Provérbios 31

1 Cuvintele împăratului Lemuel. Învățătura*Cap. 30:1. pe care i-o dădea mama sa.

2 Ce să-ți spun, fiule? Ce să-ți spun, fiul trupului meu?

Ce să-ți spun, fiule, rodul*Is. 49:15. juruințelor mele?

3 Nu-ți*Cap. 5:9. da femeilor vlaga

și dezmierdările tale celor*Deut. 17:17.Neem. 13:26. Cap. 7:26.Osea 4:11. ce pierd pe împărați.

4 Nu*Ecl. 10:17. se cade împăraților, Lemuele, nu se cade împăraților să bea vin,

nici voievozilor să umble după băuturi tari;

5 ca*Osea 4:11. nu cumva, bând, să uite legea

și să calce drepturile tuturor celor nenorociți.

6 Dați*Ps. 104:15. băuturi tari celui ce piere

și vin celui cu sufletul amărât,

7 ca să bea să-și uite sărăcia

și să nu-și mai aducă aminte de necazurile lui.

8 Deschide-ți*Iov 29:15,16. gura pentru cel mut,

pentru*1 Sam. 19:4.Est. 4:16. pricina tuturor celor părăsiți!

9 Deschide-ți gura, judecă*Lev. 19:10.Deut. 1:16. cu dreptate

și apără*Iov 29:12.Is. 1:17.Ier. 22:16. pe cel nenorocit și pe cel lipsit.

10 Cine poate găsi o femeie*Cap. 12:4;18:22;19:14. cinstită?

Ea este mai de preț decât mărgăritarele.

11 Inima bărbatului se încrede în ea

și nu duce lipsă de venituri.

12 Ea îi face bine, și nu rău,

în toate zilele vieții sale.

13 Ea face rost de lână și de in

și lucrează cu mâini harnice.

14 Ea este ca o corabie de negoț:

de departe își aduce pâinea.

15 Ea se*Rom. 12:11. scoală când este încă noapte

și dă*Luca 12:42. hrană casei sale

și împarte lucrul de peste zi slujnicelor sale.

16 Se gândește la un ogor și-l cumpără;

din rodul muncii ei sădește o vie.

17 Ea își încinge mijlocul cu putere

și își oțelește brațele.

18 Vede că munca îi merge bine,

lumina ei nu se stinge noaptea.

19 Ea pune mâna pe furcă

și degetele ei țin fusul.

20 Ea*Efes. 4:28.Evr. 13:16. își întinde mâna către cel nenorocit,

își întinde brațul către cel lipsit.

21 Nu se teme de zăpadă pentru casa ei,

căci toată casa ei este îmbrăcată cu cârmâziu.

22 Ea își face învelitori,

are haine de in subțire și purpură.

23 Bărbatul*Cap. 12:4. ei este bine văzut la porți,

când șade cu bătrânii țării.

24 Ea face cămăși și le vinde

și dă cingători negustorului.

25 Ea este îmbrăcată cu tărie și slavă

și râde de ziua de mâine.

26 Ea deschide gura cu înțelepciune

și învățături plăcute îi sunt pe limbă.

27 Ea veghează asupra celor ce se petrec în casa ei

și nu mănâncă pâinea lenevirii.

28 Fiii ei se scoală și o numesc fericită;

bărbatul ei se scoală și-i aduce laude zicând:

29 „Multe fete au o purtare cinstită,

dar tu le întreci pe toate."

30 Dezmierdările sunt înșelătoare și frumusețea este deșartă,

dar femeia care se teme de Domnul va fi lăudată.

31 Răsplătiți-o cu rodul muncii ei

și faptele ei s-o laude la porțile cetății!

He Tohutohu ki tētahi Kīngi

1 Ko ngā kupu a Kīngi Remuera; ko te poropititanga i whakaakona ai ia e tōna whaea:

2 He aha, e tāku tama? He aha, e te tama a tōku kōpū?

Ā, he aha, e te tama a āku kupu taurangi?

3 Kaua e hoatu tōu kaha ki ngā wāhine,

ōu ara hoki ki te mea whakangaro o ngā kīngi.

4 Ehara mā ngā kīngi, e Remuera,

ehara mā ngā kīngi te inu wāina;

ehara hoki mā ngā rangatira te mea, "Kei hea he wai kaha?"

5 Kei inu rātou, ā, ka wareware ki te ture,

ā, ka whakapeau kē i te whakawā o te tangata e tūkinotia ana.

6 Hoatu he wai kaha mā te tangata e tata ana te marere,

he wāina hoki ki ngā wairua pōuri;

7 tukua ia kia inu, kia wareware ai ki tōna rawakore,

ā, kore ake he mahara ki ōna mate.

8 Kia puaki tōu māngai mō te wahangū,

i te whakawākanga o te hunga katoa kua waiho mō te mate.

9 Kia puaki tōu māngai, whakaritea te whakawā i runga i te tika,

tohea te tohe a te ware, a te rawakore.

Te Wahine Pai Tōna Āhua

10 Ko wai e kite i te wahine e ū ana tōna pai?

Ko tōna utu hoki kei runga noa atu i tō ngā rupi.

11 Ka whakapono te ngākau o tāna tāne ki a ia,

ā, kāhore ōna hapanga i te taonga.

12 He pai tāna e mea ai ki a ia, kāhore hoki he kino,

i ngā rā katoa e ora ai ia.

13 E kimi ana ia i te huruhuru hipi, i te muka,

ā, ka ngākau nui te mahi a ōna ringa.

14 Ko tōna rite kei ngā kaipuke o ngā kaihokohoko;

e mauria mai ana e ia tāna kai i tawhiti.

15 E maranga ana hoki ia i te mea e pō tonu ana,

ā, hoatu ana e ia he kai mā tōna whare,

he mahi hoki e rite ana mā āna kōtiro.

16 E whakaaroaro ana ia ki tētahi māra, ā, ka hokona e ia;

whakatōkia ana e ia he māra wāina, he hua nā ōna ringa.

17 E whītiki ana ia i tōna hope ki te kaha,

e mea ana i ōna tākakau kia pakari.

18 Ka kite ia he pai tāna i hokohoko ai;

e kore tāna rama e mate i te pō.

19 Ka totoro atu ōna ringa ki te mea tākai miro,

ka pupuri ōna ringa ki te pou muka.

20 Ka wherahia tōna ringa ki te ware;

āe rā, ka totoro atu ōna ringa ki te rawakore.

21 E kore ia e wehi i te hukarere mō tōna whare;

nō te mea kua kākahuria tōna whare katoa ki te ngangana.

22 Oti ake i a ia te whatuwhatu he whāriki mōna;

he rīnena pai, he pāpura ōna kākahu.

23 E mōhiotia ana tāna tāne i ngā kūwaha,

ina noho tahi ia ki ngā kaumātua o te whenua.

24 E hangā ana e ia he rīnena pai, ā, hokona atu ana;

e hoatu ana e ia he whītiki ki ngā kaihoko.

25 He kaha, he hōnore ōna kākahu;

ā, e kata ana ia ki ngā rā ō muri atu.

26 He nui ōna whakaaro ina puaki tōna māngai;

kei tōna arero te ture o te atawhai.

27 Ka āta tirohia e ia ngā ara o tōna whare,

e kore anō ia e kai i te taro o te māngere.

28 Ka whakatika āna tamariki, ā, he kupu manaaki tā rātou mōna;

tāna tāne hoki, ka whakamoemiti anō ia ki a ia, ka mea:

29 "He tokomaha ngā tamāhine i ū te pai o tā rātou mahi,

otiia, hira ake tāu i ā rātou katoa."

30 He mea teka noa te manako, he mea horihori te ātaahua;

tēnā ko te wahine e wehi ana i a Ihowā, ko ia e whakamoemititia.

31 Hoatu ki a ia o ngā hua o ōna ringa;

ā, mā āna mahi ia e whakamoemiti i ngā kūwaha.