Asupra chezășiei
1 Fiule, dacăCap. 11:15;17:18;20:16;22:26;27:13. te-ai pus chezaș pentru aproapele tău,
dacă te-ai prins pentru altul,
2 dacă ești legat prin făgăduința gurii tale,
dacă ești prins de cuvintele gurii tale,
3 fă totuși lucrul acesta, fiule: dezleagă-te,
căci ai căzut în mâna aproapelui tău!
De aceea du-te, aruncă-te cu fața la pământ și stăruiește de el!
4 Nu daPs. 132:4. somn ochilor tăi,
nici ațipire pleoapelor tale!
5 Scapă din mâna lui cum scapă căprioara din mâna vânătorului
și ca pasărea din mâna păsărarului!…
Ferește-te de lenevie
6 Du-teIov 12:7. la furnică, leneșule;
uită-te cu băgare de seamă la căile ei și înțelepțește-te!
7 Ea n-are nici căpetenie,
nici priveghetor, nici stăpân,
8 totuși își pregătește hrana vara
și strânge de-ale mâncării în timpul secerișului.
9 Până cândCap. 24:33,34. vei sta culcat, leneșule?
Când te vei scula din somnul tău?
10 Să mai dormi puțin, să mai ațipești puțin,
să mai încrucișezi puțin mâinile ca să dormi!…
11 Și sărăciaCap. 10:4;13:4;20:4. vine peste tine ca un hoț
și lipsa, ca un om înarmat.
Ferește-te de răutate
12 Omul de nimic, omul nelegiuit,
umblă cu neadevărul în gură,
13 clipeșteIov 15:12.Ps. 35:19. Cap. 10:10. din ochi, dă din picior
și face semne cu degetele.
14 Răutatea este în inima lui, urzeșteMica 2:1. lucruri rele întruna
și stârneșteVers. 19. certuri.
15 De aceea, nimicirea îi va veni pe neașteptate;
va fi zdrobitIer. 19:11. deodată și fără leac2 Cron. 36:16..
16 Șase lucruri urăște Domnul
și chiar șapte Îi sunt urâte:
17 ochiiPs. 18:27;101:5. trufași, limbaPs. 120:2,3. mincinoasă,
mâinileIs. 1:15. care varsă sânge nevinovat,
18 inimaGen. 6:5. care urzește planuri nelegiuite,
picioareleIs. 59:7.Rom. 3:15. care aleargă repede la rău,
19 martorulPs. 27:12. Cap. 19:5. mincinos, care spune minciuni,
și cel ce stârneșteVers. 14. certuri între frați.
Ferește-te de preacurvie
20 FiuleCap. 1:8.Efes. 6:1., păzește sfaturile tatălui tău
și nu lepăda învățătura mamei tale:
21 leagă-leCap. 3:3;7:3. necurmat la inimă,
atârnă-le de gât!
22 Ele te vor însoțiCap. 3:23,24. în mersul tău,
te vorCap. 2:11. păzi în pat
și îți vor vorbi la deșteptare.
23 CăciPs. 19:8;119:105. sfatul este o candelă, învățătura este o lumină,
iar îndemnul și mustrarea sunt calea vieții.
24 Ele te vor feriCap. 2:16;5:3;7:5. de femeia stricată,
de limba ademenitoare a celei străine.
25 N-oMat. 5:28. pofti în inima ta pentru frumusețea ei
și nu te lăsa ademenit de pleoapele ei!
26 Căci pentruCap. 29:3. o femeie curvă, omul ajunge de nu mai rămâne decât cu o bucată de pâine,
șiGen. 39:14. femeia măritată întindeEzec. 13:18. o cursă unui suflet scump.
27 Poate cineva să ia foc în sân
fără să i se aprindă hainele?
28 Sau poate merge cineva pe cărbuni aprinși
fără să-i ardă picioarele?
29 Tot așa este și cu cel ce se duce la nevasta aproapelui său:
oricine se atinge de ea nu va rămâne nepedepsit.
30 Hoțul nu este urgisit când fură
ca să-și potolească foamea, căci îi este foame.
31 Și, dacă este prins, trebuie să dea înapoi înșeptitExod 22:1,4.,
să dea chiar tot ce are în casă.
32 Dar cel ce preacurvește cu o femeie esteCap. 7:7. un om fără minte;
singur își pierde viața cine face așa.
33 Nu va avea decât rană și rușine
și ocara nu i se va șterge.
34 Căci gelozia înfurie pe un bărbat,
și n-are milă în ziua răzbunării;
35 nu se uită la niciun preț de răscumpărare
și nu se lasă înduplecat nici chiar de cel mai mare dar.
He Whakatūpato Anō
1 E tāku tama, ki te mea ko tāu hei whakakapi mō tā tōu hoa,
ki te mea kua papaki tōu ringa mō te tangata kē,
2 kua oti koe te māhanga e ngā kupu a tōu māngai,
kua mau koe i ngā kupu a tōu māngai.
3 Meinga tēnei ināianei, e tāku tama, kia ora ai koe,
he mea hoki kua taka koe ki roto ki te ringa o tōu hoa:
haere, whakaiti i a koe, ā, ka tohe ki tōu hoa.
4 Kei tukua iho te moe ki ōu kanohi;
kei tunewha ōu kamo.
5 Whakaora i a koe ānō he anaterope i roto i te ringa o te kaiwhai,
ānō he manu i roto i te ringa o te kaihopu.
6 Haere ki te pōpokorua, e te tangata māngere,
mātakitakina iho ōna ara, kia nui ai ōu whakaaro.
7 Kāhore nei ōna kaitohutohu,
ōna kaitirotiro, ōna rangatira,
8 heoi, e mahi kai ana māna i te raumati,
e kohikohi ana i te kai māna i te kotinga wīti.
9 Kia pēhea ake te roa o tāu takoto, e te tangata māngere?
Āhea koe maranga ai i tāu moe?
10 Kia iti ake nei te wāhi e parangia ai, kia iti ake nei te moe,
kia iti ake te kōtuinga o ngā ringa i a koe e takoto nā;
11 nā, ka rite ki te kaipāhua te putanga mai o te mūhore ki a koe,
tōu rawakore, ānō he tangata he patu nei tāna.
12 Ko te tangata kāhore ōna painga, ko te tangata hara,
e hāereere ana me te māngai tū kē;
13 e whakakini ana ōna kanohi, e kōrero ana ōna waewae,
e tuhi ana ōna maihao;
14 kei roto te whanokē i tōna ngākau,
e whakatakoto ana ia i te kino i ngā wā katoa;
e rui ana ia i te ngangare.
15 Mō reira ka huaki tata te aituā ki a ia;
e kore e aha ka whatia ia, tē taea te rongoā.
16 E ono ngā mea e kino ana ki a Ihowā;
āe rā, e whitu ngā mea e whakariharihangia ana e ia:
17 ko te kanohi whakakake, ko te arero teka,
ko ngā ringa whakaheke i te toto harakore,
18 he ngākau e whakatakoto ana i ngā whakaaro kikino,
he waewae e hohoro ana te rere ki te hīanga,
19 he kaiwhakaatu teka e kōrero teka ana,
ko te tangata hoki e rui ana i te ngangare
ki waenganui i ngā tuākana, i ngā tēina.
20 E tāku tama, puritia te whakahau a tōu pāpā,
kaua hoki e whakarērea te ture a tōu whaea.
21 Kia mau tonu te tākai ki tōu ngākau,
heia ki tōu kakī.
22 Ko tōu kaiārahi anō tērā ina haere koe;
māna koe e tiaki ina takoto koe;
ka kōrero mai anō ki a koe, ina ara koe.
23 He rama hoki te whakahau, ā, he mārama te ture;
ko ngā riringa hoki, e whakaako ana, he ara ki te ora.
24 Hei tiaki i a koe kei hē i te wahine kino,
i te whakapati a te arero o te wahine kē.
25 Kei hiahia koe ki tōna ātaahua i roto i tōu ngākau;
kei mau anō koe i ōna kamo.
26 Ko te tukunga iho o te tangata he wāhi taro, he mea mō te wahine kairau;
ko tā te wahine pūremu e whai ana ko te wairua utu nui.
27 E taea rānei e te tangata te tango i te ahi ki roto ki tōna uma,
ā, e kore ōna kākahu e wera?
28 E taea rānei e tētahi te haere i runga i ngā waro ratarata,
ā, e kore ōna waewae e hunua?
29 Ka pērā anō te tangata e haere ana ki te wahine a tōna hoa;
e kore e kore ka whiua te tangata e pā ana ki a ia.
30 E kore e whakahāweatia e te tangata te tāhae,
ki te tāhaetia e ia he mea e mākona ai tōna wairua ina hiakai ia.
31 Otiia ki te kitea ia, kia takiwhitu āna e whakautu ai;
me hōmai e ia ngā rawa katoa o tōna whare.
32 Ko te tangata e pūremu ana ki te wahine, kāhore ōna mōhio;
ko te tangata e pērā ana, kei te whakangaro ia i tōna wairua.
33 He kaiākiko, he whakamā te wāhi mōna;
e kore anō tōna ingoa kino e horoia atu.
34 He riri nui hoki nā te tangata te hae;
e kore anō e tohungia e ia i te rā rapu utu.
35 E kore ia e manako ki tētahi utu;
e kore hoki e tatū tōna ngākau, ahakoa he nui āu hākari e tāpae ai.