(Ap 7:12; 15:3, 4.)

1 Prière de Moïse, homme de Dieu.

Seigneur! Tu as été pour nous un refuge,

De génération en génération.

2 Avant que les montagnes fussent nées,

Et que tu eusses créé la terre et le monde,

D’éternité en éternité tu es Dieu.

3 Tu fais rentrer les hommes dans la poussière,

Et tu dis: Fils de l’homme, retournez!

4 Car mille ans sont, à tes yeux,

Comme le jour d’hier, quand il n’est plus,

Et comme une veille de la nuit.

5 Tu les emportes, semblables à un songe,

Qui, le matin, passe comme l’herbe:

6 Elle fleurit le matin, et elle passe,

On la coupe le soir, et elle sèche.

7 Nous sommes consumés par ta colère,

Et ta fureur nous épouvante.

8 Tu mets devant toi nos iniquités,

Et à la lumière de ta face nos fautes cachées.

9 Tous nos jours disparaissent par ton courroux;

Nous voyons nos années s’évanouir comme un son.

10 Les jours de nos années s’élèvent à soixante-dix ans,

Et, pour les plus robustes, à quatre-vingts ans;

Et l’orgueil qu’ils en tirent n’est que peine et misère,

Car il passe vite, et nous nous envolons.

11 Qui prend garde à la force de ta colère,

Et à ton courroux, selon la crainte qui t’est due?

12 Enseigne-nous à bien compter nos jours,

Afin que nous appliquions notre cœur à la sagesse.

13 Reviens, Éternel!

Jusques à quand?…

Aie pitié de tes serviteurs!

14 Rassasie-nous chaque matin de ta bonté,

Et nous serons toute notre vie dans la joie et l’allégresse.

15 Réjouis-nous autant de jours que tu nous as humiliés,

Autant d’années que nous avons vu le malheur.

16 Que ton œuvre se manifeste à tes serviteurs,

Et ta gloire sur leurs enfants!

17 Que la grâce de l’Éternel, notre Dieu, soit sur nous!

Affermis l’ouvrage de nos mains,

Oui, affermis l’ouvrage de nos mains!

O rugăciune a lui Moise,

omul lui Dumnezeu

1 Doamne, Tu ai fost*Deut. 33:27.Ezec. 11:16. locul nostru de adăpost

din neam în neam.

2 Înainte*Prov. 8:25,26. ca să se fi născut munții

și înainte ca să se fi făcut pământul și lumea,

din veșnicie în veșnicie, Tu ești Dumnezeu!

3 Tu întorci pe oameni în țărână

și zici: „Întoarceți-vă*Gen. 3:19.Ecl. 12:7., fiii oamenilor!"

4 Căci*2 Pet. 3:8. înaintea Ta, o mie de ani

sunt ca ziua de ieri, care a trecut,

și ca o strajă din noapte.

5 Îi mături ca un*Ps. 73:20. vis:

dimineața sunt*Ps. 103:15.Is. 40:6. ca iarba, care încolțește iarăși:

6 înflorește dimineața*Iov 14:2.Ps. 92:7. și crește,

iar seara este tăiată și se usucă.

7 Noi suntem mistuiți de mânia Ta

și îngroziți de urgia Ta.

8 Tu pui*Ps. 50:21.Ier. 16:17. înaintea Ta nelegiuirile noastre

și scoți la lumina Feței Tale păcatele noastre cele*Ps. 19:12. ascunse.

9 Toate zilele noastre pier de urgia Ta,

vedem cum ni se duc anii ca un sunet.

10 Anii vieții noastre se ridică la șaptezeci de ani,

iar, pentru cei mai tari, la optzeci de ani;

și lucrul cu care se mândrește omul în timpul lor nu este decât trudă și durere,

căci trec iute, și noi zburăm.

11 Dar cine ia seama la tăria mâniei Tale

și la urgia Ta, așa cum se cuvine să se teamă de Tine?

12 Învață-ne*Ps. 39:4. să ne numărăm bine zilele,

ca să căpătăm o inimă înțeleaptă!

13 Întoarce-te, Doamne! Până când zăbovești?

Ai*Deut. 32:36.Ps. 135:14. milă de robii Tăi!

14 Satură-ne în fiecare dimineață de bunătatea Ta

și*Ps. 85:6;149:4. toată viața noastră ne vom bucura și ne vom veseli!

15 Înveselește-ne tot atâtea zile câte ne-ai smerit,

tot atâția ani câți am văzut nenorocirea!

16 Să se arate robilor Tăi lucrarea*Hab. 3:2. Ta

și slava Ta fiilor lor!

17 Fie peste noi bunăvoința*Ps. 27:4. Domnului Dumnezeului nostru!

Și întărește*Is. 26:12. lucrarea mâinilor noastre,

da, întărește lucrarea mâinilor noastre!