1 Într-o zi, Ionatan, fiul lui Saul, a zis tânărului care-i purta armele: „Vino și să pătrundem până la straja filistenilor, care este dincolo de locul acesta." Și n-a spus nimic tatălui său. 2 Saul stătea la marginea cetății Ghibea, sub rodiul din Migron, și poporul care era cu el era aproape șaseCap. 13:15. sute de oameni. 3 AhiaCap. 22:9,11,20., fiul lui Ahitub, fratele lui I-CabodCap. 4:21., fiul lui Fineas, fiul lui Eli, preotul Domnului la Silo, purtaCap. 2:28. efodul. Poporul nu știa că Ionatan s-a dus. 4 Între trecătorile prin care căuta Ionatan să ajungă la strajaCap. 13:23. filistenilor, era un pisc de stâncă de o parte și un pisc de stâncă de cealaltă parte; unul purta numele Boțeț și celălalt, Sene. 5 Unul din aceste piscuri este la miazănoapte, față în față cu Micmaș, și celălalt la miazăzi, față în față cu Gheba. 6 Ionatan a zis tânărului care-i purta armele: „Vino și să pătrundem până la straja acestor netăiați împrejur. Poate că Domnul va lucra pentru noi, căci nimic nu împiedică pe Domnul să dea izbăvireJud. 7:4,7.2 Cron. 14:11. printr-un mic număr ca și printr-un mare număr." 7 Cel ce-i ducea armele i-a răspuns: „Fă tot ce ai în inimă, n-asculta decât de simțământul tău și iată-mă cu tine, gata să te urmez oriunde." 8 „Ei bine, a zis Ionatan, haidem la oamenii aceștia și să ne arătăm lor! 9 Dacă ne vor zice: ‘Opriți-vă până vom veni noi la voi!’, vom rămâne pe loc și nu ne vom sui la ei. 10 Dar, dacă vor zice: ‘Suiți-vă la noi!’, ne vom sui, căci Domnul îi dă în mâinile noastre. AcestaGen. 24:14.Jud. 7:11. să ne fie semnul." 11 S-au arătat amândoi străjii filistenilor, și filistenii au zis: „Iată că evreii ies din găurile în care s-au ascuns." 12 Și oamenii care erau de strajă au vorbit astfel lui Ionatan și celui ce-i ducea armele: „Suiți-vă la noi, ca să vă arătăm ceva." Ionatan a zis celui ce-i ducea armele: „Suie-te după mine, căci Domnul îi dă în mâinile lui Israel." 13 Și Ionatan s-a suit ajutându-se cu mâinile și picioarele, și cel ce-i ducea armele a mers după el. Filistenii au căzut înaintea lui Ionatan, și cel ce-i ducea armele arunca moartea în urma lui. 14 În această primă înfrângere, Ionatan și cel ce-i ducea armele au ucis douăzeci de oameni, pe întindere de aproape o jumătate de pogon de pământ. 15 A intrat groaza2 Împ. 7:7.Iov 18:11. în tabără, în țară și în tot poporul; straja și chiar și prădătoriiCap. 13:17. s-au înspăimântat; țara s-a îngrozit. Era groazaGen. 35:5. lui Dumnezeu. 16 Străjerii lui Saul, care erau la Ghibea lui Beniamin, au văzut că mulțimea se împrăștie și fugeVers. 20. în toate părțile. 17 Atunci, Saul a zis poporului care era cu el: „Numărați, vă rog, și vedeți cine a plecat din mijlocul nostru." Au numărat, și iată că lipseau Ionatan și cel ce-i purta armele. 18 Și Saul a zis lui Ahia: „Adu încoace chivotul lui Dumnezeu!" (Căci pe vremea aceea chivotul lui Dumnezeu era cu copiii lui Israel.) 19 Pe când vorbeaNum. 27:21. Saul cu preotul, zarva în tabăra filistenilor se făcea tot mai mare, și Saul a zis preotului: „Trage-ți mâna!" 20 Apoi Saul și tot poporul care era cu el s-au strâns și au înaintat până la locul luptei, și filistenii au întorsJud. 7:22.2 Cron. 20:23. sabia unii împotriva altora și învălmășeala era nespus de mare. 21 Evreii care erau mai dinainte la filisteni și care se suiseră cu ei în tabără de pe unde erau împrăștiați s-au unit cu israeliții care erau cu Saul și Ionatan. 22 Toți bărbații lui Israel care se ascunseserăCap. 13:6. în muntele lui Efraim, aflând că filistenii fugeau, au început să-i urmărească și ei în bătaie. 23 Domnul a izbăvit pe Israel în ziuaExod 14:30.Ps. 44:6,7.Osea 1:7. aceea, și lupta s-a întins până dincoloCap. 13:5. de Bet-Aven.
24 Ziua aceea a fost obositoare pentru bărbații lui Israel. Saul pusese pe popor să jureIos. 6:26. zicând: „Blestemat să fie omul care va mânca pâine până seara, până mă voi răzbuna pe vrăjmașii mei!" Și nimeni nu mâncase. 25 TotDeut. 9:28.Mat. 3:5. poporul ajunsese într-o pădure, unde se găsea miereExod 3:8.Num. 13:27.Mat. 3:4. pe fața pământului. 26 Când a intrat poporul în pădure, a văzut mierea curgând, dar niciunul n-a dus miere la gură, căci poporul ținea jurământul. 27 Ionatan nu știa de jurământul pe care pusese tatăl său pe popor să-l facă; a întins vârful toiagului pe care-l avea în mână, l-a vârât într-un fagure de miere și a dus mâna la gură, și ochii i s-au luminat. 28 Atunci, cineva din popor, vorbindu-i, i-a zis: „Tatăl tău a pus pe popor să jure zicând: ‘Blestemat să fie omul care va mânca astăzi!’" Și poporul era sleit de puteri. 29 Și Ionatan a zis: „Tatăl meu tulbură poporul; vedeți dar cum mi s-au luminat ochii pentru că am gustat puțin din mierea aceasta! 30 Negreșit, dacă poporul ar fi mâncat azi din prada pe care a găsit-o la vrăjmașii lui, n-ar fi fost înfrângerea filistenilor mai mare?" 31 În ziua aceea au bătut pe filisteni de la Micmaș până la Aialon. Poporul era foarte obosit 32 și s-a aruncat asupra prăzii. A luat oi, boi și viței, i-a înjunghiat pe pământ și i-a mâncat cuLev. 3:17;7:26;17:10;19:26.Deut. 12:16,23,24. sânge cu tot. 33 Au spus lucrul acesta lui Saul și i-au zis: „Iată că poporul păcătuiește împotriva Domnului, mâncând cu sânge." Saul a zis: „Voi faceți o nelegiuire. Rostogoliți îndată o piatră mare încoace." 34 Apoi a adăugat: „Împrăștiați-vă printre popor și spuneți fiecăruia să-și aducă boul sau oaia și să-l înjunghie aici. Apoi să mâncați și nu păcătuiți împotriva Domnului, mâncând cu sânge." Și peste noapte, fiecare din popor și-a adus boul cu mâna, ca să-l înjunghie pe piatră. 35 Saul a zidit un altarCap. 7:17. Domnului: acesta a fost cel dintâi altar pe care l-a zidit Domnului. 36 Saul a zis: „Să ne coborâm în noaptea aceasta după filisteni, să-i jefuim până la lumina zilei și să nu lăsăm să rămână unul măcar." Ei au zis: „Fă tot ce vei crede." Atunci, preotul a zis: „Să ne apropiem aici de Dumnezeu." 37 Și Saul a întrebat pe Dumnezeu: „Să mă cobor după filisteni? Îi vei da în mâinile lui Israel?" Dar în clipa aceea nu i-a dat niciun răspunsCap. 28:6.. 38 Saul a zis: „Apropiați-văIos. 7:14. Cap. 10:19. aici toate căpeteniile poporului; căutați și vedeți de cine și cum a fost săvârșit păcatul acesta astăzi. 39 Căci, viu2 Sam. 12:15. este Domnul, Izbăvitorul lui Israel, chiar dacă l-ar fi săvârșit fiul meu Ionatan, va muri." Și nimeni din tot poporul nu i-a răspuns. 40 Atunci a zis întregului Israel: „Așezați-vă voi deoparte, și eu și fiul meu Ionatan vom sta de cealaltă." Și poporul a zis lui Saul: „Fă ce vei crede." 41 Saul a zis Domnului: „Dumnezeul lui Israel, aratăProv. 16:33.Fapte 1:24. adevărul!" SorțulIos. 7:16. Cap. 10:20,21. a căzut pe Ionatan și pe Saul, și poporul a scăpat. 42 Saul a zis: „Aruncați sorțul între mine și fiul meu Ionatan." Și sorțul a căzut pe Ionatan. 43 Saul a zis lui Ionatan: „Spune-miIos. 7:19. ce-ai făcut." Ionatan i-a spus și a zis: „AmVers. 27. gustat puțină miere cu vârful toiagului pe care-l aveam în mână: iată-mă, voi muri." 44 Și Saul a zis: „DumnezeuRut 1:17. să Se poarte cu toată asprimea față de mine dacăVers. 39. nu vei muri, Ionatane!" 45 Poporul a zis lui Saul: „Ce! Să moară Ionatan, el care a făcut această mare izbăvire în Israel? Niciodată! Viu2 Sam. 14:11.1 Împ. 1:52.Luca 21:18. este Domnul că un păr din capul lui nu va cădea la pământ, căci cu Dumnezeu a lucrat el în ziua aceasta." Astfel, poporul a scăpat pe Ionatan de la moarte. 46 Saul a încetat să mai urmărească pe filisteni, și filistenii s-au dus acasă.
47 După ce a luat Saul domnia peste Israel, a făcut război în toate părțile cu toți vrăjmașii lui: cu Moab, cu copiii lui AmonCap. 11:11., cu Edom, cu împărații din Țoba2 Sam. 10:6. și cu filistenii și, oriîncotro se întorcea, era biruitor. 48 S-a arătat viteaz, a bătutCap. 15:3,7. pe Amalec și a scăpat pe Israel din mâna celor ce-l jefuiau. 49 FiiiCap. 31:2.1 Cron. 8:33. lui Saul au fost: Ionatan, Ișvi și Malchișua. Cele două fete ale lui se numeau: cea mai mare Merab, iar cea mai mică Mical. 50 Numele nevestei lui Saul era Ahinoam, fata lui Ahimaaț. Numele căpeteniei oștirii lui era Abner, fiul lui Ner, unchiul lui Saul. 51 ChisCap. 9:1., tatăl lui Saul, și Ner, tatăl lui Abner, erau fiii lui Abiel. 52 În tot timpul vieții lui Saul a fost un război înverșunat împotriva filistenilor, și, de îndată ce Saul zărea vreun om tare și voinic, îl luaCap. 8:11. cu el.
1 有一天,扫罗的儿子约拿单对替他拿武器的仆人说:"来!我们过到非利士人的驻军那边去吧。"但他没有告诉父亲。2 那时扫罗在基比亚的边界,坐在米矶仑的石榴树下,跟随他的约有六百人。3 其中有亚希突的儿子亚希亚带着以弗得;亚希突是以迦博的哥哥,非尼哈的儿子,以利的孙子。以利从前在示罗作耶和华的祭司。约拿单去了,众人都不知道。4 约拿单设法要经过那个隘口到非利士人的驻军那里去,隘口的两边各有一个山峰,一个名叫播薛,另一个名叫西尼。5 一个高峰向北,与密抹相对,另一个向南,与迦巴相对。
6 约拿单对替他拿武器的仆人说:"来!我们过到这些未受割礼的人的驻军那里去,也许耶和华会为我们动工,因为不论人多或人少,都不能妨碍耶和华施行拯救。"7 替他拿武器的仆人对他说:"照你的心意作吧!去吧,我必与你同心。"8 约拿单说:"我们要过到那些人那里去,让他们看见我们。9 如果他们对我们这样说:‘你们站住!等我们到你们那里去。’我们就站在原地,不上他们那里去。10 如果他们对我们这样说:‘你们上到我们这里来吧!’我们就上去,这就是我们的凭据,因为耶和华已经把他们交在我们的手里了。"11 他们二人就让非利士人的驻军看见。非利士人说:"看哪!有希伯来人从他们躲藏的洞里出来了。"12 驻军中有人应声对约拿单和替他拿武器的人说:"你们上我们这里来吧!我们有一件事要告诉你们。"约拿单对替他拿武器的人说:"你跟我上去,因为耶和华已经把他们交在以色列人的手里了。"13 约拿单手脚并用地爬了上去,替他拿武器的人跟着他。非利士人在约拿单面前倒下,替他拿武器的也跟在后面把他们杀死。14 约拿单和替他拿武器的第一次杀敌,约杀死了二十人,都是在四分之一公顷的范围内杀的。15 于是在营房里,在田野中和在众人中间,都有恐慌,驻军和突击队也都恐惧,地也震动,这是从 神而来的恐惧。
16 在便雅悯的基比亚,扫罗的瞭望兵看见非利士人的大军溃败,四处逃窜。17 于是扫罗对跟随他的众民说:"你们数点一下,看看谁从我们这里出去了。"他们一数点,就发现约拿单和替他拿武器的不在那里。18 扫罗对亚希亚说:"把 神的约柜运来!"因为那时 神的约柜在以色列人那里。19 扫罗正对祭司说话的时候,非利士营中的骚乱越来越大,扫罗就对祭司说:"住手吧!"20 扫罗和所有跟随他的人就聚集起来,到了战场,就看见非利士人用刀互相击杀,十分混乱。21 那些从前归顺非利士人的希伯来人,就是混杂在营里与非利士人一起上来的,现在也转过来,与那些跟从扫罗和约拿单的以色列人在一起。22 那些躲藏在以法莲山地的以色列众人一听见非利士人逃跑,也就在战场上紧紧追赶他们。23 那一天,耶和华拯救了以色列人。战争伸展到伯.亚文。
24 那一天,以色列人处境很窘迫,因为扫罗叫众人起誓说:"不等到晚上,不等到我向敌人报了仇,就吃食物的,那人必受咒诅。"所以众民都没有尝过食物。25 众人进了树林,林中地上有蜂蜜。26 他们进了树林,看见有蜂蜜流出来,却没有人敢伸手取蜜入口,因为众人都害怕所起的誓。27 约拿单没有听见他父亲叫众民所起的誓,所以伸出手中的杖,用杖头蘸在蜂房里,转手送进口里,他的眼睛就明亮了。28 众民中有一个人说:"你父亲曾经叫众人严严地起誓说:‘今天吃食物的,那人必受咒诅。’所以众人都疲乏了。"29 约拿单说:"我父亲连累了这地的人。你们看!我尝了这一点蜂蜜以后,我的眼睛就明亮了。30 今天众民若是随意吃了从他们的仇敌夺得的东西,不是更好吗?如今被击杀的非利士人,不是更多吗?"
31 那一天,他们击杀非利士人,从密抹直到亚雅仑;众人都非常疲乏了,32 就急忙抢夺战利品;他们捉住了羊、牛或牛犊,就地宰杀,带着血一起吃了。33 有人告诉扫罗说:"众民吃了带着血的肉,得罪耶和华了。"他说:"你们作了不忠的事了,立刻把一块大石头滚到我这里来。"34 扫罗又说:"你们分散到众人中去,对他们说:‘你们各人要把自己的牛羊带到我面前来,在这里宰了吃;不可吃带着血的肉,得罪耶和华。’"于是当天晚上,众人都各把自己的牛羊带到那里宰了。35 扫罗为耶和华筑了一座祭坛,这是他初次为耶和华筑的祭坛。
36 扫罗说:"我们趁着晚上下去追赶非利士人,抢掠他们,直到天亮,不让他们留下一人。"他们说:"你看怎么好,就怎么行吧!"但祭司说:"我们先在这里亲近 神!"37 扫罗求问 神:"我可以下去追赶非利士人吗?你把他们交在以色列人的手里吗?"那天 神没有回答他。38 扫罗说:"民间的众领袖啊,你们都要走近这里来;你们要查看今天我们犯了甚么罪。39 我指着拯救以色列、永活的耶和华起誓,即使是我的儿子约拿单犯了罪,他也一定要死。"众人中没有一人回答他。40 于是扫罗对以色列众人说:"你们站在这里,我和我的儿子约拿单站在那边。"众民回答扫罗:"你看怎么好,就怎么行吧!"41 扫罗祷告耶和华以色列的 神说:"求你指示实情!"于是抽签,抽中了约拿单和扫罗;众民都没事。42 扫罗说:"你们再抽签,看是我,或是我的儿子约拿单。"结果抽中约拿单。
43 扫罗对约拿单说:"告诉我,你作了甚么事?"约拿单告诉他:"我用我手中的杖头尝了一点蜂蜜。我在这里,我愿意死!"44 扫罗说:"约拿单啊!你必定要死,否则,愿 神加倍惩罚我。"45 众民对扫罗说:"约拿单在以色列人中行了这样大的拯救,难道一定要他死吗?绝对不可以!我们指着永活的耶和华起誓,连他一根头发也不可落在地上,因为他今天是与 神一同作工。"这样,众民救了约拿单,使他免了一死。46 扫罗上去,不再追赶非利士人;非利士人也回到自己的地方去了。
47 扫罗取得了以色列的王国以后,常常攻打四围的一切仇敌,就是摩押人、亚扪人、以东人、琐巴众王和非利士人,他无论往哪里去,都得到胜利按照《马索拉文本》,"得到胜利"作"惩罚"或"行邪恶";现参照《七十士译本》翻译。48 扫罗行事勇敢,击败了亚玛力人,把以色列人从抢掠他们的人手中救了出来。
49 扫罗的儿子是约拿单、亦施韦和麦基舒亚。他的两个女儿,长女名叫米拉,次女名叫米甲。50 扫罗的妻子名叫亚希暖,是亚希玛斯的女儿。扫罗军队的元帅名叫押尼珥,是尼珥的儿子,尼珥是扫罗的叔叔。51 扫罗的父亲基士和押尼珥的父亲尼珥都是亚别的儿子。
52 扫罗的一生常常与非利士人有猛烈的争战。每逢扫罗看见任何勇士或有能力的人,就都招募归他。