lui Israel va înceta pe vecie să mai fie un neam înaintea Mea!" 37 Așa vorbește Domnul: „Dacă cerurile sus*Cap. 33:22. pot fi măsurate și dacă temeliile pământului jos pot fi cercetate, atunci voi lepăda și Eu pe tot neamul lui Israel, pentru tot ce a făcut", zice Domnul. 38 „Iată, vin zile", zice Domnul, „când cetatea va fi zidită iarăși în cinstea Domnului, de la turnul lui Hananeel*Neem. 3:1.Zah. 14:10. până la Poarta Unghiului. 39 Frânghia*Ezec. 40:8.Zah. 2:1. de măsurat va trece încă pe dinaintea ei până la dealul Gareb și de acolo va face un ocol înspre Goat. 40 Toată valea unde se aruncă trupurile moarte și cenușa și toate ogoarele până la pârâul Chedron, până la unghiul porții*2 Cron. 23:15.Neem. 3:28. cailor, la răsărit, vor fi închinate*Ioel 3:17. Domnului și nu vor mai fi niciodată nici surpate, nici nimicite."