Pular para o conteúdo
Publicidade

Provérbios 20

MRI2012

1 Vinul esteGen. 9:21. Cap. 23:29,30.Is. 28:7.Osea 4:11. batjocoritor, băuturile tari sunt gălăgioase;

oricine se îmbată cu ele nu este înțelept.

2 Frica pe care o insuflă împăratul este caCap. 16:14;19:12. răcnetul unui leu;

cine îl supără păcătuieșteCap. 8:36. împotriva sa însuși.

3 Este o cinsteCap. 17:14. pentru om se ferească de certuri;

dar orice nebun se lasă stăpânit de aprindere.

4 ToamnaCap. 10:4;19:24., leneșul nu ară;

la secerat, ar vrea strângă roade, darCap. 19:15. nu este nimic!

5 Sfaturile în inima omului sunt caCap. 18:4. niște ape adânci,

dar omul priceput știe scoată din ele.

6 MulțiCap. 25:14.Mat. 6:2.Luca 18:11. oameni își trâmbițează bunătatea;

dar cine poate găsi un omPs. 12:1.Luca 18:8. credincios?

7 Cel neprihănit umblă în2 Cor. 1:12. neprihănirea lui;

fericePs. 37:26;112:2. de copiii lui după el!

8 ÎmpăratulVers. 26. care șade pe scaunul de domnie al dreptății

risipește orice rău cu privirea lui.

9 Cine1 Împ. 8:46.2 Cron. 6:36.Iov 14:4.Ps. 51:5.Ecl. 7:20.1 Cor. 4:4.1 Ioan 1:8. poate zice: Mi-am curățit inima,

sunt curat de păcatul meu"?

10 Două feluri de greutățiDeut. 25:13. Vers. 23. Cap. 11:1;16:11.Mica 6:10,11. și două feluri de măsuri

sunt o scârbă înaintea Domnului.

11 Copilul lasă se vadă încăMat. 7:16. din faptele lui

dacă purtarea lui va fi curată și fără prihană.

12 Urechea care audeExod 4:11.Ps. 94:9. și ochiul care vede,

și pe una, și pe celălalt, Domnul le-a făcut.

13 NuCap. 6:9;12:11;19:15.Rom. 12:11. iubi somnul, căci vei ajunge sărac;

deschide ochii și te vei sătura de pâine!

14 Rău! Rău!" zice cumpărătorul

și, plecând, se fericește.

15 Este aur și sunt multe mărgăritare;

dar buzele înțelepte sunt un lucruIov 28:12,16-19. Cap. 3:15;8:11. scump.

16 Ia-iCap. 22:26,27;27:13. haina, căci s-a pus chezaș pentru altul;

și ține-l zălog pentru alții!

17 Pâinea minciunii este dulceCap. 9:17. omului,

dar mai pe urmă gura îi este plină de pietriș.

18 Planurile se pun la cale prinCap. 15:22;24:6. sfat.

Luca 14:31. războiul cu chibzuință!

19 CineCap. 11:13. umblă cu bârfeli pe față lucrurile ascunse,

și cu cel ce nu-și poate ține guraRom. 16:18. nu te amesteci.

20 Dacă cinevaExod 21:17.Lev. 20:9.Mat. 15:4. blestemă pe tatăl său și pe mama sa,

i se va stinge luminaIov 18:5,6. Cap. 24:20. în mijlocul întunericului.

21 O moștenireCap. 28:20. repede câștigată de la început

nu va fi binecuvântată laHab. 2:6. sfârșit.

22 NuDeut. 32:35. Cap. 17:13; 24:29.Rom. 12:17,19.1 Tes. 5:15.1 Pet. 3:9. zice: Îi voi întoarce eu răul!"

Nădăjduiește2 Sam. 16:12. în Domnul, și El te va ajuta.

23 Domnul urășteVers. 10. două feluri de greutăți,

și cântarul mincinos nu este un lucru bun.

24 DomnulPs. 37:23. Cap. 16:9.Ier. 10:23. îndreaptă pașii omului,

dar ce înțelege omul din calea sa?

25 Este o cursă pentru om facă în pripă o făgăduință sfântă

și, abia dupăEcl. 5:4,5. ce a făcut juruința, se gândească.

26 Un împăratPs. 101:5. Vers. 8. înțelept vântură pe cei răi

și trece cu roata peste ei.

27 Suflarea omului este o lumină1 Cor. 2:11. a Domnului,

care pătrunde până în fundul măruntaielor.

28 BunătateaPs. 101:1. Cap. 29:14. și credincioșia păzesc pe împărat,

și el își întărește scaunul de domnie prin bunătate.

29 Slava tinerilor este tăria,

dar podoabaCap. 16:31. bătrânilor sunt perii albi.

30 Mijloacele de vindecare pentru cel rău sunt bătăile

și vânătăile până la rană.

1 Ko te wāina he whakahī, ko te wai kaha he ngangau;

ā, ko te hunga katoa e whakapōhēhētia ana e tērā, kāhore ō rātou whakaaro nui.

2 Ānō he raiona e hāmama ana te wehi o te kīngi;

ko te tangata e whakaoho ana i a ia kia riri, e hara ana ki tōna wairua ake.

3 He whakahōnore te tangata te noho wātea mai i te ngangare;

engari ko ngā wairangi he kōwhetewhete tonu.

4 Kāhore te māngere e parau, he mea ki te hōtoke;

reira ka pākiki kai māna i te kotinga wīti, ā, kāhore e whiwhi.

5 He wai hōhonu te whakaaro i roto i te ngākau o te tangata;

e utuhia anō ia e te tangata mātau.

6 Ko te tini o te tangata he kauwhau i tōna atawhai ake;

ko wai ia e kite i te tangata pono?

7 Ko te tangata tika, e haere ana i runga i tōna tapatahi,

ka manaakitia āna tamariki i muri i a ia.

8 Ko te kīngi e noho ana i runga i te torōna whakawā,

tītaritaria ana e ōna kanohi ngā katoa.

9 Ko wai e mea, "Kua i ahau tōku ngākau,

kua tahia atu ōku hara"?

10 Ko ngā pāuna huhua, ko ngā mēhua huhua,

he rite tahi taua rua, he mea whakarihariha anake ki a Ihowā.

11 He tamariki nei anō ka mōhiotia ki āna hanga,

he rānei, he tika rānei tāna mahi.

12 Ko te taringa rongo, ko te kanohi titiro,

Ihowā rāua ngātahi i hanga.

13 Kaua e matenuitia te moe, kei rawakoretia koe;

titiro ōu kanohi, ā, ka mākona koe i te taro.

14 "Ehara ehara," e ai te kaihoko;

tōna haerenga atu ia, kei te whakamanamana.

15 He kōura tēnā me te tini o te rupi;

engari he taonga utu nui ngā ngutu o te mātauranga.

16 Tangohia te kākahu o te kaiwhakakapi te tangata ;

puritia hoki te tangata i taunahatia hei whakakapi ngā tāngata .

17 He reka ki te tangata te taro o te teka;

muri iho ka tōna māngai i te kirikiri.

18 te rūnanga ka ū ai ngā whakaaro;

kia pai hoki te ngārahu ina anga ki te whawhai.

19 Ko te tangata e kōpikopiko ana ki te kawekawe kōrero, ka whākina e ia ngā kōrero ngaro;

reira kaua e raweke atu ki te tangata ngutu hāmama.

20 Ko te tangata e kanga ana i tōna pāpā, i tōna whaea,

ka tineia tōna rama i roto i te pōuri kerekere.

21 I te tīmatanga e hohoro mai pea te taonga;

e kore ia tōna mutunga e whakapaingia.

22 Kaua e mea, "Ka utua e ahau te kino";

tāria Ihowā, ā, kei a ia he oranga mōu.

23 He mea whakarihariha ki a Ihowā ngā taimaha rerekē;

ā, e kore hoki te pāuna tinihanga e pai.

24 Ihowā ngā hāereerenga o te tangata;

, te aha te tangata ka mātau ai ki tōna ara?

25 Hei rore ki te tangata te oho noa ake ki te mea, "He tapu!"

ā, i muri i ngā taurangi, kia uiui.

26 Ka tītaritaria e te kīngi whakaaro nui te hunga kino,

ā, ka hurihia hoki e ia te wīra patu wīti ki runga ki a rātou.

27 He rama Ihowā te manawa o te tangata,

e rapu ana i ngā mea katoa i roto rawa i te kōpū.

28 Hei kaitiaki te kīngi te atawhai me te pono;

e tautokona ake ana hoki tōna torōna e te atawhai.

29 Ko te korōria o ngā taitama ko rātou kaha;

ā, ko te ātaahua o ngā kaumātua ko te upoko hina.

30 E tahia atu ana te kino e ngā kārawarawa o te patunga;

ā, e tae rawa ana ngā whiu ki ngā wāhi o roto rawa o te kōpū.

Veja também