Eclesiastes 1

Mersul tuturor lucrurilor

1 Cuvintele Eclesiastului*Vers. 12. Cap. 7:27;12:8-10., fiul lui David, împăratul Ierusalimului. 2 O, deșertăciune*Ps. 39:5,6;62:9;144:4. Cap. 12:8. a deșertăciunilor, zice Eclesiastul, o, deșertăciune a deșertăciunilor! Totul*Rom. 8:20. este deșertăciune. 3 Ce*Cap. 2:22;3:9. folos are omul din toată truda pe care și-o dă sub soare? 4 Un neam trece, altul vine și*Ps. 104:5;119:90. pământul rămâne veșnic în picioare. 5 Soarele*Ps. 19:5,6. răsare, apune și aleargă spre locul de unde răsare din nou. 6 Vântul*Ioan 3:8. suflă spre miazăzi și se întoarce spre miazănoapte; apoi iarăși se întoarce și începe din nou aceleași rotituri. 7 Toate*Iov 38:10.Ps. 104:8,9. râurile se varsă în mare, și marea tot nu se umple: ele aleargă necurmat spre locul de unde pornesc, ca iarăși să pornească de acolo. 8 Toate lucrurile sunt într-o necurmată frământare, așa cum nu se poate spune; ochiul*Prov. 27:20. nu se mai satură privind și urechea nu obosește auzind. 9 Ce*Cap. 3:15. a fost va mai fi și ce s-a făcut se va mai face; nu este nimic nou sub soare. 10 Dacă este vreun lucru despre care s-ar putea spune: „Iată ceva nou!", de mult lucrul acela era și în veacurile dinaintea noastră. 11 Nimeni nu-și mai aduce aminte de ce a fost mai înainte; și ce va mai fi, ce se va mai întâmpla mai pe urmă, nu va lăsa nicio urmă de aducere aminte la cei ce vor trăi mai târziu.

Deșertăciunea tuturor lucrurilor

12 Eu*Vers. 1., Eclesiastul, am fost împărat peste Israel, în Ierusalim. 13 Mi-am pus inima să cercetez și să adâncesc cu înțelepciune tot ce se întâmplă sub ceruri: iată o îndeletnicire*Gen. 3:19. Cap. 3:10. plină de trudă, la care supune Dumnezeu pe fiii oamenilor. 14 Am văzut tot ce se face sub soare; și iată că totul este deșertăciune și goană după vânt! 15 Ce*Cap. 7:13. este strâmb nu se poate îndrepta și ce lipsește nu poate fi trecut la număr. 16 Am zis în mine însumi: „Iată că am sporit și am întrecut*1 Împ. 3:12,13;4:30;10:7,23. Cap. 2:9. în înțelepciune pe toți cei ce au stăpânit înaintea mea peste Ierusalim și mintea mea a văzut multă înțelepciune și știință." 17 Mi-am pus*Cap. 2:3,12;7:23,25.1 Tes. 5:21. inima să cunosc înțelepciunea și să cunosc prostia și nebunia. Dar am înțeles că și aceasta este goană după vânt. 18 Căci unde este*Cap. 12:12. multă înțelepciune, este și mult necaz, și cine știe multe are și multă durere.

He Whakaaro o tētahi Kīngi Kaikauwhau

1 Ko ngā kupu a te Kaikauwhau, arā a te tama a Rāwiri, i kīngi nei ki Hiruhārama:

2 "He tino horihori rawa," e ai tā te Kaikauwhau,

"he tino horihori rawa; he horihori katoa!"

3 He aha te pai ki te tangata o tōna māuiui katoa

e māuiui ai ia i raro i te rā?

4 Ko tēnei whakatupuranga e haere atu ana,

ko tērā whakatupuranga e haere mai ana;

ko te whenua ia, mau tonu.

5 E whiti ana hoki te rā, e heke atu ana te rā,

hohoro tonu atu ki tōna wāhi i whiti mai ai.

6 E anga ana te hau ki te tonga,

nā, ka taka ki te raki;

he hanga takataka tonu tāna i tōna ara,

ā, ka hoki mai anō te hau ki ōna takatakanga.

7 E rere ana ngā awa katoa ki te moana,

heoi kāhore e kī te moana;

ko te wāhi i rere mai ai ngā awa,

ka hoki atu anō rātou ki reira.

8 Māuiui rawa ngā mea katoa,

e kore e taea e te tangata te kōrero;

e kore te kanohi e ngata i te mātakitaki,

e kore te taringa e kī i te whakarongo.

9 Ko tō mua mea koia anō hei mea āianei,

ā, ko te mea i mahia i mua ka mahia anō āianei;

kāhore hoki he mea hou i raro i te rā.

10 Tērā anō rānei he mea e kī ai tētahi,

"Titiro, he mea hou tēnei"?

He mea ia nō ngā wā ō mua,

nō ērā i mua atu i a tātou.

11 Kāhore he mahara ki ngā whakatupuranga o mua;

kāhore hoki e maharatia

ngā whakatupuranga e haere mai

ā muri nei e te hunga ō muri atu.

Te Huakore o te Whai Whakaaronui

12 Ko ahau, ko te Kaikauwhau, te kīngi o Īharaira i Hiruhārama. 13 Nā, ka whakaangahia e ahau tōku ngākau ki te whakaaro nui hei rapu, hei kimi i ngā mea katoa e mahia ana i raro i te rangi. Nā te Atua tēnei whakararuraru kino i hōmai ki ngā tama a te tangata hei whakararu i a rātou. 14 Kua kite ahau i ngā mea katoa e mahia ana i raro i te rā; nanā, he horihori katoa, he whai hoki i te hau.

15 Ko te mea piko e kore e taea te whakahāngai;

ko te mea koha e kore e taea te tatau.

16 I kōrerorero ahau ki tōku ngākau, i mea, "Nanā, kua whiwhi rawa ahau i te whakaaro nui ki runga ake i ō te hunga katoa i mua atu i ahau i Hiruhārama; āe rā, he maha ngā mea kua kitea e tōku ngākau o te whakaaro nui, o te mātauranga." 17 Nā, ka whakaangahia e ahau tōku ngākau kia mōhio ki te whakaaro nui, kia mōhio ki te haurangi, ki te wairangi; ā, kua kite ahau he whai anō hoki tēnei i te hau.

18 Mā te nui hoki o te whakaaro ka nui ai te pōuri,

ā, ko te tangata e whakaneke ake ana

i te mātauranga e whakaneke ake ana i te mamae.