Eclesiastes 5

1 Păzește-ți piciorul*Exod 3:5.Is. 1:12. când intri în Casa lui Dumnezeu și apropie-te mai bine să asculți decât*1 Sam. 15:22.Ps. 50:8.Prov. 15:8;21:27.Osea 6:6. să aduci jertfa nebunilor, căci ei nu știu că fac rău cu aceasta. 2 Nu te grăbi să deschizi gura și să nu-ți rostească inima cuvinte pripite înaintea lui Dumnezeu, căci Dumnezeu este în cer, și tu, pe pământ; de aceea să nu spui vorbe*Prov. 10:19.Mat. 6:7. multe. 3 Căci, dacă visele se nasc din mulțimea grijilor, prostia*Prov. 10:19. nebunului se cunoaște din mulțimea cuvintelor. 4 Dacă*Num. 30:2.Deut. 23:21-23.Ps. 50:14;76:11. ai făcut o juruință lui Dumnezeu, nu zăbovi s-o împlinești, căci Lui nu-I plac cei fără minte; de aceea împlinește*Ps. 66:13,14. juruința pe care ai făcut-o. 5 Mai*Prov. 20:25.Fapte 5:4. bine să nu faci nicio juruință decât să faci o juruință și să n-o împlinești. 6 Nu lăsa gura să te bage în păcat și nu*1 Cor. 11:10. zice înaintea trimisului lui Dumnezeu: „M-am pripit." Pentru ce să Se mânie Dumnezeu din pricina cuvintelor tale și să nimicească lucrarea mâinilor tale? 7 Căci, dacă este deșertăciune în mulțimea viselor, nu mai puțin este și în mulțimea vorbelor; de aceea, teme-te*Cap. 12:13. de Dumnezeu! 8 Când vezi*Cap. 3:16. în țară pe cel sărac năpăstuit și jefuit în numele dreptului și dreptății, să nu te miri de lucrul acesta. Căci peste cel*Ps. 12:5;58:11;82:1. mare veghează altul mai mare și peste ei toți, Cel Preaînalt. 9 Dar un folos pentru țară, în toate privințele, este un împărat prețuit în țară. 10 Cine iubește argintul nu se satură niciodată de argint și cine iubește bogăția multă nu trage folos din ea. Și aceasta este o deșertăciune! 11 Când se înmulțesc bunătățile, se înmulțesc și cei ce le papă. Și ce folos mai are din ele stăpânul lor decât că le vede cu ochii? 12 Dulce este somnul lucrătorului, fie că a mâncat mult, fie că a mâncat puțin; dar pe cel bogat nu-l lasă îmbuibarea să doarmă. 13 Este*Cap. 6:1. un mare rău pe care l-am văzut sub soare: avuții păstrate spre nefericirea stăpânului lor. 14 Dacă se pierd aceste bogății prin vreo întâmplare nenorocită, și el are un fiu, fiului nu-i rămâne nimic în mâini. 15 Cum*Iov 1:21.Ps. 49:17.1 Tim. 6:7. a ieșit de gol din pântecele mamei sale, din care a venit, așa se întoarce și nu poate să ia nimic în mână din toată osteneala lui. 16 Și acesta este un mare rău, anume că se duce cum venise. Și ce*Cap. 1:3. folos are el că*Prov. 11:29. s-a trudit în vânt? 17 Ba încă toată viața lui a*Ps. 127:2. mai trebuit să mănânce cu necaz și a avut multă durere, grijă și supărare. 18 Iată ce am văzut: este*Cap. 2:24;3:12,13,22;9:7;11:9.1 Tim. 6:17. bine și frumos ca omul să mănânce și să bea și să trăiască bine în mijlocul muncii lui, cu care se trudește sub soare, în toate zilele vieții lui, pe care i le-a dat Dumnezeu; căci*Cap. 2:10;3:22. aceasta este partea lui. 19 Dar dacă*Cap. 2:24;3:13;6:2. a dat Dumnezeu cuiva avere și bogății și i-a îngăduit să mănânce din ele, să-și ia partea lui din ele și să se bucure în mijlocul muncii lui: acesta este un dar de la Dumnezeu. 20 Căci nu se mai gândește mult la scurtimea zilelor vieții lui, de vreme ce Dumnezeu îi umple inima de bucurie.

Te Wehi, te Māhaki, te Manawa

1 Tiakina tōu waewae ina haere koe ki te whare o te Atua; he pai kē te whakatata ki te whakarongo i te hoatu i te patunga tapu a ngā wairangi; kāhore hoki rātou e mōhio he mahi kino tā rātou.

2 Kei pōrahurahu tōu māngai,

kei hohoro hoki te puaki o tētahi kupu

a tōu ngākau i te aroaro o te Atua;

nō te mea kei te rangi te Atua,

ā, ko koe kei runga i te whenua;

mō reira kia torutoru āu kupu.

3 Ka puta mai hoki te rekanga kanohi ina nui te raruraru;

me te reo o te wairangi ki te maha o ngā kupu.

4 Ki te kīia taurangitia e koe tētahi mea mā te Atua, kei whakaroa koe ki te whakamana. E kore hoki ia e pai ki ngā wairangi; whakamanā e koe tāu i kī taurangi ai. 5 He pai kē ki te kore āu kī taurangi, i te puta i a koe o te kupu taurangi, ā, kāhore i whakamana e koe. 6 Kei tukua e koe tōu māngai kia mea hara mō ōu kikokiko; kaua hoki e kī ki te aroaro o te anahera, "He pōhēhē." Kia riri te Atua ki tōu reo hei aha, ā, hē iho i a ia te mahi a ōu ringa?

7 Nā konei tēnei mea, nā te maha o ngā rekanga kanohi, o ngā horihori, o ngā kōrero maha; ko koe ia kia wehi i te Atua.

8 Ki te kite koe i te rawakore e tūkinotia ana, ā, e kāhakina kētia ana te whakawā rāua ko te tika i te kāwanatanga, kaua e mīharo ki taua mea; nō te mea e maharatia ana e tētahi, he tiketike ake nei i te mea tiketike; tēnei anō hoki tētahi e tiketike ake ana i a rātou. 9 Mā te katoa anō hoki ngā hua o te whenua; ā, ko te kīngi hoki, nā, e mahia ana e te māra he mea māna.

10 Ko te tangata e aroha ana ki te hiriwa e kore e mākona i te hiriwa;

ā, e kore hoki te tangata e whai ana ki ngā mea maha, ki ngā hua.

He horihori anō tēnei.

11 Ki te maha ngā rawa,

ka tokomaha anō ngā tāngata hei kai;

he aha hoki te pai ki te tangata nāna aua mea?

Ko te mātakitaki kau atu a ōna kanohi.

12 Ka reka tonu te moe a te tangata mahi,

ahakoa iti tāna kai, nui rānei;

ko te tangata taonga ia,

e kore e tukua e āna mea maha kia moe.

13 Tērā tētahi he ngau kino i kitea e ahau i raro i te rā,

arā, he taonga e puritia ana e te tangata nāna, hei whakamamae anō i a ia;

14 ā, ka pau aua taonga i te raruraru kino.

Nā, ka whānau he tama māna,

kāhore he mea i tōna ringa.

15 Ka rite ki tōna haerenga mai i te kōpū o tōna whaea,

ka hoki tahanga atu anō ia,

ka pērā i tōna haerenga mai,

e kore anō e riro i a ia tētahi wāhi mō tāna mahi hei maunga atu mā tōna ringa.

16 Ā, he hē ngau kino anō hoki tēnei:

arā ko tōna haerenga atu ka rite i ngā mea katoa ki tōna haerenga mai;

he aha oti te pai ki a ia?

Ko tāna i mahi ai mā te hau.

17 Ā, i ōna rā katoa ka kai ia i roto i te pōuri,

ka pororaru tōna ngākau ka pāngia e te mate, ka pukuriri.

18 Nanā, ko tāku i kite ai, he mea pai, he mea ātaahua, kia kai te tangata, kia inu, kia kite hoki i te pai o tōna māuiui katoa i māuiui ai ia i raro i te rā i ngā rā katoa e ora ai ia, e hōmai nei e te Atua ki a ia; nāna hoki tēnā wāhi. 19 Ko ngā tāngata katoa hoki i hōmai ai e te Atua he taonga, he rawa, i tukua mai ai ki a rātou te tikanga mō te kai i tētahi wāhi o aua mea, mō te tango i te wāhi mā rātou, ā, kia koa rātou i tō rātou māuiui – he mea hōmai tēnei nā te Atua. 20 E kore hoki e nui tōna mahara ki ngā rā i ora ai ia; nō te mea he koa mō tōna ngākau tā te Atua i whakahoki ai ki a ia.