Provérbios 15

1 Un răspuns*Jud. 8:1-3. Cap. 25:15. blând potolește mânia,

dar o vorbă*1 Sam. 25:10.1 Împ. 12:13,14,16. aspră ațâță mânia.

2 Limba înțelepților dă știință plăcută,

dar gura*Vers. 28. Cap. 12:23;13:16. nesocotiților împroașcă nebunie.

3 Ochii Domnului sunt în*Iov 34:21. Cap. 5:21.Ier. 16:17;32:19.Evr. 4:13. orice loc,

ei văd pe cei răi și pe cei buni.

4 Limba dulce este un pom de viață,

dar limba stricată zdrobește sufletul.

5 Nesocotitul*Cap. 10:1. disprețuiește învățătura tatălui său,

dar*Cap. 13:18;15:31,32. cine ia seama la mustrare ajunge înțelept.

6 În casa celui neprihănit este mare belșug,

dar în câștigurile celui rău este tulburare.

7 Buzele înțelepților seamănă știința,

dar inima celor nesocotiți este stricată.

8 Jertfa*Cap. 21:27;28:9.Is. 1:11;61:8;66:3.Ier. 6:20;7:22.Amos 5:22. celor răi este o scârbă înaintea Domnului,

dar rugăciunea celor fără prihană Îi este plăcută.

9 Calea celui rău este urâtă Domnului,

dar El iubește pe cel ce umblă*Cap. 21:21.1 Tim. 6:11. după neprihănire.

10 Cine părăsește cărarea este aspru*1 Împ. 22:8. pedepsit,

și cine*Cap. 5:12;10:17. urăște mustrarea va muri.

11 Locuința morților*Iov 26:6.Ps. 139:8. și adâncul sunt cunoscute Domnului,

cu cât mai mult inimile*2 Cron. 6:30.Ps. 7:9;44:21.Ioan 2:24,25;21:17.Fapte 1:24. oamenilor!

12 Batjocoritorului*Amos 5:10.2 Tim. 4:3. nu-i place să fie mustrat,

de aceea nu se duce la cei înțelepți.

13 O inimă*Cap. 17:22. veselă înseninează fața,

dar, când*Cap. 12:25. inima este tristă, duhul este mâhnit.

14 Inima celor pricepuți caută știința,

dar gura nesocotiților găsește plăcere în nebunie.

15 Toate zilele celui nenorocit sunt rele,

dar*Cap. 17:22. cel cu inima mulțumită are un ospăț necurmat.

16 Mai*Ps. 37:16. Cap. 16:8.1 Tim. 6:6. bine puțin cu frică de Domnul

decât o mare bogăție cu tulburare!

17 Mai*Cap. 17:1. bine un prânz de verdețuri și dragoste

decât un bou îngrășat și ură.

18 Un om*Cap. 26:21;29:22. iute la mânie stârnește certuri,

dar cine este încet la mânie potolește neînțelegerile.

19 Drumul*Cap. 22:5. leneșului este ca un hățiș de spini,

dar cărarea celor fără prihană este netezită.

20 Un fiu*Cap. 10:1;29:3. înțelept este bucuria tatălui său,

dar un om nesocotit disprețuiește pe mama sa.

21 Nebunia*Cap. 10:23. este o bucurie pentru cel fără minte,

dar*Efes. 5:15. un om priceput merge pe drumul cel drept.

22 Planurile nu izbutesc când*Cap. 11:14;20:18. lipsește o adunare care să chibzuiască,

dar izbutesc când sunt mulți sfetnici.

23 Omul are bucurie să dea un răspuns cu gura lui.

Și ce bună este o*Cap. 25:11. vorbă spusă la vreme potrivită!

24 Pentru cel înțelept, cărarea*Filip. 3:20.Col. 3:1,2. vieții duce în sus,

ca să-l abată de la Locuința morților, care este jos.

25 Domnul surpă casa*Cap. 12:7;14:11. celor mândri,

dar întărește hotarele*Ps. 68:5,6;146:9. văduvei.

26 Gândurile*Cap. 6:16,18. rele sunt urâte Domnului,

dar*Ps. 37:30. cuvintele prietenoase sunt curate înaintea Lui.

27 Cel*Cap. 11:19.Is. 5:8.Ier. 17:11. lacom de câștig își tulbură casa,

dar cel ce urăște mita va trăi.

28 Inima celui neprihănit se gândește*1 Pet. 3:15. ce să răspundă,

dar gura celor răi împroașcă răutăți.

29 Domnul Se depărtează*Ps. 10:1;34:16. de cei răi,

dar ascultă rugăciunea*Ps. 145:18,19. celor neprihăniți.

30 O privire prietenoasă înveselește inima,

o veste bună întărește oasele.

31 Urechea*Vers. 5. care ia aminte la învățăturile care duc la viață

locuiește în mijlocul înțelepților.

32 Cel ce leapădă certarea își disprețuiește sufletul,

dar cel ce ascultă mustrarea capătă pricepere.

33 Frica*Cap. 1:7. de Domnul este școala înțelepciunii

și smerenia merge înaintea*Cap. 18:12. slavei.

1 Mā te kupu ngāwari e kaupare te riri;

mā te kupu taimaha ia e whakaoho te riri.

2 Ko te arero o te tangata whakaaro nui e whakahua tika ana i te mātauranga;

e whakapuaki ana ia te māngai o ngā kūware i te wairangi.

3 Kei ngā wāhi katoa ngā kanohi o Ihowā,

e titiro ana ki te hunga kino, ki te hunga pai.

4 Ko te arero reka he rākau nō te ora;

tēnā ki te whanokē a roto he wāwāhi wairua.

5 E whakahāwea ana te wairangi ki te papaki a tōna pāpā;

ko te tangata ia e mahara ana ki te ako ka mōhio ki te tūpato.

6 He nui te taonga kei te whare o te tangata tika;

he raruraru ia kei roto i ngā mea hua ki te tangata kino.

7 E ruia ana te mātauranga e ngā ngutu o ngā whakaaro nui;

kāhore ia he pēnā a te ngākau o ngā kūware.

8 He mea whakarihariha ki a Ihowā te whakahere a te hunga kino;

engari, e manako ana ia ki te īnoi a te hunga tika.

9 He mea whakarihariha ki a Ihowā te huarahi o te tangata kino;

ko te tangata ia e whai ana i te tika tāna e aroha ai.

10 He kino te papaki ki te tangata e whakarere ana i te ara;

ā, ko te tangata e kino ana ki te ako, ka mate.

11 Kei te aroaro o Ihowā te rēinga me te whakangaromanga;

engari rawa hoki ngā ngākau o ngā tama a te tangata.

12 E kore te tangata whakahī e aroha ki te kaipapaki;

e kore hoki e haere ki te hunga whakaaro nui.

13 Mā te koa o te ngākau ka pai ai te mata;

mā te pōuri ia o te ngākau ka marū ai te wairua.

14 E rapu ana te ngākau mōhio i te mātauranga;

ko te kūware ia tā te māngai o ngā wairangi e kai ai.

15 He kino ngā rā katoa o te hunga pōuri;

he hākari tonu tā te tangata i te ngākau mārama.

16 He pai kē te iti i kīnakitia ki te wehi ki a Ihowā,

i te nui taonga i kīnakitia ki te raruraru.

17 He pai ake te tina pūwhā ko te aroha hei kīnaki,

i te kau whāngai e kīnakitia ana ki te mauāhara.

18 He whakaoho tautohe tā te tangata pukuriri;

he pēhi pakanga ia tā te tangata manawanui.

19 Ko te ara o te tangata māngere, ānō he taiepa tātarāmoa;

he ara nui ia tō te tangata tika.

20 He tama whakaaro nui, ka koa te pāpā;

tēnā ko te tama kūware, he whakahāwea ki tōna whaea.

21 Ki te tangata maharakore he mea whakahari te wairangi;

he tika ia te haere a te tangata mātau.

22 Ki te kāhore he rūnanga, ka pororaru ngā tikanga;

mā te tokomaha ia o ngā kaiwhakatakoto whakaaro ka mau ai.

23 Kei tā tōna māngai i whakahoki ai he koa mō te tangata;

ko te kupu i te wā i tika ai, ānō te pai!

24 Ki te tangata whakaaro nui e ahu whakarunga ana te ara ki te ora,

he mea kia mahue ai i a ia te rēinga o raro.

25 Ka hūtia ake e Ihowā te whare o te tangata whakakake;

engari ka whakapūmautia e ia te rohe o te pouaru.

26 He mea whakarihariha ki a Ihowā ngā whakaaro nanakia;

he mea kohakore ia ngā kupu āhuareka.

27 Ko te tangata apo taonga, raruraru ana i a ia tōna whare;

ka ora ia te tangata e kino ana ki ngā mea hōmai noa.

28 Ko te ngākau o te tangata tika e āta whakaaro ana ki te kupu hei whakahokinga;

ko te māngai ia o te tangata kino e tāhoro ana i ngā mea kikino.

29 E matara ana a Ihowā i te hunga kino;

otiia e rongo ana ia ki te īnoi a te hunga tika.

30 Mā te mārama o ngā kanohi ka koa ai te ngākau;

ā, mā te rongo pai ka mōmona ai ngā wheua.

31 Ko te taringa e whakarongo ana ki te whakatūpato e ora ai,

ka noho i waenga i te hunga whakaaro nui.

32 Ko te tangata e whakakāhore ana ki te papaki, e whakahāwea ana ki tōna wairua;

engari ko te tangata e rongo ana ki te ako, ka whiwhi ki te ngākau mahara.

33 Ko te wehi ki a Ihowā te ako o te whakaaro nui;

ko te ngākau whakaiti hoki e haere ana i mua i te hōnore.