1 Iov a luat cuvântul și a zis:
2 „O, de ar fi cu putință să mi se cântărească durerea
și să mi se pună toate nenorocirile în cumpănă,
3 ar fi mai grele decât nisipulProv. 27:3. mării, de aceea îmi merg cuvintele până la nebunie!
4 CăciPs. 38:2. săgețile Celui Atotputernic m-au străpuns,
sufletul meu le suge otrava
și groazaPs. 88:15,16. Domnului bagă fiori în mine!
5 Zbiară măgarul sălbatic când are verdeață?
Mugește boul când are de mâncare?
6 Poți mânca ce-i fără gust și fără sare?
Are vreun gust albușul unui ou?
7 Orice lucru de care aș vrea să nu m-ating,
acela-i hrana mea, fie cât de grețoasă ea!
8 O, de mi s-ar asculta dorința
și de mi-ar împlini Dumnezeu nădejdea!
9 De1 Împ. 19:4. ar vrea Dumnezeu să mă zdrobească,
întindă-Și mâna și să mă prăpădească!
10 Îmi va rămâne măcar această mângâiere,
această bucurie în durerile cu care mă copleșește:
căFapte 20:20. niciodată n-am călcat poruncileLev. 19:2.Is. 57:15.Osea 11:9. Celui Sfânt.
11 La ce să mai nădăjduiesc, când nu mai pot?
La ce să mai aștept, când sfârșitul se știe?
12 Tăria mea oare este o tărie de piatră?
Trupul meu e de aramă?
13 Nu sunt eu lipsit de ajutor,
și n-a fugit mântuirea de mine?
14 Cel ce suferăProv. 17:17. are drept la mila prietenului,
chiar dacă părăsește frica de Cel Atotputernic.
15 FrațiiPs. 38:11;41:9. mei s-au arătat înșelători ca un pârâu,
ca albia pâraielorIer. 15:18. care trec.
16 Un sloi le tulbură cursul,
zăpada se îngrămădește pe ele;
17 vine arșița vremii și seacă,
vine căldura soarelui și li se usucă albia.
18 Cete de călători se abat din drumul lor,
se cufundă în pustie și pier.
19 Cetele celor din TemaGen. 25:15. se uită țintă la ele,
călătorii din Seba1 Împ. 10:1.Ps. 72:10.Ezec. 27:22,23. sunt plini de nădejde când le văd.
20 Dar rămân înșelațiIer. 14:3. în nădejdea lor,
rămân uimiți când ajung la ele.
21 Așa suntețiCap. 13:4. și voi acum pentru mine.
Voi îmi vedeți necazul și vă îngrozițiPs. 38:11.!
22 V-am zis eu oare: ‘Dați-mi ceva,
cheltuiți din averile voastre pentru mine,
23 scăpați-mă din mâna vrăjmașului,
răscumpărați-mă din mâna celor răi’?
24 Învățați-mă, și voi tăcea;
faceți-mă să înțeleg în ce am păcătuit.
25 O, cât de înduplecătoare sunt cuvintele adevărului!
Dar ce dovedesc mustrările voastre?
26 Vreți să mă mustrați pentru tot ce am zis
și să nu vedeți decât vânt în cuvintele unui deznădăjduit?
27 Voi năpăstuiți pe orfan,
prigonițiPs. 57:6. pe prietenul vostru.
28 Uitați-vă la mine, vă rog!
Doar nu voi minți în față!
29 Întoarceți-văCap. 17:10., nu fiți nedrepți;
întoarceți-vă și mărturisiți că sunt nevinovat!
30 Este vreo nelegiuire pe limba mea
și nu deosebește gura mea ce este rău?
1 于是约伯回答说:
2 "但愿称称我的烦恼,
把我的灾害一起放在天平上。
3 现在这些都比海沙更重,
所以我冒失发言。
4 因为全能者的箭射中我,
我的灵喝尽了箭的毒液,
神的惊吓排阵攻击我。
5 野驴有草料还会哀鸣吗?
牛有饲料还会穷叫吗?
6 淡而无盐的食物有甚么好吃呢?
蛋白有甚么味道呢?
7 这些使我恶心的食物,
我必不肯尝。
8 但愿我得着我所祈求的,
愿 神赐我所盼望的。
9 愿他乐意把我压碎,
愿他放手把我剪除。
10 这样,我们得安慰,
在无情的痛苦之中我还可以欢跃,
因为我没有否认那圣者的言语。
11 我有甚么力量使我能等候呢?
我的结局是甚么好叫我忍耐呢?
12 我的气力是石头一样吗?
我的肉身是铜的吗?
13 我里面不是无能自助吗?
见识不是离我而去吗?
14 朋友应该怜悯灰心的人,
因为他舍弃了对全能者的敬畏。
15 我的兄弟诡诈像干涸的溪流,
又像流干的溪水;
16 水流因冰块融化而混浊,
有雪隐藏在其中。
17 天气一暖溪水就消失,
气候一热就干涸。
18 商队顺溪而行,结果偏离原道,
走到荒野之地而死亡。
19 提玛的商队瞻望溪水,
示巴的客旅等候水流。
20 他们失望,因为所盼望的落了空;
他们到达那里就灰心。
21 现在你们就是这样,
看见我的灾难就害怕。
22 难道我说过‘请供给我’,
或说‘取你们的财物馈赠我’吗?
23 或我说过‘救我脱离敌人的手’,
或说‘赎我脱离强暴人的手’吗?
24 请指教,我就默不作声;
请指示,我有甚么过错。
25 正直的言语多么有力!
但你们的责备究竟责备甚么呢?
26 绝望人的话不过是风,
你们还想批判吗?
27 你们竟抽签得孤儿,
拿朋友当货物。
28 现在请你们看看我,
我绝不当你们的面撒谎。
29 请转意,不要不公道;
请再转意,我还有道理在。
30 我的舌上有不义吗?
我的口不能辨别灾害吗?"