Provérbios 10

Binecuvântarea dreptății, blestemul păcatului

1 Pildele lui Solomon.

Un fiu*Cap. 15:20;17:21,25;19:13;29:3,15. înțelept este bucuria tatălui,

dar un fiu nebun este mâhnirea mamei sale.

2 Comorile câștigate pe nedrept nu*Ps. 49:6. Cap. 11:4.Luca 12:19,20. folosesc,

dar*Dan. 4:27. neprihănirea izbăvește de la moarte.

3 Domnul*Ps. 10:14;34:9,10;37:25. nu lasă pe cel neprihănit să sufere de foame,

dar îndepărtează pofta celor răi.

4 Cine lucrează cu o mână*Cap. 12:24;19:15. leneșă sărăcește,

dar mâna*Cap. 13:4;21:5. celor harnici îmbogățește.

5 Cine strânge vara este un om chibzuit,

cine doarme în timpul seceratului este un om*Cap. 12:4;17:2;19:26. care face rușine.

6 Pe capul celui neprihănit sunt binecuvântări,

dar gura*Vers. 11.Est. 7:8. celor răi ascunde silnicie.

7 Pomenirea*Ps. 9:5,6;112:6.Ecl. 8:10. celui neprihănit este binecuvântată,

dar numele celor răi putrezește.

8 Cine are o inimă înțeleaptă primește învățăturile,

dar*Vers. 10. cine are o gură nesocotită se prăpădește singur.

9 Cine*Ps. 23:4. Cap. 28:18.Is. 33:15,16. umblă fără prihană umblă fără teamă,

dar cine apucă pe căi strâmbe se dă singur de gol.

10 Cine*Cap. 6:13. clipește din ochi este o pricină de întristare

și*Vers. 8. cine are o gură nesocotită se prăpădește singur.

11 Gura*Ps. 37:30. Cap. 13:14;18:4. celui neprihănit este un izvor de viață,

dar gura*Ps. 107:42. Vers. 6. celor răi ascunde silnicie.

12 Ura stârnește certuri,

dar dragostea*Cap. 17:9.1 Cor. 13:4.1 Pet. 4:8. acoperă toate greșelile.

13 Pe buzele omului priceput se află înțelepciunea,

dar nuiaua*Cap. 26:3. este pentru spatele celui fără minte.

14 Înțelepții păstrează știința,

dar gura*Cap. 18:7;21:23. nebunului este o pieire apropiată.

15 Averea*Iov 31:24.Ps. 52:7. Cap. 18:11.1 Tim. 6:17. este o cetate întărită pentru cel bogat,

dar prăpădirea celor nenorociți este sărăcia lor.

16 Cel neprihănit își întrebuințează câștigul pentru viață,

iar cel rău își întrebuințează venitul pentru păcat.

17 Cine își aduce aminte de certare apucă pe calea vieții,

dar cel ce uită mustrarea apucă pe căi greșite.

18 Cine ascunde ura are buze mincinoase,

și cine*Ps. 15:3. răspândește bârfelile este un nebun.

19 Cine vorbește*Ecl. 5:3. mult nu se poate să nu păcătuiască,

dar cel*Iac. 3:2. ce-și ține buzele este un om chibzuit.

20 Limba celui neprihănit este argint ales;

inima celor răi este puțin lucru.

21 Buzele celui neprihănit înviorează pe mulți oameni,

dar nebunii mor fiindcă n-au judecată.

22 Binecuvântarea*Gen. 24:35;26:12.Ps. 37:22. Domnului îmbogățește

și El nu lasă să fie urmată de niciun necaz.

23 Pentru cel nebun este*Cap. 14:9;15:21. o plăcere să facă răul,

dar pentru cel înțelept este o plăcere să lucreze cu pricepere.

24 Celui rău, de*Iov 15:21. ce se teme, aceea i se întâmplă,

dar celor neprihăniți*Ps. 145:19.Mat. 5:6.1 Ioan 5:14,15. li se împlinește dorința.

25 Cum trece vârtejul, așa*Ps. 37:9,10. piere cel rău,

dar cel*Ps. 15:5. Vers. 30.Mat. 7:24,25;16:18. neprihănit are temelii veșnice.

26 Cum este oțetul pentru dinți și fumul pentru ochi,

așa este leneșul pentru cel ce-l trimite.

27 Frica*Cap. 9:11. de Domnul lungește zilele,

dar anii*Iov 15:32,33;22:16.Ps. 55:23.Ecl. 7:17. celui rău sunt scurtați.

28 Așteptarea*Iov 8:13;11:20.Ps. 112:10. Cap. 11:7. celor neprihăniți nu va fi decât bucurie,

dar*Ps. 1:6;37:20. nădejdea celor răi va pieri.

29 Calea Domnului este un zid de apărare pentru cel nevinovat,

dar este o topenie pentru cei ce fac răul.

30 Cel neprihănit*Ps. 37:22,29;125:1. Vers. 25. nu se va clătina niciodată,

dar cei răi nu vor locui în țară.

31 Gura*Ps. 37:20. celui neprihănit scoate înțelepciune,

dar limba stricată va fi nimicită.

32 Buzele celui neprihănit știu să vorbească lucruri plăcute,

dar gura celor răi spune răutăți.

Te Kohinga Tuatahi a ngā Whakatauki a Horomona

1 Ko ngā whakatauki a Horomona.

He tama whakaaro nui, ka koa te pāpā;

tēnā he tama kūware, he utanga nui mō tōna whaea.

2 Kāhore he rawa o ngā taonga o te kino;

mā te tika ia te oranga ake i te mate.

3 E kore a Ihowā e tuku i te wairua o te tangata tika kia hemokai;

ka panā atu ia e ia te hiahia o te hunga kino.

4 He rawakore te tukunga iho o te ringa ngehe;

mā te ringa kakama ia ka hua te taonga.

5 He kohi raumati tā tama ngākau mahara;

he whakamā ia te rawa a tama moe ngahuru.

6 He manaaki kei te tumuaki o te tangata tika;

he ārita ia kei te waha o te tangata kino, taupoki ai.

7 Ka manaakitia te maharatanga ki te tangata tika;

ka pirau ia te ingoa o te hunga kino.

8 He ngākau whakaaro, ka tahuritia te whakahau;

he ngutu wairangi, ka hinga.

9 Ko te tangata haere tika, e haere ora ana;

ko te tangata parori kē ōna ara, ka mōhiotia ia.

10 Mā te whakakini o te kanohi ka puta ai te pōuri;

ko te ngutu wairangi ia, ka hinga.

11 He puna ora te māngai o te tangata tika;

tēnā ko te māngai o te hunga kino,

ka taupokina tērā e te mahi nanakia.

12 Ko tō te mauāhara he whakaoho i ngā totohe;

ko tō te aroha he hīpoki i ngā hē katoa.

13 E kitea te whakaaro nui ki ngā ngutu o te tangata mātau;

ko te rākau ia te mea mō te tuarā o te ngākaukore.

14 Rongoā ai te hunga whakaaro nui i te mātauranga;

he whakangaromanga ia kei te hori tonu, te māngai o te wairangi.

15 Ko ōna rawa te pā kaha o te tangata taonga;

tēnā ko te hunga kore taonga, hei whakangaromanga tō rātou rawakore.

16 Ko te mahi a te tangata tika e ahu ana ki te ora;

ko ngā hua o te kino ki te hara.

17 Kei te ara ki te ora te tangata e pupuri ana i te kupu ako;

ko te tangata ia e kore e pai kia rīria tōna hē, ka kotiti kē.

18 Ko te tangata e huna ana i te mauāhara he ngutu teka;

ā, he kūware te tangata e whakapuaki ana i te ngautuarā.

19 E kore ngā kupu maha e hapa i te kino;

he mahara nui ia te tangata he ngutu kokopi nei ōna.

20 He hiriwa pai rawa te arero o te tangata tika;

ko te ngākau o te hunga kino, he hauwarea rawa.

21 He tokomaha e whāngaia ana e ngā ngutu o te tangata tika;

ka mate ia te hunga kūware, he kore nō te ngākau mahara.

22 Ka hua te taonga i tā Ihowā manaaki;

kāhore hoki e kīnakitia e ia ki te pōuri.

23 Hei tākaro mā te wairangi te mahi hē;

mā te tangata mātau ia ko te whakaaro nui.

24 Ko tā te tangata kino i wehi ai ka tae anō ki a ia;

ā, ko tā te hunga tika i hiahia ai, ka hōmai.

25 Pahure rawa ake te tūkauati kua kore te hunga kino;

tēnā ko te tangata tika he tūranga pūmau tērā.

26 He winika ki ngā niho, he paowa ki ngā kanohi;

koia anō te māngere ki ōna kaiunga.

27 Ko te wehi ki a Ihowā e whakaroa ana i ngā rā;

ka whakapotoa mai ia ngā tau o te hunga kino.

28 Tūmanako atu te hunga tika, koa iho;

tūmanako atu te hunga kino, ngaro iho.

29 He kaha mō te tangata tika tā Ihowā ara;

he whakangaromanga ia mō ngā kaimahi i te kino.

30 E kore te tangata tika e whakangāueuetia ā ake ake;

e kore ia e nohoia e te hunga kino te whenua.

31 Ko te māngai o te tangata tika hua ana te whakaaro nui;

ka tapahia ia te arero whanokē.

32 E mōhio ana ngā ngutu o te tangata tika ki ngā mea ka manakohia;

he whanokē ia e whakapuakina ana e te māngai o te hunga kino.