1 Veisuunjohtajalle; kielisoittimilla; matalassa äänialassa; Daavidin virsi. (H6:2) Herra, älä rankaise minua vihassasi, älä kiivastuksessasi minua kurita.2 (H6:3) Herra, armahda minua, sillä minä olen näännyksissä; paranna minut, Herra, sillä minun luuni ovat peljästyneet,3 (H6:4) ja minun sieluni on kovin peljästynyt. Voi, Herra, kuinka kauan?4 (H6:5) Käänny, Herra, vapahda minun sieluni, pelasta minut armosi tähden.5 (H6:6) Sillä kuolemassa ei sinua muisteta; kuka ylistää sinua tuonelassa?6 (H6:7) Minä olen uupunut huokaamisesta; joka yö minä itken vuoteeni vesille ja kastelen leposijani kyyneleilläni.7 (H6:8) Minun silmäni ovat huienneet surusta, vanhenneet kaikkien vastustajaini tähden.8 (H6:9) Väistykää minusta, kaikki väärintekijät, sillä Herra kuulee minun itkuni äänen.9 (H6:10) Herra kuulee minun anomiseni, Herra ottaa minun rukoukseni vastaan.10 (H6:11) Kaikki minun viholliseni joutuvat häpeään ja suuren pelon valtaan; äkisti he joutuvat häpeään, kääntyvät pois.

1 (Către mai marele cîntăreţilor. De cîntat pe instrumente cu coarde. Pe arfa cu opt coarde. Un psalm al lui David.) Doamne, nu mă pedepsi cu mînia Ta, şi nu mă mustra cu urgia Ta.2 Ai milă de mine, Doamne, căci mă ofilesc! Vindecă-mă, Doamne, căci îmi tremură oasele.3 Sufletul mi -i îngrozit de tot; şi Tu, Doamne, pînă cînd vei zăbovi să Te înduri de mine?4 Întoarce-Te, Doamne, izbăveşte-mi sufletul! Mîntuieşte-mă, pentru îndurarea Ta!5 Căci cel ce moare nu-şi mai aduce aminte de Tine; şi cine Te va lăuda în locuinţa morţilor?6 Nu mai pot gemînd! În fiecare noapte îmi stropesc aşternutul, şi-mi scald patul în lacrămi.7 Mi s'a supt faţa de întristare, şi a îmbătrînit din pricina tuturor celor ce mă prigonesc.8 Depărtaţi-vă dela mine, toţi cei ce faceţi răul! Căci Domnul a auzit glasul plîngerii mele!9 Domnul îmi ascultă cererile, şi Domnul îmi primeşte rugăciunea!10 Toţi vrăjmaşii mei vor fi acoperiţi de ruşine, şi cuprinşi de spaimă; într'o clipă vor da înapoi, acoperiţi de ruşine.