1 După aceea, Iov a deschis gura și a blestemat ziua în care s-a născut.
2 A luat cuvântul și a zis:
3 „BlestemateCap. 10:18,19.Ier. 15:10;20:14. să fie ziua în care m-am născut
și noaptea care a zis: ‘S-a zămislit un copil de parte bărbătească!’
4 Prefacă-se în întuneric ziua aceea,
să nu Se îngrijească Dumnezeu de ea din cer
și să nu mai strălucească lumina peste ea!
5 S-o cuprindă întunericulCap. 10:21,22;16:16;28:3.Ps. 23:4;44:19;107:10,14.Ier. 13:16.Amos 5:8. și umbra morții,
nori groși să vină peste ea
și neguri de peste zi s-o înspăimânte!
6 Noaptea aceea! S-o acopere întunericul,
să piară din an,
să nu mai fie numărată între luni!
7 Da, stearpă să fie noaptea aceea, ducă-se veselia din ea!
8 Blestemată să fie de cei ce blestemă zilele,
de cei ceIer. 9:17,18. știu să întărâte leviatanul3:8 Sau: crocodil.;
9 să se întunece stelele din amurgul ei,
în zadar să aștepte lumina
și să nu mai vadă genele zorilor zilei!
10 Căci n-a închis pântecele care m-a zămislit,
nici n-a ascuns suferința dinaintea ochilor mei.
11 De ceCap. 10:18. n-am murit în pântecele mamei mele?
De ce nu mi-am dat sufletul la ieșirea din pântecele ei?
12 De ce am găsit genunchiGen. 30:3.Is. 66:12. care să mă primească?
Și țâțe care să-mi dea lapte?
13 Acum aș fi culcat, aș fi liniștit,
aș dormi și m-aș odihni
14 cu împărații și cei mari de pe pământ,
care și-au zidit falniceCap. 15:28. morminte,
15 cu domnitorii care aveau aur
și și-au umplut casele cu argint.
16 Sau n-aș mai fi în viață,
aș fi ca o stârpiturăPs. 58:8. îngropată,
ca niște copii care n-au văzut lumina!
17 Acolo nu te mai necăjesc cei răi,
acolo se odihnesc cei sleiți de puteri.
18 Acolo cei puși în lanțuri sunt lăsați toți în pace,
nu mai audCap. 39:7. glasul asupritorului;
19 cel mai mic și cel mare sunt tot una acolo,
și robul scapă de stăpânul său.
20 Pentru ce dăIer. 20:18. Dumnezeu lumină celui ce suferă
și viață celor amărâți1 Sam. 1:10.2 Împ. 4:27.Prov. 31:6. la suflet,
21 care așteaptăApoc. 9:6. moartea, și nu vine,
măcar că o doresc mai mult decât o comoarăProv. 2:4.,
22 care n-ar mai putea de bucurie
și de veselie dacă ar găsi mormântul?
23 Pentru ce, zic, dă El lumină omului care nu știe încotro să meargă,
pe care îl îngrădeșteCap. 19:8.Plâng. 3:7. Dumnezeu din toate părțile?
24 Suspinele îmi sunt hrana de toate zilele
și jalea mi se varsă ca apa.
25 De ce mă tem, aceea mi se întâmplă;
de ce mi-e frică, de aceea am parte!
26 N-am nici liniște, nici pace, nici odihnă,
și necazul dă peste mine."
1 后来，约伯开口咒诅自己的生日。2 约伯说：
3 "愿我生的那日泯灭，
人说怀男胎的那夜灭没。
4 愿那日变成黑暗，
愿 神不从上面眷顾，
愿光明不照耀在其上。
5 愿黑暗与死荫索讨那日，
愿密云停留在上面，
愿白天的昏黑惊吓它。
6 愿那夜被幽暗夺去，
不让它连在平日之中，列入月数之内。
7 愿那夜没有生育，
也没有欢乐的声音。
8 那些咒诅日子、善于惹动海怪的，
愿他们咒诅那夜。
9 愿那夜黎明的星星变成黑暗，
愿那夜等候发光却不亮，见不到清晨的曙光。
10 因为那夜没有把我母胎的门关闭，
也没有把苦难隐藏，使我看不见。
11 我为甚么不一离母胎就死去？
我为甚么不一出母腹就断气？
12 为甚么有膝承接我？
为甚么有乳哺养我？
13 不然，我早已躺下安息，
14 与世上那些为自己建造陵墓的君王和谋士同睡，
15 或与那些拥有黄金，房屋装满银子的王侯同眠。
16 我为甚么不像暗中流产的胎，未见天日的婴孩，归于无有呢？
17 在那里，恶人止息搅扰，
筋疲力尽的得安息；
18 被囚的同享安宁；
听不见督工的声音；
19 老少尊卑都在那里，
奴仆脱离主人的辖制。
20 为甚么有光明赐给劳碌的人，
有生命赐给苦命的人呢？
21 他们想死却死不了，找死胜于找宝藏；
22 他们找到坟墓就高兴，非常欢喜快乐。
23 为甚么有生命赐给前途茫茫，又被 神四面围困的人呢？
24 我以叹息代替食物，
我唉哼的声音如水涌出。
25 我所惧怕的临到我，
我所惊恐的向我而来。
26 我不得安逸，不得安静，
也不得安息，却有搅扰来到。"
/images/a/a0208299-6f37-40a0-66e1-2576b9435f00)
/images/a/Tcg2NiV7ce24OT6kCIQGR)