Folosul temerii de Dumnezeu și al înțelepciunii
1 Fiule, nu uita învățăturile mele
și păstrează în inimaDeut. 8:1;30:16,20. ta sfaturile mele!
2 Căci ele îți vor lungi zilele și anii vieții tale
și-ți vor aduce multă pacePs. 119:165..
3 Să nu te părăsească bunătatea și credincioșia:
leagă-ți-leExod 13:9.Deut. 6:8. Cap. 6:21;7:3. la gât,
scrie-leIer. 17:1.2 Cor. 3:3. pe tăblița inimii tale!
4 Și, astfel, vei căpăta trecerePs. 111:10.1 Sam. 2:26.Luca 2:52.Fapte 2:47.Rom. 14:18. și minte sănătoasă
înaintea lui Dumnezeu și înaintea oamenilor.
5 Încrede-tePs. 37:3,5. în Domnul din toată inima ta
și nuIer. 9:23. te bizui pe înțelepciunea ta!
6 Recunoaște-L1 Cron. 28:9. în toate căile tale,
și El îți va neteziIer. 10:23. cărările.
7 Nu te socoti singurRom. 12:16. înțelept;
teme-teIov 1:1. Cap. 16:6. de Domnul și abate-te de la rău!
8 Aceasta va aduce sănătate trupului tău
și răcorire oaselorIov 21:24. tale.
9 CinsteșteExod 22:29;23:19;34:26.Deut. 26:2.Mal. 3:10.Luca 14:13. pe Domnul cu averile tale
și cu cele dintâi roade din tot venitul tău,
10 căciDeut. 28:8. atunci grânarele îți vor fi pline de belșug
și teascurile tale vor geme de must.
Fericirea și înțelepciunea adevărată
11 FiuleIov 5:17.Ps. 94:12.Evr. 12:5,6.Apoc. 3:19., nu disprețui mustrarea Domnului
și nu te mâhni de pedepsele Lui!
12 Căci Domnul mustră pe cine iubește,
ca un părinteDeut. 8:5. pe copilul pe care-l iubește!
13 FericeCap. 8:34,35. de omul care găsește înțelepciunea
și de omul care capătă pricepere!
14 Căci câștigulIov 28:13.Ps. 19:10. Cap. 2:4; 8:11,19; 16:16. pe care-l aduce ea este mai bun decât al argintului,
și venitul adus de ea este mai de preț decât aurul;
15 ea este mai de preț decât mărgăritarele
și toate comorileMat. 13:44. tale nu se pot asemui cu ea.
16 În dreapta ei este o viață lungăCap. 8:18.1 Tim. 4:8.;
în stânga ei, bogăție și slavă.
17 CăileMat. 11:29,30. ei sunt niște căi plăcute
și toate cărările ei sunt niște cărări pașnice.
18 Ea este un pom deGen. 2:9;3:22. viață pentru cei ce o apucă,
și cei ce o au sunt fericiți.
19 Prin înțelepciune a întemeiat DomnulPs. 104:24;136:5. Cap. 8:27.Ier. 10:12;51:15. pământul
și prin pricepere a întărit El cerurile;
20 prin științaGen. 1:9. Lui s-au deschis adâncurile
și strecoară noriiDeut. 33:28.Iov 36:28. roua.
21 Fiule, să nu se depărteze învățăturile acestea de ochii tăi:
păstrează înțelepciunea și chibzuința,
22 căci ele vor fi viața sufletului tău
și podoabaCap. 1:9. gâtului tău!
23 AtunciPs. 37:24;91:11,12. Cap. 10:9. vei merge cu încredere pe drumul tău,
și piciorul nu ți se va poticni.
24 CândLev. 26:6.Ps. 3:5;4:8. te vei culca, vei fi fără teamă,
și când vei dormi, somnul îți va fi dulce.
25 Nu te teme nici de spaimă năprasnicăPs. 91:5;112:7.,
nici de o năvălire din partea celor răi,
26 căci Domnul va fi nădejdea ta
și El îți va păzi piciorul de cădere.
Îndemnuri la o bună viețuire
27 Nu opri o binefacereRom. 13:7.Gal. 6:10. celui ce are nevoie de ea,
când poți s-o faci.
28 NuLev. 19:13.Deut. 24:15. zice aproapelui tău: „Du-te și vino iarăși;
îți voi da mâine",
când ai de unde să dai!
29 Nu gândi rău împotriva aproapelui tău,
când locuiește liniștit lângă tine!
30 Nu te certaRom. 12:18. fără pricină cu cineva,
când nu ți-a făcut niciun rău!
31 Nu pizmui pe omul asupritorPs. 37:1;73:3. Cap. 24:1.
și nu alege niciuna din căile lui!
32 Căci Domnul urăște pe oamenii stricați,
dar este prieten cu cei fără prihanăPs. 25:14..
33 BlestemulLev. 26:14.Ps. 37:22.Zah. 5:4.Mal. 2:2. Domnului este în casa celui rău,
dar locuința celor neprihăniți o binecuvânteazăPs. 1:3..
34 Când are a face cu cei batjocoritori,
Își bate joc de ei,
dar celor smerițiIac. 4:6.1 Pet. 3:5. le dă har.
35 Înțelepții vor moșteni slava,
dar partea celor nebuni este rușinea.
Me Whakawhirinaki ki a Ihowā
1 E tāku tama, kei wareware ki tāku ture;
kia puritia hoki āku whakahau e tōu ngākau.
2 Kātahi ka nui ake ngā rā roa mōu,
ngā tau e ora ai, me te āta noho.
3 Kei whakarērea koe e te atawhai, e te pono;
heia ki tōu kakī;
tuhituhia iho ko tōu ngākau ānō hei papa.
4 Pēnei ka whiwhi koe ki te atawhai,
ki te mātauranga pai i te aroaro o te Atua, o te tangata.
5 Whakapaua tōu ngākau ki te whakawhirinaki ki a Ihowā,
kaua hoki e okioki ki tōu mātauranga ake.
6 I ōu ara katoa whakaaro ki a ia,
ā, māna e whakatika ōu huarahi.
7 Kei whakaaro ki a koe he mōhio koe;
e wehi ki a Ihowā, kia mawehe i te kino;
8 hei ora tēnā ki tōu pito,
hei mākūkū ki ōu wheua.
9 Kia whai korōria a Ihowā i ōu rawa,
i ngā mātāmua anō hoki o āu hua katoa;
10 ā, ka kī āu toa i ngā mea maha,
ka pakaru anō hoki āu rua wāina i te wāina.
11 E tāku tama, kaua e whakahāwea ki tā Ihowā papaki;
kei ngākaukore anō koe ina ākona e ia.
12 Ka ākona hoki e Ihowā tāna e aroha ai,
ka pērā tāna me tā te matua ki te tamaiti
e matenuitia ana e ia.
Te Rahinga Tūturu
13 Ka hari te tangata kua kitea nei e ia te whakaaro nui,
me te tangata anō kua whiwhi ki te mātauranga,
14 pai atu hoki te hokohoko o tērā i tō te hiriwa e hokohokona nei,
ōna hua i te kōura parakore.
15 Nui atu ōna utu i o ngā rupi;
e kore anō hoki ngā mea katoa e minaminatia e koe e rite ki a ia.
16 Kei tōna ringa matau ngā rā roa;
kei tōna mauī ngā taonga me te korōria.
17 Ko ōna ara he ara āhuareka,
ko ōna ara katoa he rangimārie.
18 He rākau ia nō te ora ki te hunga e ū ana ki a ia;
ka hari te tangata e pupuri ana i a ia.
Te Pūtakenga Tapu o te Whakaaronui
19 Nā te whakaaro nui o Ihowā i whakatūria ai e ia te whenua;
nā tōna mōhio tāna whakapūmautanga i ngā rangi.
20 He mōhio nōna i pakaru ai ngā rire,
i māturuturu ai te tōmairangi o ngā kapua.
Te Maru Tūturu
21 E tāku tama, kei kotiti kē ēnā i ōu kanohi:
puritia te whakaaro nui me te ngārahu pai,
22 kei ēnā he oranga mō tōu wairua,
he whakapaipai mō tōu kakī.
23 Pēnei ka haere koe i tōu ara, tē ai he wehi,
e kore anō tōu waewae e tūtuki.
24 Ka takoto koe, e kore e wehi,
inā, ka takoto koe, ka reka anō tāu moe.
25 Kaua e wehi i te mataku huaki tata,
i te whakangaromanga rānei o te hunga kino ina pā mai.
26 Ko Ihowā hoki hei okiokinga mōu,
ā, māna e tiaki tōu waewae kei mau.
27 Kaua e kaiponuhia te pai ki te hunga i tika nei mā rātou,
i ngā wā e taea ai e tōu ringa.
28 Kaua e mea ki tōu hoa, "Haere, ka hoki mai ai,
ā, āpōpō ka hoatu e ahau,"
i te mea kei a koe anō te mea e takoto ana.
29 Kei whakatakoto i te kino mō tōu hoa,
kei te noho hū noa nā hoki ia i tōu taha.
30 Kei ngangau pokanoa ki te tangata,
ki te mea kāhore āna mahi kino ki a koe.
31 Kei hae ki te tangata nanakia,
kaua hoki e whiriwhiria tētahi o ōna ara.
32 He mea whakarihariha hoki te whanokē ki a Ihowā;
kei te hunga tika ia tōna whakaaro ngaro.
33 He kanga nā Ihowā kei roto i te whare o te tangata kino,
he mea manaaki ia nāna te nohoanga o te hunga tika.
34 He pono ka whakahī ia ki te hunga whakahī,
ka puta ia tōna atawhai ki te hunga whakaiti.
35 Ka whiwhi te hunga whakaaro nui ki te korōria;
he whakamā ia te whakanui o ngā wairangi.