Provérbios 14

1 Femeia*Cap. 24:3. înțeleaptă își zidește*Rut 4:11. casa,

iar femeia nebună o dărâmă cu înseși mâinile ei.

2 Cine umblă cu neprihănire se teme de Domnul,

dar*Iov 12:4. cine apucă pe căi strâmbe Îl nesocotește.

3 În gura nebunului este o nuia pentru mândria lui,

dar*Cap. 12:6. pe înțelepți îi păzesc buzele lor.

4 Unde nu sunt boi, ieslea rămâne goală,

dar puterea boilor aduce belșug de roade.

5 Un martor*Exod 20:16;23:1. Cap. 6:19;12:17;14:25. credincios nu minte,

dar un martor mincinos spune minciuni.

6 Batjocoritorul caută înțelepciunea și n-o găsește,

dar pentru omul priceput*Cap. 8:9;17:24. știința este lucru ușor.

7 Depărtează-te de nebun,

căci nu pe buzele lui vei găsi știința!

8 Înțelepciunea omului chibzuit îl face să vadă pe ce cale să meargă,

dar nebunia celor nesocotiți îi înșală pe ei înșiși.

9 Cei*Cap. 10:23. nesocotiți glumesc cu păcatul,

dar între cei fără prihană este bunăvoință.

10 Inima își cunoaște necazurile

și niciun străin nu se poate amesteca în bucuria ei.

11 Casa*Iov 8:15. celor răi va fi nimicită,

dar cortul celor fără prihană va înflori.

12 Multe căi pot*Cap. 16:25. părea bune omului,

dar la*Rom. 6:21. urmă se văd că duc la moarte.

13 De multe ori, chiar în mijlocul râsului inima poate fi mâhnită,

și bucuria poate sfârși*Cap. 5:4.Ecl. 2:2. prin necaz.

14 Cel cu inima rătăcită se satură*Cap. 1:31;12:14. de căile lui

și omul de bine se satură și el de ce este în el.

15 Omul lesne crezător crede orice vorbă,

dar omul chibzuit ia seama bine cum merge.

16 Înțeleptul*Cap. 22:3. se teme și se abate de la rău,

dar nesocotitul este îngâmfat și fără frică.

17 Cine este iute la mânie face prostii,

și omul plin de răutate se face urât.

18 Cei proști au parte de nebunie,

dar oamenii chibzuiți sunt încununați cu știință.

19 Cei răi se pleacă înaintea celor buni,

și cei nelegiuiți, înaintea porților celui neprihănit.

20 Săracul*Cap. 19:7. este urât chiar și de prietenul său,

dar bogatul are foarte mulți prieteni.

21 Cine disprețuiește pe aproapele său face un păcat,

dar*Ps. 41:1;112:9. ferice de cine are milă de cei nenorociți.

22 În adevăr, cei ce gândesc răul se rătăcesc,

dar cei ce gândesc binele lucrează cu bunătate și credincioșie.

23 Oriunde se muncește este și câștig,

dar oriunde numai se vorbește este lipsă.

24 Bogăția este o cunună pentru cei înțelepți,

dar cei nesocotiți n-au altceva decât nebunie.

25 Martorul*Vers. 5. care spune adevărul scapă suflete,

dar cel înșelător spune minciuni.

26 Cine se teme de Domnul are un sprijin tare în El

și copiii lui au un loc de adăpost la El.

27 Frica*Cap. 13:14. de Domnul este un izvor de viață,

ea ne ferește de cursele morții.

28 Mulțimea poporului este slava împăratului,

lipsa poporului este pieirea voievodului.

29 Cine*Cap. 16:32.Iac. 1:19. este încet la mânie are multă pricepere,

dar cine se aprinde iute face multe prostii.

30 O inimă liniștită este viața trupului,

dar pizma*Ps. 112:10. este putrezirea*Cap. 12:4. oaselor.

31 Cine*Cap. 17:5.Mat. 25:40,45. asuprește pe sărac batjocorește pe Ziditorul*Iov 31:15,16. Cap. 22:2. său,

dar cine are milă de cel lipsit cinstește pe Ziditorul său.

32 Cel rău este doborât de răutatea lui,

dar cel neprihănit*Iov 13:15;19:26.Ps. 23:4;37:37.2 Cor. 1:9;5:8.2 Tim. 4:18. chiar și la moarte trage nădejde.

33 Înțelepciunea se odihnește într-o inimă pricepută,

dar în*Cap. 12:16;29:11. mijlocul celor nesocotiți ea se dă de gol.

34 Neprihănirea înalță pe un popor,

dar păcatul este rușinea popoarelor.

35 Un împărat are plăcere*Mat. 24:45,47. de un slujitor chibzuit,

dar pe cel de ocară îl atinge mânia lui.

1 Ko tā te wahine whakaaro nui he hanga i tōna whare;

ko tā te wahine wairangi, ko ōna ringa hei wāhi iho.

2 Ko te tangata e haere ana i runga i tōna tika, e wehi ana i a Ihowā;

ko te tangata he parori kē ōna ara e whakahāwea ana ki a ia.

3 Kei te māngai o te wairangi he patu whakapehapeha;

mā ngā ngutu ia o te hunga whakaaro nui rātou ka ora ai.

4 Ki te kāhore he kau, ka mā te takotoranga kai;

mā te kaha ia o te kau ka nui ai ngā hua.

5 E kore te kaiwhakaatu pono e teka;

ka puaki ia te teka i te kaiwhakaatu teka.

6 E rapu ana te tangata whakahī i te whakaaro nui, heoi kāhore e kitea e ia;

ki te tangata mātau ia he māmā noa te mātauranga.

7 Haere atu ki te aroaro o te kūware,

ina kāhore e kitea e koe he ngutu mātau ōna.

8 Ko te whakaaro nui o te tangata tūpato, he mātau ki tōna ara;

ko te wairangi o ngā kūware, he tinihanga.

9 Ko tā ngā wairangi he kata ki te hē;

nā, kei te hunga tika te whakaaro pai.

10 E mōhio ana te ngākau ki tōna ake mamae,

e kore anō hoki tōna koa e pikitia e te tangata kē.

11 Ka whakangaromia te whare o te hunga kino;

ka tupu ia te tēneti o te hunga tika.

12 He huarahi anō tērā e tika ana ki tā te tangata titiro,

ko tōna mutunga ia ko ngā huarahi ki te mate.

13 Ahakoa e kata ana, e mamae ana te ngākau;

ā, ko te mutunga o te koa, he pōuri.

14 Ko te tangata i te ngākau tahuri kē, ka mākona i ōna ara ake;

ā, ko te tangata pai ka mākona i tāna ake anō.

15 Ko tā te kūware he whakapono ki ngā kupu katoa;

tēnā ko te tangata tūpato, ka āta titiro ki tāna hīkoi.

16 E wehi ana te tangata whakaaro nui, ka neke atu i te kino;

ko te kūware ia ka whakahī, ka tohe.

17 Ko te tangata riri wawe ka mahi i te wairangi;

ka kinongia anō hoki te tangata i ngā rauhanga kino.

18 He wairangi te whakarerenga iho mō ngā kūware;

ko te tangata tūpato ia ka karaunatia ki te mātauranga.

19 E piko ana te hunga kino ki te aroaro o te hunga pai;

ā, ko te hunga hē ki ngā kūwaha o te tangata tika.

20 E kinongia ana te rawakore e tōna hoa ake nei anō;

he tokomaha ia ngā tāngata e aroha ana ki te tangata taonga.

21 Ko te tangata e whakahāwea ana ki tōna hoa, e hara ana;

ko te tangata ia e atawhai ana ki ngā rawakore, ka hari.

22 He teka ianei e kotiti kē ana ngā kaiwhakatakoto i te kino?

He atawhai ia, he pono, kei ngā kaihanga i te pai.

23 He hua tō ngā māuiuitanga katoa;

tēnā ko te kōrero o ngā ngutu e ahu ana ki te rawakore.

24 Hei karauna mō ngā whakaaro nui ō rātou taonga;

ko te wairangi ia o ngā kūware, he wairangi kau.

25 Ka ora ngā wairua i te kaiwhakaatu pono;

ko te tangata kōrero teka ia e mea ana kia tinihanga.

26 Ū tonu, kaha tonu te whakaaro ina wehi ki a Ihowā;

ka whai rerenga atu anō hoki āna tamariki.

27 He puna ora te wehi ki a Ihowā,

e mahue ai ngā reti o te mate.

28 Mā te nui o te iwi ka whai hōnore ai te kīngi;

mā te kore o te iwi ka taka ai te rangatira.

29 He mātauranga nui tō te tangata manawanui;

ko te tangata riri wawe ia, e whakaneke ake ana ia i te wairangi.

30 He ora ki ngā kikokiko te ngākau ora;

ko te hae ia, he pirau ki ngā wheua.

31 Ko te tangata e tūkino ana i te ware, he tāwai tāna ki tōna Kaihanga;

ko te tangata ia e atawhai ana i te rawakore, e whakahōnore ana i a ia.

32 E uakina iho ana te tangata kino i runga i tōna hē;

ko te tangata tika ia ka whai tūmanakohanga i tōna matenga.

33 Ka noho te whakaaro nui ki te ngākau o te tangata mātau;

engari ko te mea kei te wāhi ki roto o ngā kūware e whakaaturia ana.

34 Mā te tika ka kake ai te iwi;

mā te hara ia ka ingoa kino ai ngā iwi.

35 Ka manako te kīngi ki te pononga mahara;

ā, ka riri ki te tangata i takea ai te whakamā.