1 Sinä koston Jumala, Herra, sinä koston Jumala, ilmesty kirkkaudessa.2 Nouse, maan tuomari, kosta ylpeille heidän tekonsa.3 Kuinka kauan jumalattomat, Herra, kuinka kauan jumalattomat saavat riemuita?4 Ne syytävät suustaan julkeita sanoja, ne röyhkeilevät, kaikki nuo väärintekijät.5 Sinun kansaasi, Herra, he runtelevat, ja sinun perintöosaasi he rasittavat.6 He tappavat leskiä ja muukalaisia ja murhaavat orpoja.8 Ymmärtäkää, te kansan järjettömät, ja te tomppelit-milloin te tulette järkiinne?9 Joka on korvan istuttanut, hänkö ei kuulisi? Joka on silmän luonut, hänkö ei näkisi?10 Joka kansat kasvattaa, hänkö ei rankaisisi, hän, joka ihmisille opettaa tiedon?11 Herra tuntee ihmisten ajatukset; sillä he ovat kuin tuulen henkäys.12 Autuas se mies, jota sinä, Herra, kuritat ja jolle sinä opetat lakisi,13 antaaksesi hänelle rauhan pahoilta päiviltä, kunnes jumalattomalle on kaivettu hauta!14 Sillä Herra ei hylkää kansaansa eikä perintöosaansa heitä,15 vaan oikeus on vielä noudattava vanhurskautta, ja kaikki oikeamieliset seuraavat sitä.16 Kuka nousee minun puolelleni pahoja vastaan, kuka asettuu minun rinnalleni väärintekijöitä vastaan?17 Ellei Herra olisi minun apuni, pian minun sieluni asuisi hiljaisuuden maassa.19 Kun minulla on sydämessäni paljon murheita, niin sinun lohdutuksesi ilahuttaa minun sieluni.20 Onko yhteyttä sinun kanssasi turmion tuomioistuimella, jossa väkivaltaa tehdään lain varjolla,21 ahdistetaan vanhurskaan sielua ja tuomitaan syylliseksi viaton veri?22 Mutta Herra on minun linnani, Jumalani on minun suojakallioni.23 Hän kostaa heille heidän ilkityönsä ja hukuttaa heidät heidän pahuutensa tähden. Herra, meidän Jumalamme, hukuttaa heidät.

1 Doamne, Dumnezeul răzbunărilor, Tu, Dumnezeul răzbunărilor, arată-Te!2 Scoală-Te, Judecătorul pămîntului, şi răsplăteşte celor mîndri după faptele lor!3 Pînă cînd vor birui cei răi, Doamne, pînă cînd vor birui cei răi?4 Ei ţin cuvîntări puternice, vorbesc cu trufie, şi toţi cei ce fac răul se fălesc.5 Ei zdrobesc pe poporul Tău, Doamne, şi asupresc moştenirea Ta.6 Junghie pe văduvă şi pe străin, ucid pe orfani,7 şi zic: ,,Nu vede Domnul, şi Dumnezeul lui Iacov nu ia aminte!``8 Totuş, învăţaţi-vă minte, oameni fără minte! Cînd vă veţi înţelepţi, nebunilor?9 Cel ce a sădit urechea, s'ar putea să n'audă? Cel ce a întocmit ochiul, s'ar putea să nu vadă?10 Cel ce pedepseşte neamurile, s'ar putea să nu pedepsească, El, care a dat omului pricepere?11 Domnul cunoaşte gîndurile omului: ştie că sînt deşerte.12 Ferice de omul, pe care -l pedepseşti Tu, Doamne, şi pe care -l înveţi din Legea Ta,13 ca să -l linişteşti în zilele nenorocirii, pînă se va săpa groapa celui rău!14 Căci Domnul nu lasă pe poporul Său, şi nu-Şi părăseşte moştenirea.15 Ci se va face odată judecata după dreptate, şi toţi cei cu inima curată o vor găsi bună.16 Cine mă va ajuta împotriva celor răi? Cine mă va sprijini împotriva celor ce fac răul?17 De n'ar fi Domnul ajutorul meu, cît de curînd ar fi sufletul meu în tăcerea morţii!18 Oridecîte ori zic: ,,Mi se clatină piciorul!`` bunătatea Ta, Doamne, mă sprijineşte totdeauna.19 Cînd gînduri negre se frămîntă cu grămada înlăuntrul meu, mîngîierile Tale îmi înviorează sufletul.20 Te vor pune cei răi să şezi pe scaunul lor de domnie, ei cari pregătesc nenorocirea la adăpostul legii?21 Ei se strîng împotriva vieţii celui neprihănit, şi osîndesc sînge nevinovat.22 Dar Domnul este turnul meu de scăpare, Dumnezeul meu este stînca mea de adăpost.23 El va face să cadă asupra lor nelegiuirea, El îi va nimici prin răutatea lor; Domnul, Dumnezeul nostru, îi va nimici.