1 PlanurileVers. 9. Cap. 19:21;20:24.Ier. 10:23. pe care le face inima atârnă de om,
darMat. 10:19,20. răspunsul pe care-l dă gura vine de la Domnul.
2 Toate căile omului sunt curate înCap. 21:2. ochii lui,
dar Cel ce cercetează duhurile este Domnul1 Sam. 16:7..
3 Încredințează-ți lucrărilePs. 37:5;55:22.Mat. 6:25.Luca 12:22.Filip. 4:6.1 Pet. 5:7. în mâna Domnului,
și îți vor izbuti planurile.
4 DomnulIs. 43:7.Rom. 11:36. a făcut toate pentru o țintă,
chiarIov 21:30.Rom. 9:22. și pe cel rău pentru ziua nenorocirii.
5 Orice inimă trufașă este o scârbăCap. 6:17;8:13. înaintea Domnului:
hotărâtCap. 11:21., ea nu va rămâne nepedepsită.
6 PrinDan. 4:27.Luca 11:41. dragoste și credincioșie, omul ispășește nelegiuirea,
și prin fricaCap. 14:16. de Domnul, se abate de la rău.
7 Când sunt plăcute Domnului căile cuiva,
îi face prieteni chiar și pe vrăjmașii lui.
8 MaiPs. 37:16. Cap. 15:16. bine puțin cu dreptate
decât mari venituri cu strâmbătate.
9 InimaVers. 1. Cap. 19:21. omului se gândește pe ce cale să meargă,
darPs. 37:23. Cap. 20:24.Ier. 10:23. Domnul îi îndreaptă pașii.
10 Hotărâri dumnezeiești sunt pe buzele împăratului,
gura lui nu trebuie să facă greșeli când judecă.
11 CântarulLev. 19:36. Cap. 11:1. și cumpăna dreaptă vin de la Domnul;
toate greutățile de cântărit sunt lucrarea Lui.
12 Împăraților le este scârbă să facă rău,
căci prinCap. 25:5;29:14. neprihănire se întărește un scaun de domnie.
13 BuzeleCap. 14:35;22:11. neprihănite sunt plăcute împăraților,
și ei iubesc pe cel ce vorbește cu neprihănire.
14 MâniaCap. 19:12;20:2. împăratului este un vestitor al morții,
dar un om înțelept trebuie s-o potolească.
15 Seninătatea feței împăratului este viața
și bunăvoințaCap. 19:12. lui este caIov 29:23.Zah. 10:1. o ploaie de primăvară.
16 Cu cât mai mult face câștigareaCap. 8:11,19. înțelepciunii decât a aurului!
Cu cât este mai de dorit câștigarea priceperii decât a argintului!
17 Calea oamenilor fără prihană este să se ferească de rău;
acela își păzește sufletul, care veghează asupra căii sale.
18 MândriaCap. 11:2;17:19;18:12. merge înaintea pieirii
și trufia merge înaintea căderii.
19 Mai bine să fii smerit cu cei smeriți
decât să împarți prada cu cei mândri.
20 Cine cugetă la Cuvântul Domnului găsește fericirea
și cine se încredePs. 2:12;34:8;125:1.Is. 30:18.Ier. 17:7. în Domnul este fericit.
21 Cine are o inimă înțeleaptă este numit priceput,
dar dulceața buzelor mărește știința.
22 ÎnțelepciuneaCap. 13:14;14:27. este un izvor de viață pentru cine o are,
dar pedeapsa nebunilor este nebunia lor.
23 Cine are o inimăPs. 37:30.Mat. 12:34. înțeleaptă își arată înțelepciunea când vorbește
și mereu se văd învățături noi pe buzele lui.
24 Cuvintele prietenoase sunt ca un fagure de miere:
dulci pentru suflet și sănătoase pentru oase.
25 Multe căiCap. 14:12. i se par bune omului,
dar la urmă duc la moarte.
26 CineCap. 9:12.Ecl. 6:7. muncește pentru el muncește,
căci foamea lui îl îndeamnă la lucru.
27 Omul stricat pregătește nenorocirea
și pe buzele lui este ca un foc aprins.
28 OmulCap. 6:14,19;15:18;26:21;29:22. neastâmpărat stârnește certuri
și pârâtorulCap. 17:9. dezbină pe cei mai buni prieteni.
29 Omul asupritor amăgeșteCap. 1:10. pe aproapele său
și-l duce pe o cale care nu este bună.
30 Cine închide ochii ca să se dedea la gânduri stricate,
cine-și mușcă buzele, a și săvârșit răul.
31 PeriiCap. 20:29. albi sunt o cunună de cinste,
ea se găsește pe calea neprihănirii.
32 CelCap. 19:11. încet la mânie prețuiește mai mult decât un viteaz
și cine este stăpân pe sine prețuiește mai mult decât cine cucerește cetăți.
33 Se aruncă sorțul în poala hainei,
dar orice hotărâre vine de la Domnul.
1 Ko ngā whakatakataka a te ngākau nā te tangata;
engari, ko te kupu whakahoki a te arero nā Ihowā.
2 Ko ngā ara katoa o te tangata he mā ki ōna ake kanohi;
ko Ihowā ia ki te pāuna i ngā wairua.
3 Utaina āu mahi ki runga ki a Ihowā,
ā, ka whakapūmautia ōu whakaaro.
4 He mea hanga nā Ihowā ngā mea katoa mō tōna tutukitanga, mō tōna;
āe rā, ko te tangata kino hoki mō te rā o te kino.
5 He mea whakarihariha nā Ihowā te hunga ngākau whakakake katoa;
ahakoa pupuri te ringa ki te ringa, e kore ia e kore te whiua.
6 Ko te mahi tohu tangata me te pono hei pure mō te kino;
mā te wehi hoki ki a Ihowā ka mawehe atu ai te tangata i te kino.
7 Ki te pai a Ihowā ki ngā ara o te tangata,
ka meinga e ia ōna hoariri nei anō kia mau te rongo ki a ia.
8 He pai ake te mea iti i runga i te tika,
i ngā hua maha ki te kāhore he tika.
9 Ko te ngākau o te tangata hei whakaaro i tōna ara;
ko Ihowā ia hei whakatika i tōna hīkoi.
10 He kupu atua kei ngā ngutu o te kīngi;
e kore tōna māngai e poka kē ina whakawā.
11 Ko te taimaha tika, ko te pāuna tika, nā Ihowā;
he mahi nāna ngā kōhatu katoa o te pūtea.
12 He mea whakarihariha ki ngā kīngi te mahi i te kino;
nā te tika hoki i ū ai te torōna.
13 He mea āhuareka ki ngā kīngi ngā ngutu tika;
e aroha ana hoki rātou ki te tangata e kōrero tika ana.
14 Ko te riri o te kīngi ānō he karere mō te mate;
engari ka whakamārietia e te tangata whakaaro nui.
15 He ora kei te mārama o te mata o te kīngi;
ā, ko tana manako he rite ki te kapua o tō muri ua.
16 Ko te whiwhi ki te whakaaro nui, ānō te pai!
Pai atu i te whiwhi ki te kōura;
ko te whiwhi hoki ki te mātauranga te mea e hiahiatia nuitia atu i te hiriwa.
17 Ko te huanui o te hunga tika he mawehe atu i te kino,
ko te tangata e whai whakaaro ana ki tōna ara, ka mau tōna wairua.
18 Haere ai te whakakake i mua o te whakangaromanga,
te wairua whakapehapeha i mua i te hinganga.
19 Ko te ngākau whakaiti i waenga i te hunga rawakore,
pai atu i te uru ki te tūwhanga taonga a te hunga whakakake.
20 Ko te tangata e tahuri ana ki te kupu, ka kite i te pai;
ā, ko te tangata e whakawhirinaki ana ki a Ihowā, ka hari.
21 Ka kīia te whakaaro nui he mātau;
mā te reka hoki o ngā ngutu ka neke ai te mōhio.
22 Ko te mātauranga te puna o te ora mō te tangata i whiwhi ki tērā;
ko te ako ia mō te hunga wairangi ko tō rātou wairangi anō.
23 Mā te ngākau o te tangata whakaaro nui e tohutohu tōna māngai,
e āpiti hoki he kupu mōhio ki ōna ngutu.
24 Ko ngā kupu matareka ānō kei te honikoma,
he reka ki te wairua, he rongoā ki ngā wheua.
25 Tērā he ara e tika ana ki te titiro a te tangata;
ko tōna mutunga ia ko ngā ara ki te mate.
26 Ko te hiahia o te tangata e mahi ana, e mahi ana mōna;
nō te mea e akiakina ana ia e tōna māngai.
27 E whakatakoto ana te tangata tikangakore i te kino,
ā, kei ōna ngutu ānō he ahi e kā ana.
28 Ko tā te tangata whanokē he tītaritari i te raruraru;
ko tā te tangata kawekawe kōrero he wehewehe i ngā hoa tupu.
29 Whakawai ai te tangata nanakia i tōna hoa,
kawe ai i a ia ki te huarahi kāhore i pai.
30 Ko te tangata e whakamoe ana i ōna kanohi, e mea ana kia whakaaroa ai e ia ngā mea whanokē;
ko te tangata e kokopi ana i ōna ngutu e whakatutuki ana i te kino.
31 He karauna korōria te māhunga hina,
e ka kitea i runga i te ara o te tika.
32 Engari rawa te tangata manawanui i te tangata kaha,
te tangata e pēhia ana e ia tōna wairua i te tangata i horo ai te pā.
33 E makā ana te rota ki roto ki te kokorutanga o te kākahu;
kei a Ihowā ia te tikanga katoa.
/images/a/Tcg2NiV7ce24OT6kCIQGR)
/images/a/a0208299-6f37-40a0-66e1-2576b9435f00)