Provérbios 30

1 Cuvintele lui Agur, fiul lui Iache. Cuvintele*Cap. 31:1. înțelepte rostite de omul acesta pentru Itiel, pentru Itiel și pentru Ucal.

2 Negreșit*Ps. 73:22., sunt mai prost decât oricine

și n-am pricepere de om.

3 N-am învățat înțelepciunea

și nu cunosc știința sfinților.

4 Cine*Ioan 3:13. s-a suit la ceruri și cine s-a coborât din ele?

Cine*Iov 38:4.Ps. 104:3.Is. 40:12. a adunat vântul în pumnii lui?

Cine a strâns apele în haina lui?

Cine a hotărât toate marginile pământului?

Cum se numește el și cum îl cheamă pe fiul său? Știi tu lucrul acesta?

5 Orice cuvânt al lui Dumnezeu este încercat*Ps. 12:6;18:30;19:8;119:140..

El este un scut*Ps. 18:30;84:11;115:9,10,11. pentru cei ce se încred în El.

6 N-adăuga*Deut. 4:2;12:32.Apoc. 22:18,19. nimic la cuvintele Lui,

ca să nu te pedepsească și să fii găsit mincinos.

7 Două lucruri Îți cer:

nu mi le opri înainte de moarte!

8 Depărtează de la mine neadevărul și cuvântul mincinos;

nu-mi da nici sărăcie, nici bogăție,

dă-mi*Mat. 6:11. pâinea care-mi trebuie!

9 Ca*Deut. 8:12,14,17;31:20;32:15.Neem. 9:25,26.Iov 31:24,25,28.Osea 13:6. nu cumva, în belșug, să mă lepăd de Tine și să zic: „Cine este Domnul?"

Sau ca nu cumva, în sărăcie, să fur

și să iau în deșert Numele Dumnezeului meu.

10 Nu cleveti pe un slujitor la stăpânul lui,

ca să nu te blesteme și să te faci vinovat.

11 Este un neam de oameni care blestemă pe tatăl său

și nu binecuvântează pe mama sa.

12 Este un neam de oameni care*Luca 18:11. se crede curat,

și totuși nu este spălat de întinăciunea lui.

13 Este un neam de oameni ai căror ochi sunt trufași*Ps. 131:1. Cap. 6:17.

și care își țin pleoapele sus.

14 Este*Iov 29:17.Ps. 52:2;57:4. Cap. 12:18. un neam de oameni ai căror dinți sunt niște săbii și ale căror măsele sunt niște cuțite,

ca*Ps. 14:4.Amos 8:4. să mănânce pe cel nenorocit de pe pământ și pe cei lipsiți dintre oameni.

15 Lipitoarea are două fete: „Dă! dă!"

Trei lucruri sunt nesățioase,

patru lucruri nu zic niciodată: „Destul!",

16 și anume: Locuința morților*Cap. 27:20.Hab. 2:5., femeia stearpă,

pământul, care nu este sătul de apă,

și focul, care nu zice niciodată: „Destul!"

17 Pe ochiul*Gen. 9:22.Lev. 20:9. Cap. 20:20;23:22. care își bate joc de tatăl său

și nesocotește ascultarea de mamă

îl vor scobi corbii de la pârâu

și îl vor mânca puii de vultur.

18 Trei lucruri sunt mai presus de puterile mele

și chiar patru pe care nu le pot pricepe:

19 urma vulturului pe cer,

urma șarpelui pe stâncă,

urma corabiei în mijlocul mării

și urma omului la o fată.

20 Tot așa este și calea femeii preacurve:

ea mănâncă și se șterge la gură

și apoi zice: „N-am făcut nimic rău."

21 Trei lucruri fac să se răscoale o țară

și patru lucruri nu le poate suferi:

22 un rob*Cap. 19:10.Ecl. 10:7. care a început să împărățească,

un nebun care are pâine din belșug,

23 o femeie disprețuită care se mărită

și o roabă care moștenește pe stăpână-sa.

24 Patru vietăți sunt mai mici pe pământ,

și totuși dintre cele mai înțelepte:

25 furnicile*Cap. 6:6., care nu sunt un popor tare,

dar își pregătesc hrana vara;

26 șoarecii*Ps. 104:18. de munte, care nu sunt un popor puternic,

dar își așază locuința în stânci;

27 lăcustele n-au împărat,

și totuși pornesc toate în cete;

28 păianjenul îl poți prinde cu mâinile

și se găsește totuși în casele împăraților.

29 Trei ființe au o ținută frumoasă

și patru au mers măreț:

30 leul, viteazul dobitoacelor,

care nu se dă înapoi dinaintea nimănui,

31 calul închingat gata și țapul

și împăratul căruia nimeni nu-i poate sta împotrivă.

32 Dacă mândria te împinge la fapte de nebunie

și dacă ai gânduri rele,

pune*Iov 21:5;40:4.Ecl. 8:3.Mica 7:16. mâna la gură:

33 căci baterea laptelui dă smântână, scărpinarea nasului dă sânge

și stoarcerea mâniei dă certuri.

Ngā Whakatauki a Akuru

1 Ko ngā kupu a Akuru tama a Iakehe; ko te poropititanga.

I kōrero taua tangata ki a Itiere,

ki a Itiere rāua ko Ukara:

2 He pono ko ahau te mea pōauau rawa o ngā tāngata,

kāhore hoki he mātauranga tangata i roto i ahau.

3 Kīhai hoki ahau i whakaakona ki te whakaaro nui,

kīhai anō i mōhio ki te Mea Tapu.

4 Ko wai kua piki atu ki te rangi, ā, heke mai ai anō?

Ko wai kua pūpū i te hau ki roto ki ōna ringa?

Nā wai i takai ngā wai ki roto ki tōna kākahu?

Nā wai i whakapūmau ngā pito katoa o te whenua?

Ko wai tōna ingoa,

ā, ko wai hoki te ingoa o tāna tama?

Ki te mōhiotia e koe!

5 Ko ngā kupu katoa a te Atua he mea whakamātau;

he whakangungu rākau ia ki te hunga katoa e whakawhirinaki ana ki a ia.

6 Kaua e tāpiritia ētahi kupu ki āna,

kei rīria e ia tōu hē, ā, ka kitea koe he tangata kōrero teka.

7 E rua ngā mea kua īnoia e ahau i a koe;

kaua ēnā e kaiponuhia i ahau i mua i tōku matenga:

8 Whakamataratia atu i ahau te horihori me te kōrero teka;

kaua e hōmai te rawakore ki ahau, te taonga rānei;

whāngaia ahau ki te kai e rite ana māku.

9 Kei mākona ahau, ā, ka whakakāhore ki a koe,

ka mea, "Ko wai a Ihowā?"

Kei rawakore rānei ahau, ā, ka whānako,

ka whakahua noa hoki i te ingoa o tōku Atua.

10 Kaua e kōrerotia te pononga ki tōna ariki,

kei kanga ia i a koe, ā, ko koe e hē.

11 Tērā te whakatupuranga, he kanga tā rātou i tō rātou pāpā,

kāhore hoki e manaaki i tō rātou whaea.

12 Tērā te whakatupuranga, he mā ki tā rātou nā titiro,

otirā kāhore anō kia horoia atu tō rātou paru.

13 Tērā te whakatupuranga, nā, te whakakake o ō rātou kanohi.

Kua whakarewaina ake hoki ō rātou kamo!

14 Tērā te whakatupuranga, ko ō rātou niho ānō he hoari,

ko ō rātou niho pūrākau ānō he māripi,

hei horo i te hunga iti i runga i te whenua,

i ngā rawakore hoki i roto i ngā tāngata.

15 E rua ngā tamāhine a te ngata,

ko tā rāua karanga, "Hōmai, hōmai."

E toru ngā mea e kore rawa e mākona,

āe rā, e whā ngā mea e kore e kī, "Kāti":

16 ko te rua tūpāpaku; ko te kōpū pakoko;

ko te whenua kīhai i pukuwaitia,

ā, ko te ahi e kore nei e kī, "Kāti!"

17 Ko te kanohi e whakahī ana ki te pāpā,

e whakahāwea ana ki te whakarongo ki tōna whaea,

mā ngā raweni o te awaawa ia e tīkaro,

ā, mā ngā pī ēkara e kai.

18 E toru ngā mea he whakamīharo rawa, e kore e taea e ahau,

āe rā, e whā kāhore e mōhiotia e ahau:

19 ko te huarahi o te ēkara i te rangi;

ko te huarahi o te nākahi i runga i te kāmaka;

ko te huarahi o te kaipuke i waenga moana;

ā, ko te huarahi o te tangata ki te kōtiro.

20 He pērā anō te huarahi o te wahine pūremu:

ka kai ia, ā, ka horoi i tōna māngai,

ā, ka kī, "Kāhore āku mahi hē."

21 E toru ngā mea e korikori ai te whenua;

ā, e whā, he mea e kore e manawanuitia e ia:

22 ko te pononga ina whakakīngitia ia;

ko te wairangi hoki ina mākona i te taro;

23 ko te wahine whakarihariha ina whiwhi i te tāne;

ā, ko te pononga wahine ina tuku iho māna ngā mea a tōna rangatira.

24 E whā ngā mea ririki i runga i te whenua,

he nui noa atu ia ngā whakaaro:

25 ko ngā pōpokorua ehara i te iwi kaha,

heoi e mea ana i te kai mā rātou i te raumati;

26 ko ngā koni, he iwi ngoikore,

heoi e hanga ana i ō rātou whare ki te kāmaka;

27 ko ngā māwhitiwhiti, kāhore ō rātou kīngi,

heoi haere rōpū ana rātou katoa;

28 ko te mokomoko, ko ōna peke hei pupuri māna;

otiia kei roto ia i ngā whare kīngi.

29 E toru ngā mea, he tau tā rātou hīkoi,

āe rā, e whā he huatau ki te haere:

30 ko te raiona, ko te mea kaha rawa o ngā kararehe,

e kore nei e tahuri mai i te aroaro o tētahi;

31 ko te kurī horo; ko te koati toa anō hoki;

ā, ko te kīngi, kāhore nei tētahi e maranga ake ki a ia.

32 Ki te mea he mahi kūware tau i a koe i whakaneke ake ai i a koe,

ki te mea rānei i whakaaro kino koe,

kōpania tōu ringa ki tōu māngai.

33 He pono hoki ki te hurihia te waiū ka puta mai he pata,

ā, ki te kōwiria te ihu ka puta mai he toto;

waihoki ki te ākina te riri ka puta he whawhai.