Pular para o conteúdo
Publicidade

Provérbios 27

MRI2012

1 NuLuca 12:19,20.Iac. 4:13. te făli cu ziua de mâine,

căci nu știi ce poate aduce o zi!

2 te laude altulCap. 25:27., nu gura ta,

un străin, nu buzele tale!

3 Piatra este grea și nisipul este greu,

dar supărarea pe care o pricinuiește nebunul este mai grea decât amândouă.

4 Furia este fără milă și mânia, năvalnică,

dar cine1 Ioan 3:12. poate sta împotriva geloziei?

5 Mai bine o mustrareCap. 28:23.Gal. 2:14. pe față

decât o prietenie ascunsă.

6 RănilePs. 141:5. făcute de un prieten dovedesc credincioșia lui,

dar sărutările unui vrăjmaș sunt mincinoase.

7 Sătulul calcă în picioare fagurele de miere,

dar pentru celIov 6:7. flămând toate amărăciunile sunt dulci.

8 Ca pasărea plecată din cuibul ei,

așa este omul plecat din locul său.

9 Cum înveselesc untdelemnul și tămâia inima,

așa de dulci sunt sfaturile pline de dragoste ale unui prieten.

10 Nu părăsi pe prietenul tău și pe prietenul tatălui tău,

dar nu intra în casa fratelui tău în ziua necazului tău:

maiCap. 17:17;18:24;19:7. bine un vecin aproape decât un frate departe.

11 FiuleCap. 10:1;23:15,24., fii înțelept și înveselește-mi inima,

șiPs. 127:5. atunci voi putea răspunde celui ce batjocorește!

12 Omul chibzuitCap. 22:3. vede răul și se ascunde,

dar proștii merg spre el și sunt pedepsiți.

13 Ia-iExod 22:26. Cap. 20:16. haina, căci s-a pus chezaș pentru altul,

ia-l zălog în locul unei străine!

14 Binecuvântarea aproapelui cu glas tare dis-de-dimineață

este privită ca un blestem.

15 OCap. 19:13. streașină care picură necurmat într-o zi de ploaie

și o nevastă gâlcevitoare sunt tot una.

16 Cine o oprește parcă oprește vântul

și parcă ține untdelemnul în mâna dreaptă.

17 După cum fierul ascute fierul,

tot așa și omul ațâță mânia altui om.

18 Cine1 Cor. 9:7,13. îngrijește de un smochin va mânca din rodul lui

și cine-și păzește stăpânul va fi prețuit.

19 Cum răspunde în apă fața la față,

așa răspunde inima omului inimii omului.

20 După cum Locuința morțilorCap. 30:16.Hab. 2:5. și adâncul nu se pot sătura,

tot așa nici ochiiEcl. 1:8;6:7. omului nu se pot sătura.

21 Ce este tigaiaCap. 17:3. pentru lămurirea argintului și cuptorul pentru lămurirea aurului,

aceea este bunul nume pentru un om.

22 Pe nebun, chiarCap. 23:35.Is. 1:5.Ier. 5:3. dacă l-ai pisa cu pisălogul în piuă, în mijlocul grăunțelor,

nebunia tot n-ar ieși din el.

23 Îngrijește bine de oile tale

și ia seama la turmele tale!

24 Căci nicio bogăție nu ține veșnic

și nici cununa nu rămâne pe vecie.

25 După ce se ridică fânulPs. 104:14., se arată verdeața nouă,

și ierburile de pe munți sunt strânse.

26 Mieii sunt pentru îmbrăcăminte

și țapii, pentru plata ogorului;

27 laptele caprelor ți-ajunge pentru hrana ta, a casei tale

și pentru întreținerea slujnicelor tale.

1 Kei whakamanamana koe ki te āpōpō;

kāhore hoki koe e mōhio ko te aha e puta mai i roto i te .

2 tētahi atu tangata te whakamoemiti mōu, kaua tōu māngai ake;

te tangata , kaua ōu ngutu ake.

3 He taimaha te kōhatu, he taimaha anō te kirikiri;

he taimaha atu ia i ā rāua tahi te pukuriri o te wairangi.

4 He mea nanakia te riri, he rūtaki te āritarita;

ko wai ia e i mua i te hae?

5 He pai te riri matanui

i te aroha huna.

6 Ko ngā patu a te hoa aroha he mea te pono;

ko ngā kihi ia a te hoariri auau rawa.

7 E ngaruru ana te wairua mākona ki te honikoma;

engari ki te wairua hiakai, reka kau ngā mea kawa katoa.

8 Rite tonu ki te manu e ātiutiu noa atu ana i tōna kōhanga

te tangata e ātiutiu noa atu ana i tōna wāhi.

9 He whakahari ngākau te hinu me te whakakakara;

he pērā anō ngā āhuareka o te tangata hoa aroha

i ahu mai i ngā tikanga mateoha i whakatakotoria e tōna ngākau.

10 Ko tōu hoa aroha ake, ā, ko te hoa hoki o tōu pāpā, kaua e whakarērea;

kaua hoki e haere ki te whare o tōu tuakana i te e mate ai koe.

He pai hoki te hoa e tata ana

i te tuakana i tawhiti.

11 E tāku tama, kia whakaaro nui, kia koa ai tōku ngākau,

kia whakahoki kupu ai hoki ahau ki te hunga e tāwai ana ki ahau.

12 E kite atu ana te tangata tūpato i te , ā, ka huna i a ia;

tēnā ko te kūware, haere tonu atu, mamae tonu atu.

13 Tangohia te kākahu o te kaiwhakakapi te tangata ;

tōna taunaha anō hoki te wahine .

14 Ko te tangata e maranga ana i te atatū,

he nui hoki tōna reo ki te manaaki i tōna hoa,

ka kīia tāna he kanga.

15 He māturuturu e pūputu tonu ana i te nui te ua,

he wahine ngangare, rite tonu rāua;

16 ko te tangata e mea ana ki te pēhi i a ia,

e mea ana ki te pēhi i te hau, ā, ka tūtaki tōna ringa matau ki te hinu.

17 Ko te rino hei whakakoi te rino;

waihoki ko te tangata anō hei whakakoi i te mata o tōna hoa.

18 Ko te kaitiaki o te piki, ka kai i ōna hua;

ka whakahōnoretia te tangata e whakaaro ana ki tōna rangatira.

19 He pērā i te wai, tiro atu, tiro mai he kanohi,

ka pēnā anō te tangata ngākau ki te tangata.

20 Ko te rēinga, ko te whakangaromanga, e kore e mākona;

e kore anō hoki e mākona ngā kanohi o te tangata.

21 Ko te oko tahu para te hiriwa, ko te oumu te kōura;

ā, ko te whakanui i a ia, hei whakamātautau te tangata.

22 Ahakoa i tukua e koe te wairangi ki te tuki i roto i te kumete

i waenga i ngā wīti pēpē,

e kore tōna whakaarokore e riro.

23 Kia anga nui koa kia mōhio ki te āhua o āu hipi,

ā, kia pai te tiaki i āu kāhui kau;

24 e kore hoki te taonga e mau tonu;

e mau ianei te karauna ki ngā whakatupuranga katoa?

25 Kua whāiti te hei, e kitea ana te tupu hou,

ā, e kohikohia ana ngā otaota o ngā maunga.

26 Hei mea kākahu mōu ngā reme,

ā, ko ngā koati hei utu te māra.

27 Ā tērā te waiū koati, he nui noa atu hei kai māu,

hei kai hoki tōu whare,

hei oranga anō hoki āu kōtiro.

Veja também