Provérbios 21

1 Inima împăratului este ca un râu de apă în mâna Domnului,

pe care îl îndreaptă încotro vrea.

2 Omul*Cap. 16:2. socotește că toate căile lui sunt fără prihană,

dar*Cap. 24:12.Luca 16:15. Cel ce cercetează inimile este Domnul.

3 A*1 Sam. 15:22.Ps. 50:8. Cap. 15:8.Is. 1:11.Osea 6:6.Mica 6:7,8. face dreptate și judecată

este mai plăcut Domnului decât jertfele.

4 Privirile*Cap. 6:17. trufașe și inima îngâmfată,

această candelă a celor răi, nu sunt decât păcat.

5 Planurile*Cap. 10:4;13:4. omului harnic nu duc decât la belșug,

dar cel ce lucrează cu grabă n-ajunge decât la lipsă.

6 Comorile câștigate*Cap. 10:2;13:11;20:21.2 Pet. 2:3. cu o limbă mincinoasă

sunt o deșertăciune care fuge, și ele duc la moarte.

7 Silnicia celor răi îi mătură,

pentru că nu vor să facă ce este drept.

8 Cel vinovat merge pe căi sucite,

dar cel nevinovat face ce este bine.

9 Mai*Vers. 19. Cap. 19:13;25:24;27:15. bine să locuiești într-un colț pe acoperiș

decât cu o nevastă gâlcevitoare într-o casă mare.

10 Sufletul*Iac. 4:5. celui rău dorește răul,

semenul lui n-are nicio trecere înaintea lui.

11 Când*Cap. 19:25. este pedepsit batjocoritorul, prostul se face înțelept;

și când se dă învățătură celui înțelept, el capătă știința.

12 Cel neprihănit*Mat. 7:2;18:30.Iac. 2:13. se uită la casa celui rău

și vede ce repede sunt aruncați cei răi în nenorocire.

13 Cine își astupă urechea la strigătul săracului,

nici el nu va căpăta răspuns când va striga.

14 Un dar*Cap. 17:8,23;18:16. făcut în taină potolește mânia

și o mită dată pe ascuns potolește cea mai puternică mânie.

15 Este o bucurie pentru cel neprihănit să facă ce este bine,

dar*Cap. 10:29. pentru cei ce fac răul este o groază.

16 Omul care se abate de la calea înțelepciunii

se va odihni în adunarea celor morți.

17 Cine iubește petrecerile va duce lipsă

și cine iubește vinul și untdelemnul dresurilor nu se îmbogățește.

18 Cel rău slujește ca preț de răscumpărare*Cap. 11:8.Is. 43:3,4. pentru cel neprihănit,

și cel stricat, pentru oamenii fără prihană.

19 Mai*Vers. 9. bine să locuiești într-un pământ pustiu

decât cu o nevastă gâlcevitoare și supărăcioasă.

20 Comori*Ps. 112:3.Mat. 25:3,4. de preț și untdelemn sunt în locuința celui înțelept,

dar omul fără minte le risipește.

21 Cine*Cap. 15:9.Mat. 5:6. urmărește neprihănirea și bunătatea

găsește viață, neprihănire și slavă.

22 Înțeleptul cucerește cetatea*Ecl. 9:14. vitejilor

și doboară puterea în care se încredeau.

23 Cine*Cap. 12:13;13:3;18:21.Iac. 3:2. își păzește gura și limba

își scutește sufletul de multe necazuri.

24 Cel mândru și trufaș se cheamă batjocoritor:

el lucrează cu aprinderea îngâmfării.

25 Poftele leneșului*Cap. 13:4. îl omoară,

pentru că nu vrea să lucreze cu mâinile.

26 Toată ziua o duce numai în pofte,

dar cel*Ps. 37:26;112:9. neprihănit dă fără zgârcenie.

27 Jertfa*Ps. 50:9. Cap. 15:8.Is. 66:3.Ier. 6:20.Amos 5:22. celor răi este o scârbă înaintea Domnului,

cu cât mai mult când o aduc cu gânduri nelegiuite.

28 Martorul*Cap. 19:5,9. mincinos va pieri,

dar omul care ascultă bine va vorbi totdeauna cu izbândă.

29 Cel rău ia o înfățișare nerușinată,

dar omul fără prihană își îmbunătățește calea.

30 Nici*Is. 8:9,10.Ier. 9:23.Fapte 5:39. înțelepciunea, nici priceperea,

nici sfatul n-ajută împotriva Domnului.

31 Calul*Ps. 20:7;33:17.Is. 31:1. este pregătit pentru ziua bătăliei,

dar biruința*Ps. 3:8. este a Domnului.

1 Kei roto te ngākau o te kīngi i te ringa o Ihowā ānō he awa rerenga wai;

e whakaangahia ana e ia ki ngā wāhi katoa e pai ai ia.

2 Ko ngā ara katoa o te tangata, tika kau ki ōna kanohi ake;

ko Ihowā ia hei pāuna i ngā ngākau.

3 Ko te mahi i te tika, i te whakawā,

ki tā Ihowā, pai atu i te patunga tapu.

4 He kanohi whakakake, he ngākau whakapehapeha,

ā, ko te rama hoki o te hunga kino, he hara kau.

5 Ko ngā whakaaro o te tangata uaua e ahu anake ana ki te hua o te taonga;

ko te hunga tākare katoa ia e whawhai kau ana ki te mūhore.

6 E rite ana tā te arero teka āmi i te taonga ki te mamaoa e āia noatia ana;

ko te hunga e rapu ana i ērā e rapu ana i te mate.

7 Mā te pāhua a te hunga kino e tahi atu rātou;

mō rātou kāhore e pai ki te whakawā.

8 He ara tino kōpikopiko tō te tangata e waha ana i te hara;

tēnā ko te tangata mā, he tika tāna mahi.

9 He pai kē te noho i te kokonga o te tuanui,

i te noho tahi me te wahine ngangare i roto i te whare māhorahora.

10 Ko tā te wairua o te tangata kino he hiahia ki te kino;

e kore ōna kanohi e manako ki tōna hoa.

11 Ki te whiua te tangata whakahī, ka whai whakaaro te kūware;

ā, ki te whakaakona te tangata whakaaro nui, ka whiwhi ia ki te mātauranga.

12 Ka āta whakaaroa e te tangata tika te whare o te tangata kino;

te pēheatanga e whakatakā ai te hunga kino ki te mate mō rātou.

13 Ko te tangata e puru ana i ōna taringa ki te karanga a te rawakore,

tērā hoki ia e karanga, heoi e kore e whakarangona.

14 Mā te mea hōmai puku ka mārie ai te riri,

mā te moni whakapati hoki i roto i te uma ka mārie ai te āritarita kaha.

15 He mahi koa nā te tangata tika te whakawā;

mō ngā kaimahi ia i te kino, ko te whakangaromanga.

16 Ko te tangata e kotiti kē ana i te huarahi o te mahara,

ka noho ia i te whakaminenga o ngā tūpāpaku.

17 Ko te tangata matenui ki ngā āhuareka, ka rawakore;

ā, ko te tangata e matenui ana ki te wāina, ki te hinu, e kore e whai taonga.

18 Hei utu te tangata kino mō te tangata tika;

ā, ka haere mai te tangata kōpeka hei whakakapi mō te tangata tū tika.

19 He pai kē te noho i te koraha,

i te noho tahi me te wahine tohetohe, wahine pukukino.

20 Kei te nohoanga o te tangata whakaaro nui te taonga mōmōhanga me te hinu;

heoi maumauria ake e te wairangi.

21 Ko te tangata e whai ana i te tika, i te atawhai,

ka whiwhi ki te ora, ki te tika, ki te hōnore.

22 Ka pikitia e te tangata whakaaro nui te pā o ngā mārohirohi,

ka taka hoki i a ia te kaha i whakawhirinaki ai rātou.

23 Ko te tangata e tiaki ana i tōna māngai,

i tōna arero, e tiaki ana i tōna wairua kei raru.

24 Ko te tangata whakakake, whakapehapeha, ko te tangata whakahī tōna ingoa,

e mahi ana ia i runga i te whakahirahira o tōna whakamanamana.

25 Ka mate te tangata māngere i tōna hiahia anō;

e kore hoki ōna ringa e pai ki te mahi.

26 Tērā te hanga he kaiapo tonu ā pau noa te rā;

ko tā te tangata tika ia he hōmai, kāhore hoki āna kaiponu.

27 He mea whakarihariha te whakahere a te tangata kino;

tērā noa ake ina hē te whakaaro i kawea mai ai e ia.

28 Ka mate te kaiwhakaatu teka;

nā, ko te tangata whakarongo, ka kōrero, kāhore he kaiwhakahē.

29 Ka whakamārō te tangata kino i tōna mata;

tēnā ko te tangata tika, ka whakapai i ōna ara.

30 I tō Ihowā aroaro kāhore he whakaaro nui,

kāhore he mātauranga, kāhore he kupu mōhio, e tū.

31 Kua rite noa ake he hōiho mō te rā o te whawhai;

kei a Ihowā ia te whakaoranga.