1 Vinul esteGen. 9:21. Cap. 23:29,30.Is. 28:7.Osea 4:11. batjocoritor, băuturile tari sunt gălăgioase;
oricine se îmbată cu ele nu este înțelept.
2 Frica pe care o insuflă împăratul este caCap. 16:14;19:12. răcnetul unui leu;
cine îl supără păcătuieșteCap. 8:36. împotriva sa însuși.
3 Este o cinsteCap. 17:14. pentru om să se ferească de certuri;
dar orice nebun se lasă stăpânit de aprindere.
4 ToamnaCap. 10:4;19:24., leneșul nu ară;
la secerat, ar vrea să strângă roade, darCap. 19:15. nu este nimic!
5 Sfaturile în inima omului sunt caCap. 18:4. niște ape adânci,
dar omul priceput știe să scoată din ele.
6 MulțiCap. 25:14.Mat. 6:2.Luca 18:11. oameni își trâmbițează bunătatea;
dar cine poate găsi un omPs. 12:1.Luca 18:8. credincios?
7 Cel neprihănit umblă în2 Cor. 1:12. neprihănirea lui;
fericePs. 37:26;112:2. de copiii lui după el!
8 ÎmpăratulVers. 26. care șade pe scaunul de domnie al dreptății
risipește orice rău cu privirea lui.
9 Cine1 Împ. 8:46.2 Cron. 6:36.Iov 14:4.Ps. 51:5.Ecl. 7:20.1 Cor. 4:4.1 Ioan 1:8. poate zice: „Mi-am curățit inima,
sunt curat de păcatul meu"?
10 Două feluri de greutățiDeut. 25:13. Vers. 23. Cap. 11:1;16:11.Mica 6:10,11. și două feluri de măsuri
sunt o scârbă înaintea Domnului.
11 Copilul lasă să se vadă încăMat. 7:16. din faptele lui
dacă purtarea lui va fi curată și fără prihană.
12 Urechea care audeExod 4:11.Ps. 94:9. și ochiul care vede,
și pe una, și pe celălalt, Domnul le-a făcut.
13 NuCap. 6:9;12:11;19:15.Rom. 12:11. iubi somnul, căci vei ajunge sărac;
deschide ochii și te vei sătura de pâine!
14 „Rău! Rău!" zice cumpărătorul
și, plecând, se fericește.
15 Este aur și sunt multe mărgăritare;
dar buzele înțelepte sunt un lucruIov 28:12,16-19. Cap. 3:15;8:11. scump.
16 Ia-iCap. 22:26,27;27:13. haina, căci s-a pus chezaș pentru altul;
și ține-l zălog pentru alții!
17 Pâinea minciunii este dulceCap. 9:17. omului,
dar mai pe urmă gura îi este plină de pietriș.
18 Planurile se pun la cale prinCap. 15:22;24:6. sfat.
FăLuca 14:31. războiul cu chibzuință!
19 CineCap. 11:13. umblă cu bârfeli dă pe față lucrurile ascunse,
și cu cel ce nu-și poate ține guraRom. 16:18. să nu te amesteci.
20 Dacă cinevaExod 21:17.Lev. 20:9.Mat. 15:4. blestemă pe tatăl său și pe mama sa,
i se va stinge luminaIov 18:5,6. Cap. 24:20. în mijlocul întunericului.
21 O moștenireCap. 28:20. repede câștigată de la început
nu va fi binecuvântată laHab. 2:6. sfârșit.
22 NuDeut. 32:35. Cap. 17:13; 24:29.Rom. 12:17,19.1 Tes. 5:15.1 Pet. 3:9. zice: „Îi voi întoarce eu răul!"
Nădăjduiește2 Sam. 16:12. în Domnul, și El te va ajuta.
23 Domnul urășteVers. 10. două feluri de greutăți,
și cântarul mincinos nu este un lucru bun.
24 DomnulPs. 37:23. Cap. 16:9.Ier. 10:23. îndreaptă pașii omului,
dar ce înțelege omul din calea sa?
25 Este o cursă pentru om să facă în pripă o făgăduință sfântă
și, abia dupăEcl. 5:4,5. ce a făcut juruința, să se gândească.
26 Un împăratPs. 101:5. Vers. 8. înțelept vântură pe cei răi
și trece cu roata peste ei.
27 Suflarea omului este o lumină1 Cor. 2:11. a Domnului,
care pătrunde până în fundul măruntaielor.
28 BunătateaPs. 101:1. Cap. 29:14. și credincioșia păzesc pe împărat,
și el își întărește scaunul de domnie prin bunătate.
29 Slava tinerilor este tăria,
dar podoabaCap. 16:31. bătrânilor sunt perii albi.
30 Mijloacele de vindecare pentru cel rău sunt bătăile
și vânătăile până la rană.
1 Ko tā te wāina he whakahī, ko tā te wai kaha he ngangau;
ā, ko te hunga katoa e whakapōhēhētia ana e tērā, kāhore ō rātou whakaaro nui.
2 Ānō he raiona e hāmama ana te wehi o te kīngi;
ko te tangata e whakaoho ana i a ia kia riri, e hara ana ki tōna wairua ake.
3 He whakahōnore mō te tangata te noho wātea mai i te ngangare;
engari ko ngā wairangi he kōwhetewhete tonu.
4 Kāhore te māngere e parau, he mea ki te hōtoke;
nō reira ka pākiki kai māna i te kotinga wīti, ā, kāhore e whiwhi.
5 He wai hōhonu te whakaaro i roto i te ngākau o te tangata;
e utuhia anō ia e te tangata mātau.
6 Ko tā te tini o te tangata he kauwhau i tōna atawhai ake;
ko wai ia e kite i te tangata pono?
7 Ko te tangata tika, e haere ana i runga i tōna tapatahi,
ka manaakitia āna tamariki i muri i a ia.
8 Ko te kīngi e noho ana i runga i te torōna whakawā,
tītaritaria ana e ōna kanohi ngā hē katoa.
9 Ko wai e mea, "Kua mā i ahau tōku ngākau,
kua tahia atu ōku hara"?
10 Ko ngā pāuna huhua, ko ngā mēhua huhua,
he rite tahi taua rua, he mea whakarihariha anake ki a Ihowā.
11 He tamariki nei anō ka mōhiotia ki āna hanga,
he mā rānei, he tika rānei tāna mahi.
12 Ko te taringa rongo, ko te kanohi titiro,
nā Ihowā rāua ngātahi i hanga.
13 Kaua e matenuitia te moe, kei rawakoretia koe;
titiro ōu kanohi, ā, ka mākona koe i te taro.
14 "Ehara ehara," e ai tā te kaihoko;
tōna haerenga atu ia, kei te whakamanamana.
15 He kōura tēnā me te tini o te rupi;
engari he taonga utu nui ngā ngutu o te mātauranga.
16 Tangohia te kākahu o te kaiwhakakapi mō te tangata kē;
puritia hoki te tangata i taunahatia hei whakakapi mō ngā tāngata kē.
17 He reka ki te tangata te taro o te teka;
muri iho ka kī tōna māngai i te kirikiri.
18 Mā te rūnanga ka ū ai ngā whakaaro;
kia pai hoki te ngārahu ina anga ki te whawhai.
19 Ko te tangata e kōpikopiko ana ki te kawekawe kōrero, ka whākina e ia ngā kōrero ngaro;
nā reira kaua e raweke atu ki te tangata ngutu hāmama.
20 Ko te tangata e kanga ana i tōna pāpā, i tōna whaea,
ka tineia tōna rama i roto i te pōuri kerekere.
21 I te tīmatanga e hohoro mai pea te taonga;
e kore ia tōna mutunga e whakapaingia.
22 Kaua e mea, "Ka utua e ahau te kino";
tāria tā Ihowā, ā, kei a ia he oranga mōu.
23 He mea whakarihariha ki a Ihowā ngā taimaha rerekē;
ā, e kore hoki te pāuna tinihanga e pai.
24 Nā Ihowā ngā hāereerenga o te tangata;
nā, mā te aha te tangata ka mātau ai ki tōna ara?
25 Hei rore ki te tangata te oho noa ake ki te mea, "He tapu!"
ā, i muri i ngā kī taurangi, kia uiui.
26 Ka tītaritaria e te kīngi whakaaro nui te hunga kino,
ā, ka hurihia hoki e ia te wīra patu wīti ki runga ki a rātou.
27 He rama nā Ihowā te manawa o te tangata,
e rapu ana i ngā mea katoa i roto rawa i te kōpū.
28 Hei kaitiaki mō te kīngi te atawhai me te pono;
e tautokona ake ana hoki tōna torōna e te atawhai.
29 Ko te korōria o ngā taitama ko tō rātou kaha;
ā, ko te ātaahua o ngā kaumātua ko te upoko hina.
30 E tahia atu ana te kino e ngā kārawarawa o te patunga;
ā, e tae rawa ana ngā whiu ki ngā wāhi o roto rawa o te kōpū.