1 Cel ursuz caută ce-i place lui,
se supără de orice lucru bun.
2 Nebunului nu-i este de învățătură,
ci vrea să arate ce știe el.
3 Când vine cel rău, vine și disprețul
și, odată cu rușinea, vine și ocara.
4 Cuvintele gurii unui om sunt ca niște apeCap. 10:11;20:5. adânci;
izvorul înțelepciunii este ca un șuvoiPs. 78:2. care curge întruna.
5 NuLev. 19:15.Deut. 1:17;16:19. Cap. 24:23;28:21. este bine să ai în vedere fața celui rău,
ca să nedreptățești pe cel neprihănit la judecată.
6 Vorbele nebunului aduc ceartă
și gura lui înjură până stârnește lovituri.
7 GuraCap. 10:14;12:13;13:3.Ecl. 10:12. nebunului îi aduce pieirea
și buzele îi sunt o cursă pentru suflet.
8 CuvinteleCap. 12:18;26:22. bârfitorului sunt ca prăjiturile:
alunecă până în fundul măruntaielor.
9 Cine se lenevește în lucrul lui
este frateCap. 28:24. cu cel ce nimicește.
10 Numele Domnului este un turn2 Sam. 22:3,51.Ps. 18:2;27:1;61:3,4;91:2;144:2. tare;
cel neprihănit fuge în el și stă la adăpost.
11 AvereaCap. 10:15. este o cetate întărită pentru cel bogat;
în închipuirea lui, ea este un zid înalt.
12 ÎnainteCap. 11:2;15:33;16:18. de pieire, inima omului se îngâmfă,
dar smerenia merge înaintea slavei.
13 Cine răspunde fărăIoan 7:51. să fi ascultat
face o prostie și își trage rușinea.
14 Duhul omului îl sprijină la boală.
Dar duhul doborât de întristare, cine-l va ridica?
15 O inimă pricepută dobândește știința
și urechea celor înțelepți caută știința.
16 DarurileGen. 32:20.1 Sam. 25:27. Cap. 17:8;21:14. unui om îi fac loc
și-i deschid intrarea înaintea celor mari.
17 Cel care vorbește întâi în pricina lui pare că are dreptate,
dar vine celălalt și-l ia la cercetare.
18 Sorțul pune capăt neînțelegerilor
și hotărăște între cei puternici.
19 Frații nedreptățiți sunt mai greu de câștigat decât o cetate întărită
și certurile lor sunt tot așa de greu de înlăturat ca zăvoarele unei case împărătești.
20 Din rodulCap. 12:14;13:2. gurii lui își satură omul trupul,
din venitul buzelor lui se satură.
21 MoarteaMat. 12:37. și viața sunt în puterea limbii;
oricine o iubește îi va mânca roadele.
22 CineCap. 19:14;31:10. găsește o nevastă bună găsește fericirea;
este un har pe care-l capătă de la Domnul.
23 Săracul vorbește rugându-se,
dar bogatul răspunde cuIac. 2:3. asprime.
24 Cine își face mulți prieteni îi face spre nenorocirea lui,
darCap. 17:17. este un prieten care ține mai mult la tine decât un frate.
1 Ko te tangata tū kē, e whai ana i tā tōna ake hiahia,
e ngangau ana ki ngā whakaaro tōtika katoa.
2 Kāhore o te whakaarokore āhuareka ki te mātauranga;
engari kia whakakitea e ia tōna ngākau.
3 I te taenga mai o te tangata kino ka tae mai anō te whakahāwea,
me te tāwai hei hoa mō te whakamā.
4 He wai hōhonu ngā kupu a te māngai o te tangata;
he awa e rere ana te puna o te whakaaro nui.
5 Ehara i te mea pai te whakapai ki te kanohi o te tangata kino,
te whakapeau kē rānei i tā te tangata tika ina whakawā.
6 E uru ana ngā ngutu o te whakaarokore ki te totohe,
e karanga ana tōna māngai ki ngā whiu.
7 Hei huna anō mōna te māngai o te whakaarokore;
ā, ko ōna ngutu hei rore mō tōna wairua.
8 Ānō he kai reka ngā kupu a te kawe kōrero;
tae tonu iho ki ngā wāhi o roto rawa o te kōpū.
9 Ko te tangata anō hoki e māngere ana ki tāna mahi,
hei teina ia ki te tangata maumau.
10 Hei pourewa kaha te ingoa o Ihowā;
rere ana te tangata tika ki reira, ā, ora ake.
11 Ko ngā rawa o te tangata taonga hei pā kaha mōna,
hei pā tiketike ki tōna whakaaro.
12 I mua ake o te whakangaromanga ka whakakake te ngākau o te tangata;
i mua ake anō hoki o te hōnore ko te ngākau pāpaku.
13 Ko te tangata e whakahoki kupu ana i te mea kāhore anō ia i rongo noa,
he mahi wairangi tērā nāna, he hanga whakamā.
14 E whakamanawanui te wairua o te tangata ki tōna mate;
tēnā ko te wairua marū, ko wai e kaha ki tērā?
15 Ka whiwhi te ngākau o te tangata mātau ki te mōhio;
e rapu ana hoki te taringa o ngā whakaaro nui ki te mōhio.
16 Mā te mea tuku noa a te tangata ka wātea ai he wāhi mōna,
ka kawea hoki ia e tērā ki te aroaro o ngā tāngata nunui.
17 Ko te tangata nāna te kupu tuatahi i te whakawā me te mea kei a ia te tika;
nā, ka haere mai tōna hoa, kei te rapu i te tikanga o tāna.
18 Mā te rota e mutu ai ngā tautohe,
ā, ko tērā hei tauārai i waenganui o te hunga kaha.
19 Ko te tuakana, teina rānei, i whakatakariritia, pakeke atu i te pā kaha;
ā, ko aua tū ngangare me he tūtaki tatau nō te whare rangatira.
20 Ka kī te kōpū o te tangata i ngā hua o tōna māngai,
ka mākona ia i ngā hua o ōna ngutu.
21 Ko te mate, ko te ora kei te arero;
ko te hunga e aroha ana ki tērā ka kai i ōna hua.
22 Ko te tangata kua kite i te wahine māna,
kua kite i te mea pai, kua whiwhi hoki ki tā Ihowā whakapai.
23 He īnoi tā te rawakore hanga he taikaha ia
te whakahoki a te tangata taonga.
24 Ko te tangata tini ngā hoa aroha e whai ana i te hē mōna;
tērā anō ia te hoa aroha, nui atu i tō te tuakana, i tō te teina, tōna piri mai.
/images/a/Tcg2NiV7ce24OT6kCIQGR)
/images/a/a0208299-6f37-40a0-66e1-2576b9435f00)