Te Matenga o Haora rātou ko āna Tama
1 Nā, kua whawhai ngā Pirihitini ki a Īharaira; ā, ka whati ngā tāngata o Īharaira i te aroaro o ngā Pirihitini, ā, hinga ana, mate rawa, i Maunga Kiripoa. 2 Nā, ka whāia e ngā Pirihitini a Haora rātou ko āna tama; ā, patua iho e ngā Pirihitini a Honatana rātou ko Apinarapa, ko Marikihua, ngā tama a Haora. 3 Nā, kua taikaha haere te whawhai ki a Haora, ā, kua mau ia i ngā kaikōpere; ā, kua hē tōna manawa i ngā kaikōpere.
4 Kātahi a Haora ka mea ki tāna kaimau patu, "Unuhia tāu hoari, werohia hoki ahau; kei haere mai tēnei hunga kokotikore, kei whakatupu kino i ahau."
Otiia kīhai i pai tāna kaimau patu; he nui hoki nō tōna hopohopo. Heoi, ka mau a Haora ki tāna hoari, hinga iho ana ki runga. 5 Ā, nō te kitenga o tāna kaimau patu kua mate a Haora, ka hinga hoki ia ki runga ki tāna hoari, ā, ka mate. 6 Heoi, ka mate a Haora me āna tama tokotoru; mate tahi ana tōna whare katoa.
7 Ā, nō te kitenga o ngā tāngata katoa o Īharaira i te raorao kua whati rātou, kua mate hoki a Haora rātou ko āna tama, whakarērea ake e rātou ō rātou pā, ā, rere ana. Nā, ka haere mai ngā Pirihitini, ā, nohoia iho e rātou.
8 Ā, i te aonga ake, i te haerenga mai o ngā Pirihitini ki te muru i te hunga i patua, nā, ka kitea a Haora rātou ko āna tama e takoto ana i runga i Maunga Kiripoa. 9 Nā, huia ana ōna e rātou, tangohia ana tōna upoko me āna patu, tukua ana kia kawea puta noa i te whenua o ngā Pirihitini ā tawhio noa, kia kauwhautia ki ā rātou whakapakoko, ki te iwi. 10 I whakatakotoria hoki e rātou āna patu ki te whare o ō rātou atua, ā, ko tōna upoko titia ake e rātou ki te whare o Rakono.
11 Ā, nō te rongonga o Iapehe Kireara katoa ki ngā mea katoa i mea ai ngā Pirihitini ki a Haora, 12 ka whakatika ngā mārohirohi katoa, tangohia iho e rātou te tinana o Haora, me ngā tinana o āna tama, kawea ana ki Iapehe, tanumia ana ō rātou wheua ki raro i tētahi oki i Iapehe, ā, e whitu ngā rā i nohopuku ai rātou.
13 Heoi, kua mate a Haora mō tōna hē; i hē ai ia ki a Ihowā, mō te kupu a Ihowā kīhai nei i puritia e ia; mōna hoki i ui ki tētahi, i a ia nei te atua māori, he rapu whakaaro, 14 ā, kīhai i rapu whakaaro i a Ihowā. Nō reira, i whakamatea ai ia e ia, ā, hurihia kētia ana te kīngitanga ki a Rāwiri tama a Hehe.
Ch. 10 à 29. (2 S 23:3-5.)
Mort de Saül
1 Les Philistins livrèrent bataille à Israël, et les hommes d’Israël prirent la fuite devant les Philistins et tombèrent morts sur la montagne de Guilboa. 2 Les Philistins poursuivirent Saül et ses fils, et tuèrent Jonathan, Abinadab et Malki-Schua, fils de Saül. 3 L’effort du combat porta sur Saül; les archers l’atteignirent et le blessèrent. 4 Saül dit alors à celui qui portait ses armes: Tire ton épée, et transperce-m’en, de peur que ces incirconcis ne viennent me faire subir leurs outrages. Celui qui portait ses armes ne voulut pas, car il était saisi de crainte. Et Saül prit son épée, et se jeta dessus. 5 Celui qui portait les armes de Saül, le voyant mort, se jeta aussi sur son épée, et mourut. 6 Ainsi périrent Saül et ses trois fils, et toute sa maison périt en même temps. 7 Tous ceux d’Israël qui étaient dans la vallée, ayant vu qu’on avait fui et que Saül et ses fils étaient morts, abandonnèrent leurs villes pour prendre aussi la fuite. Et les Philistins allèrent s’y établir. 8 Le lendemain, les Philistins vinrent pour dépouiller les morts, et ils trouvèrent Saül et ses fils tombés sur la montagne de Guilboa. 9 Ils le dépouillèrent, et emportèrent sa tête et ses armes. Puis ils firent annoncer ces bonnes nouvelles par tout le pays des Philistins à leurs idoles et au peuple. 10 1 S 31:10.Ils mirent les armes de Saül dans la maison de leur dieu, et ils attachèrent son crâne dans le temple de Dagon. 11 Tout Jabès en Galaad ayant appris tout ce que les Philistins avaient fait à Saül, 12 tous les hommes vaillants se levèrent, prirent le corps de Saül et ceux de ses fils, et les transportèrent à Jabès. Ils enterrèrent leurs os sous le térébinthe, à Jabès, et ils jeûnèrent sept jours. 13 Saül mourut, parce qu’il se rendit coupable d’infidélité envers l’Éternel, dont il n’observa point la parole, et 1 S 28:8.parce qu’il interrogea et consulta ceux qui évoquent les morts. 14 Il ne consulta point l’Éternel; alors l’Éternel le fit mourir, et transféra la royauté à David, fils d’Isaï.