1 Daavidin virsi. Älä vihastu pahain tähden, älä kadehdi väärintekijöitä.2 Sillä niinkuin heinä heidät pian niitetään pois, ja he lakastuvat niinkuin vihanta ruoho.3 Turvaa Herraan ja tee sitä, mikä hyvä on, asu maassa ja noudata totuutta;4 silloin sinulla on ilo Herrassa, ja hän antaa sinulle, mitä sinun sydämesi halajaa.5 Anna tiesi Herran haltuun ja turvaa häneen, kyllä hän sen tekee.6 Ja hän antaa sinun vanhurskautesi nousta niinkuin valkeuden ja sinun oikeutesi niinkuin keskipäivän.7 Hiljenny Herran edessä ja odota häntä. Älä vihastu siihen, jonka tie menestyy, mieheen, joka juonia punoo.8 Herkeä vihasta ja heitä kiukku, älä kiivastu, se on vain pahaksi.9 Sillä pahat hävitetään, mutta jotka Herraa odottavat, ne perivät maan.10 Hetkinen vielä, niin jumalatonta ei enää ole; kun hänen sijaansa katsot, on hän jo poissa.11 Mutta nöyrät perivät maan ja iloitsevat suuresta rauhasta.12 Jumalaton miettii vanhurskaalle pahaa ja kiristelee hänelle hampaitansa;13 mutta Herra nauraa hänelle, sillä hän näkee hänen päivänsä joutuvan.14 Jumalattomat paljastavat miekkansa ja jännittävät jousensa, kaataaksensa kurjan ja köyhän, teurastaaksensa ne, jotka ovat oikealla tiellä.15 Mutta heidän miekkansa käy heidän omaan sydämeensä, ja heidän jousensa särkyvät.16 Vanhurskaan vähä vara on parempi kuin monen jumalattoman tavarain paljous.17 Sillä jumalattomain käsivarret särjetään, mutta Herra tukee vanhurskaita.18 Herra tuntee nuhteettomain päivät, ja heidän perintönsä pysyy iankaikkisesti.19 Pahana aikana he eivät joudu häpeään, ja nälän päivinä heillä on kyllin syötävää.20 Sillä jumalattomat hukkuvat, ja Herran viholliset ovat kuin niittyjen koreus: he katoavat, katoavat niinkuin savu.21 Jumalaton ottaa lainan eikä maksa, mutta vanhurskas on armahtavainen ja antelias.22 Sillä hänen siunaamansa perivät maan, mutta hänen kiroamansa hävitetään.23 Herra vahvistaa sen miehen askeleet, jonka tie hänelle kelpaa.24 Jos hän lankeaa, ei hän maahan sorru, sillä Herra tukee hänen kättänsä.25 Olen ollut nuori ja olen vanhaksi tullut, mutta en ole nähnyt vanhurskasta hyljättynä enkä hänen lastensa kerjäävän leipää.26 Aina hän on armahtavainen ja antaa lainaksi, ja hänen lapsensa ovat siunaukseksi.27 Karta pahaa ja tee hyvää, niin sinä pysyt iankaikkisesti.28 Sillä Herra rakastaa oikeutta eikä hylkää hurskaitansa; heidät varjellaan iankaikkisesti, mutta jumalattomain siemen hävitetään.29 Vanhurskaat perivät maan ja asuvat siinä iankaikkisesti.30 Vanhurskaan suu lausuu viisautta, ja hänen kielensä puhuu oikeuden sanoja.31 Hänen Jumalansa laki on hänen sydämessään, hänen askeleensa eivät horju.32 Jumalaton väijyy vanhurskasta ja etsii häntä tappaaksensa.33 Mutta Herra ei jätä häntä hänen käsiinsä eikä tuomitse häntä syylliseksi, kun hänen asiansa on oikeudessa.34 Odota Herraa ja ota vaari hänen tiestänsä, niin hän korottaa sinut, ja sinä perit maan ja näet, kuinka jumalattomat hävitetään.35 Minä näin jumalattoman, väkivaltaisen, rehevänä kuin viheriöivä puu, juurtunut paikoilleen.36 Mutta kun ohi kuljettiin, katso, ei häntä enää ollut; minä etsin häntä, vaan häntä ei löytynyt.37 Ota nuhteettomasta vaari, katso rehellistä: rauhan miehellä on tulevaisuus,38 mutta luopuneet hukkuvat kaikki, ja jumalattomain tulevaisuus leikataan pois.39 Mutta vanhurskasten pelastus tulee Herralta, hän on heidän linnansa ahdingon aikana.40 Herra auttaa heitä ja vapahtaa heidät, vapahtaa jumalattomista ja pelastaa heidät; sillä he turvaavat häneen.

1 (Un psalm al lui David.) Nu te mînia pe cei răi, şi nu te uita cu jind la ceice fac răul;2 căci sînt cosiţi iute ca iarba, şi se vestejesc ca verdeaţa.3 Încrede-te în Domnul, şi fă binele; locuieşte în ţară, şi umblă în credincioşie.4 Domnul să-ţi fie desfătarea, şi El îţi va da tot ce-ţi doreşte inima.5 Încredinţează-ţi soarta în mîna Domnului, încrede-te în El, şi El va lucra,6 El va face să strălucească dreptatea ta ca lumina, şi dreptul tău ca soarele la amează.7 Taci înaintea Domnului, şi nădăjduieşte în El. Nu te mînia pe cel ce izbuteşte în umbletele lui, pe omul, care îşi vede împlinirea planurilor lui rele.8 Lasă mînia, părăseşte iuţimea; nu te supăra, căci supărarea duce numai la rău.9 Fiindcă cei răi vor fi nimiciţi, iar cei ce nădăjduiesc în Domnul vor stăpîni ţara.10 Încă puţină vreme, şi cel rău nu va mai fi; te vei uita la locul unde era, şi nu va mai fi.11 Cei blînzi moştenesc ţara, şi au belşug de pace.12 Cel rău face la planuri împotriva celui neprihănit, şi scrîşneşte din dinţi împotriva lui.13 Domnul rîde de cel rău, căci vede că -i vine şi lui ziua.14 Cei răi trag sabia şi îşi încordează arcul, ca să doboare pe cel nenorocit şi sărac, ca să junghie pe cei cu inima neprihănită.15 Dar sabia lor intră în însăş inima lor, şi li se sfărîmă arcurile.16 Mai mult face puţinul celui neprihănit, decît belşugul multor răi.17 Căci braţele celui rău vor fi zdrobite, dar Domnul sprijineşte pe cei neprihăniţi.18 Domnul cunoaşte zilele oamenilor cinstiţi; şi moştenirea lor ţine pe vecie.19 Ei nu rămîn de ruşine în ziua nenorocirii, ci au de ajuns în zilele de foamete.20 Dar cei răi pier, şi vrăjmaşii Domnului sînt ca cele mai frumoase păşune: pier, pier ca fumul.21 Cel rău ia cu împrumut, şi nu dă înapoi; dar cel neprihănit este milos, şi dă.22 Căci cei binecuvîntaţi de Domnul stăpînesc ţara, dar cei blestemaţi de El sînt nimiciţi.23 Domnul întăreşte paşii omului, cînd Îi place calea lui;24 dacă se întîmplă să cadă, nu este doborît de tot, căci Domnul îl apucă de mînă.25 Am fost tînăr, şi am îmbătrînit, dar n'am văzut pe cel neprihănit părăsit, nici pe urmaşii lui cerşindu-şi pînea.26 Ci el totdeauna este milos, şi dă cu împrumut; şi urmaşii lui sînt binecuvîntaţi.27 Depărtează-te de rău, fă binele, şi vei dăinui pe vecie.28 Căci Domnul iubeşte dreptatea, şi nu părăseşte pe credincioşii Lui. Totdeauna ei sînt supt paza Lui, dar sămînţa celor răi este nimicită.29 Cei neprihăniţi vor stăpîni ţara, şi vor locui în ea pe vecie.30 Gura celui neprihănit vesteşte înţelepciunea, şi limba lui trîmbiţează dreptatea.31 Legea Dumnezeului său este în inima lui; şi nu i se clatină paşii.32 Cel rău pîndeşte pe cel neprihănit, şi caută să -l omoare.33 Dar Domnul nu -l lasă în mînile lui, şi nu -l osîndeşte cînd vine la judecată.34 Nădăjduieşte în Domnul, păzeşte calea Lui, şi El te va înălţa ca să stăpîneşti ţara: vei vedea pe cei răi nimiciţi.35 Am văzut pe cel rău în toată puterea lui; se întindea ca un copac verde.36 Dar cînd am trecut a doua oară, nu mai era acolo; l-am căutat, dar nu l-am mai putut găsi.37 Uită-te bine la cel fără prihană, şi priveşte pe cel fără vicleşug; căci omul de pace are parte de moştenitori.38 Dar cei răzvrătiţi sînt nimiciţi cu toţii, sămînţa celor răi este prăpădită.39 Scăparea celor neprihăniţi vine dela Domnul; El este ocrotitorul lor la vremea necazului.40 Domnul îi ajută şi -i izbăveşte; îi izbăveşte de cei răi şi -i scapă, pentrucă se încred în El.