Provérbios 17

1 Mai bine o bucată*Cap. 15:17. de pâine uscată cu pace

decât o casă plină de cărnuri cu ceartă!

2 Un argat cu minte stăpânește peste fiul*Cap. 10:5;19:26. care face rușine

și va împărți moștenirea cu frații lui.

3 Tigaia*Ps. 26:2. Cap. 27:21.Ier. 17:10.Mal. 3:3. lămurește argintul și cuptorul lămurește aurul,

dar Cel ce încearcă inimile este Domnul.

4 Cel rău ascultă cu luare aminte la buza nelegiuită

și mincinosul pleacă urechea la limba nimicitoare.

5 Cine*Cap. 14:31.Iov 31:29.Obad. 12. își bate joc de sărac își bate joc de Cel ce l-a făcut;

cine se bucură de o nenorocire nu va rămâne nepedepsit.

6 Copiii copiilor sunt cununa*Ps. 127:3;128:3. bătrânilor

și părinții sunt slava copiilor lor.

7 Cuvintele alese nu se potrivesc în gura unui nebun;

cu cât mai puțin cuvintele mincinoase în gura unui om de viță aleasă!

8 Darurile par o*Cap. 18:16;19:6. piatră scumpă în ochii celor ce le primesc:

oriîncotro se întorc, izbândesc.

9 Cine*Cap. 10:12. acoperă o greșeală caută dragostea,

dar*Cap. 16:28. cine o pomenește mereu în vorbirile lui dezbină pe prieteni.

10 O mustrare pătrunde mai mult pe omul priceput

decât o sută de lovituri pe cel nebun.

11 Cel rău nu caută decât răscoală,

dar un sol fără milă va fi trimis împotriva lui.

12 Mai*Osea 13:8. bine să întâlnești o ursoaică jefuită de puii ei

decât un nebun în timpul nebuniei lui.

13 Celui ce întoarce*Ps. 109:4,5.Ier. 18:20.Rom. 12:17.1 Tes. 5:15.1 Pet. 3:9. rău pentru bine

nu-i va părăsi răul casa.

14 Începutul unei certe este ca slobozirea unor ape;

de aceea, curmă*Cap. 20:3.1 Tes. 4:11. cearta înainte de a se înteți.

15 Cel*Exod 23:7. Cap. 24:24.Is. 5:23. ce iartă pe vinovat și cel ce osândește pe cel nevinovat

sunt amândoi o scârbă înaintea Domnului.

16 La ce slujește argintul în mâna nebunului?

Să cumpere înțelepciunea?… Dar*Cap. 21:25,26. n-are minte!

17 Prietenul*Rut 1:16. Cap. 18:24. adevărat iubește oricând

și în nenorocire ajunge ca un frate.

18 Omul*Cap. 6:1;11:15. fără minte dă chezășie,

se pune chezaș pentru aproapele său.

19 Cine iubește certurile iubește păcatul

și cine-și*Cap. 16:18. zidește poarta prea înaltă își caută pieirea.

20 Cel cu inimă prefăcută nu găsește fericirea

și cel cu limba*Iac. 3:8. stricată cade în nenorocire.

21 Cine*Cap. 10:1;19:13;17:25. dă naștere unui nebun va avea întristare

și tatăl unui nebun nu poate să se bucure.

22 O inimă*Cap. 12:25;15:13,15. veselă este un bun leac,

dar un*Ps. 22:15. duh mâhnit usucă oasele.

23 Cel rău primește daruri pe ascuns

ca să sucească*Exod 23:8. și căile dreptății.

24 Înțelepciunea*Cap. 14:6.Ecl. 2:14;8:1. este în fața omului priceput,

dar ochii nebunului o caută la capătul pământului.

25 Un fiu nebun aduce necaz*Cap. 10:1;15:20. Vers. 21. Cap. 19:13. tatălui său

și amărăciune celei ce l-a născut.

26 Nu este bine să osândești*Vers. 15. Cap. 18:5. pe cel neprihănit la o gloabă,

nici să lovești pe cei de neam ales din pricina neprihănirii lor.

27 Cine*Iac. 1:19. își înfrânează vorbele cunoaște știința

și cine are duhul potolit este un om priceput.

28 Chiar*Iov 13:5. și un prost ar trece de înțelept dacă ar tăcea

și de priceput dacă și-ar ține gura.

1 Ko te maramara kai, ko te mea maroke me te āta noho hei kīnaki,

pai atu i te whare kī i ngā hākari a te ngangare.

2 Hei rangatira te pononga mahara mō te tama i whakamā ai;

ka whai wāhi anō ia i roto i tō ngā tēina.

3 Ko te oko tahu para mō te hiriwa, ko te oumu mō te kōura;

ko Ihowā ia hei whakamātau mō ngā ngākau.

4 Ko te kaimahi i te hē ka tahuri ki tā te ngutu kino;

ā, ka whai taringa te teka ki tā te arero whanokē.

5 Ko te taunu ki te rawakore he tāwai ki tōna Kaihanga;

ko te tangata e koa ana ki ngā aituā, e kore e kore te whiua.

6 Hei karauna mō ngā koroheke ngā tamariki a ngā tamariki;

nā, ko te korōria o ngā tamariki ko ō rātou mātua.

7 E kore te reo rangatira e tau ki te kūware;

hore rawa anō hoki te ngutu teka ki te rangatira.

8 Ko te tangata i te mea hōmai noa, he kōhatu whakapaipai tērā ki tāna titiro;

tōna tahuritanga ake ki hea, ki hea, ka whiwhi ki te pai.

9 Ko te tangata e hīpoki ana i te hē, e whai ana i te aroha;

tēnā ko te tangata kōrerorero, e wehewehe ana i ngā hoa tupu.

10 Ko te ngotonga o te kupu riri ki roto ki te tangata mātau,

nui atu i tō ngā whiu kotahi rau ki roto ki te whakaarokore.

11 He whakakeke kau tā te tangata kino e whai ai;

nō reira ka tukua atu he karere nanakia ki a ia.

12 Kia tūtaki ki te tangata te pea kua tangohia āna kūao;

pai atu i te whakaarokore i a ia e wairangi ana.

13 Ko te tangata e hōmai ana i te kino hei utu mō te pai,

e kore te kino e neke atu i tōna whare.

14 Ko te tīmatanga o te totohe i rite ki te tangata e tuku ana i te wai kia rere;

nā reira waiho atu te totohe i te mea kīanō i oho te ngangare.

15 Ko te tangata e whakatika ana i tā te tangata kino,

me ia e whakahē ana i tā te tangata tika,

he rite tahi taua rua, he mea whakarihariha ki a Ihowā.

16 Hei aha te utu i te ringa o te kūware,

hei hoko i te whakaaro nui, kāhore nei hoki ōna mātauranga?

17 E aroha ana te hoa i ngā wā katoa;

nā, ko te teina, ko te tuakana, i whānau tērā mō ngā aituā.

18 Ko tā te tangata ngākaukore he papaki ringa;

kua waiho hei whakakapi tūranga i te aroaro o tōna hoa.

19 Ko te tangata e aroha ana ki te ngangare e aroha ana ki te kino;

ko te tangata e whakarewa ana i tōna kūwaha e rapu ana i te whakangaromanga.

20 Ko te ngākau parori kē e kore e kite i te pai;

ko te tangata he whanokē tōna arero ka taka ki te kino.

21 Ka whānau he whakaarokore mā tētahi tangata, hei whakapōuri tērā mōna;

e kore anō hoki e koa te pāpā o te pōauau.

22 He rongoā pai te ngākau koa;

ki te marū ia te wairua, ka maroke ngā wheua.

23 E tango ana te tangata kino i te mea whakapati i te uma,

hei whakapeau kē i ngā ara o te whakarite whakawā.

24 Kei te aroaro o te tangata mātau ngā whakaaro nui;

kei ngā pito ia o te whenua ngā kanohi o te whakaarokore.

25 Ko te tamaiti whakaarokore he mea whakapōuri i tōna pāpā,

he mea whakakawa i te ngākau o tōna whaea.

26 Ehara anō hoki i te mea pai kia whiua te tangata tika,

kia patua rānei ngā rangatira mō te tika.

27 He mātauranga tō te tangata e tohu ana i āna kupu;

ā, he whakaaro tō te tangata i te wairua manawanui.

28 Ko te wairangi nei anō, ki te whakarongo puku, ka kīia he whakaaro nui;

ki te kokopi ōna ngutu, ka kīia ia he tūpato.