1 Cine iubește certarea iubește știința,
dar cine urăște mustrarea este prost.
2 Omul de bineCap. 8:35. capătă bunăvoința Domnului,
dar Domnul osândește pe cel plin de răutate.
3 Omul nu se întărește prin răutate,
dar rădăcinaCap. 10:25. celor neprihăniți nu se va clătina.
4 O femeieCap. 31:23.1 Cor. 11:7. cinstită este cununa bărbatului ei,
dar cea care-i face rușine este caCap. 14:30. putregaiul în oasele lui.
5 Gândurile celor neprihăniți nu sunt decât dreptate,
dar sfaturile celor răi nu sunt decât înșelăciune.
6 CuvinteleCap. 1:11,18. celor răi sunt niște curse ca să verse sânge,
darCap. 14:3. gura celor fără prihană îi izbăvește.
7 Cei răiPs. 37:36,37. Cap. 11:21.Mat. 7:24-27. sunt răsturnați și nu mai sunt,
dar casa celor neprihăniți rămâne în picioare!
8 Un om este prețuit după măsura priceperii lui,
dar1 Sam. 25:17. cel cu inima stricată este disprețuit.
9 MaiCap. 13:7. bine să fii într-o stare smerită și să ai o slugă
decâtDeut. 25:4. să faci pe fudulul și să n-ai ce mânca.
10 Cel neprihănit se îndură de vite,
dar inima celui rău este fără milă.
11 Cine-șiGen. 3:19. Cap. 28:19. lucrează ogorul va avea belșug de pâine,
dar cine umblă după lucruri de nimic esteCap. 6:32. fără minte.
12 Cel rău poftește prada celor nelegiuiți,
dar rădăcina celor neprihăniți rodește.
13 În păcătuirea cu buzele esteCap. 18:7. o cursă primejdioasă,
dar2 Pet. 2:9. cel neprihănit scapă din bucluc.
14 Prin rodulCap. 13:2;18:20. gurii te saturi de bunătăți,
șiIs. 3:10,11. fiecare primește după lucrul mâinilor lui.
15 Calea nebunului este fără prihană înCap. 3:7.Luca 18:11. ochii lui,
dar înțeleptul ascultă sfaturile.
16 NebunulCap. 29:11. îndată își dă pe față mânia,
dar înțeleptul ascunde ocara.
17 CineCap. 14:5. spune adevărul face o mărturisire dreaptă,
dar martorul mincinos vorbește înșelăciune.
18 Cine vorbeștePs. 57:4;59:7;64:3. în chip ușuratic rănește ca străpungerea unei săbii,
darPs. 52:5. Cap. 19:9. limba înțelepților aduce vindecare.
19 Buza care spune adevărul este întărită pe vecie,
dar limba mincinoasă nu stă decât o clipă.
20 Înșelătoria este în inima celor ce cugetă răul,
dar bucuria este pentru cei ce sfătuiesc la pace.
21 Nicio nenorocire nu se întâmplă celui neprihănit,
dar cei răi sunt năpădiți de rele.
22 Buzele mincinoase sunt urâteCap. 6:17;11:20.Apoc. 22:15. Domnului,
dar cei ce lucrează cu adevăr Îi sunt plăcuți.
23 OmulCap. 13:16;15:2. înțelept își ascunde știința,
dar inima nebunilor vestește nebunia.
24 MânaCap. 10:4. celor harnici va stăpâni,
dar mâna leneșă va plăti bir.
25 NelinișteaCap. 15:13. din inima omului îl doboară,
dar o vorbăIs. 50:4. bună îl înveselește.
26 Cel neprihănit arată prietenului său calea cea bună,
dar calea celor răi îi duce în rătăcire.
27 Leneșul nu-și frige vânatul,
dar comoara de preț a unui om este munca.
28 Pe cărarea neprihănirii este viața
și pe drumul însemnat de ea nu este moarte.
1 Ko te tangata e aroha ana ki te kupu ako e aroha ana ki te mātauranga;
nā, ko te tangata e kore e pai kia rīria tōna hē, he pōauau tērā.
2 Ko te tangata pai ka whiwhi ki tā Ihowā whakapai;
otiia ka whakahēngia e ia te tangata ngārahu kino.
3 E kore tā te tangata e ū i te kino;
nā, ko te pakiaka o te hunga tika, e kore tērā e whakakorikoria.
4 He wahine e ū ana tōna pai, hei karauna tērā ki tāna tāne;
tēnā ko te wahine i whakamā ai ia, hei pirau tērā i roto i ōna wheua.
5 Ko ngā whakaaro o te hunga tika he tika;
ko ngā whakaaro ia o te hunga kino he tinihanga.
6 Ko ngā kupu a te hunga kino e mea ana kia tauwhanga i te toto;
mā te māngai ia o te hunga tika rātou ka ora ai.
7 Ka hurihia iho te hunga kino, ā, kore iho;
ko te whare ia o te hunga tika ka tū tonu.
8 Ka rite ki tōna ngārahu te whakamoemiti mō te tangata;
ko te ngākau parori kē ia ka whakahāweatia.
9 Ko te tangata e whakahāweatia ana, he pononga nei tāna,
pai ake ia i te tangata e whakanui ana i a ia anō, ā, kāhore āna kai.
10 Ko te tangata tika e whakaaro ana ia ki te ora o tāna kararehe;
he nanakia ia ngā mahi atawhai a te hunga kino.
11 Ko te tangata e mahi ana i tōna oneone ka mākona ia i te taro;
tēnā ko te tangata e whai ana i te hunga tekateka noa, kāhore ōna ngākau mahara.
12 Ko tā te tangata kino e minamina ai ko te kupenga a te hunga kino;
e whai hua ana ia te pakiaka o te hunga tika.
13 Ka mau te tangata kino i te pokanga kētanga o ōna ngutu;
ka puta mai ia te tangata tika i roto i te raru.
14 Mā ngā hua o tōna māngai ka mākona ai te tangata i te pai;
ka riro mai anō i te tangata ngā utu o tā ōna ringa.
15 He tika tonu ki ōna kanohi ake te ara o te kūware;
e whakarongo ana ia te tangata whakaaro nui ki te kupu whakatūpato.
16 Ko te kūware, e mōhiotia wawetia ana tōna riri;
e hīpokina ana ia te whakamā e te tangata ngārahu tūpato.
17 Ko tā te tangata kōrero pono he whakapuaki i te tika;
ko tā te kaiwhakaatu teka ia he tinihanga.
18 He tangata anō ko āna kōrero maka noa, me te mea ko ngā werohanga a te hoari;
he rongoā ia te arero o te hunga whakaaro nui.
19 Ka ū tonu te ngutu pono ā ake ake;
mō nāianei kau ia te arero teka.
20 He tinihanga kei roto i te ngākau o ngā kaitito i te kino;
he koa ia tō ngā kaiwhakatakoto kōrero e mau ai te rongo.
21 E kore tētahi kino e pā ki te tangata tika;
engari te hunga kino ka kī i te kino.
22 He mea whakarihariha ki a Ihowā ngā ngutu teka;
ko tāna e āhuareka ai ko ngā kaimahi i te pono.
23 Hīpoki ai te tangata tūpato i te mātauranga;
e karanga nui ana ia te ngākau o ngā kūware i te kūwaretanga.
24 Mō te ringa o ngā uaua te kīngitanga;
hei hōmai takoha ia te māngere.
25 Mā te pōuri i roto i te ngākau o te tangata e piko ai ia;
mā te kupu pai ia ka mārama ai.
26 Hira ake te tangata tika i tōna hoa;
te hunga kino ia ka whakapōhēhētia e tō rātou ara anō.
27 Kāhore te tangata māngere e tunu i tāna mea i hopu ai;
mā te tangata uaua ia te taonga utu nui a ngā tāngata.
28 He ora kei te ara o te tika;
kāhore hoki he mate i tōna ara.
/images/a/Tcg2NiV7ce24OT6kCIQGR)
/images/a/a0208299-6f37-40a0-66e1-2576b9435f00)