Mateus 21

Intrarea lui Isus în Ierusalim

1 Când*Marcu 11:1.Luca 19:29. s-au apropiat de Ierusalim și au ajuns la Betfaghe, înspre Muntele*Zah. 14:14. Măslinilor, Isus a trimis doi ucenici 2 și le-a zis: „Duceți-vă în satul dinaintea voastră. În el veți găsi îndată o măgăriță legată și un măgăruș împreună cu ea; dezlegați-i și aduceți-i la Mine.3 Dacă vă va zice cineva ceva, să spuneți că Domnul are trebuință de ei. Și îndată îi va trimite."4 Dar toate aceste lucruri s-au întâmplat ca să se împlinească ce fusese vestit prin prorocul care zice: 5 „Spuneți*Is. 62:11.Zah. 9:9.Ioan 12:15. fiicei Sionului: ‘Iată, Împăratul tău vine la tine, blând și călare pe un măgar, pe un măgăruș, mânzul unei măgărițe.’" 6 Ucenicii*Marcu 11:4. s-au dus și au făcut cum le poruncise Isus. 7 Au adus măgărița și măgărușul, și-au*2 Împ. 9:13. pus hainele peste ei și El a șezut deasupra. 8 Cei mai mulți din norod își așterneau hainele pe drum; alții*Lev. 23:40.Ioan 12:13. tăiau ramuri din copaci și le presărau pe drum. 9 Noroadele care mergeau înaintea lui Isus și cele ce veneau în urmă strigau: „Osana*Ps. 118:25., Fiul lui David! Binecuvântat*Ps. 118:26. Cap. 23:39. este Cel ce vine în Numele Domnului! Osana în cerurile preaînalte!"

Gonirea vânzătorilor din Templu

10 Când*Marcu 11:15.Luca 19:45.Ioan 2:13,15. a intrat în Ierusalim, toată cetatea s-a pus în mișcare și fiecare zicea: „Cine este acesta?" 11 „Este Isus, Prorocul*Cap. 2:23.Luca 7:16.Ioan 6:14;7:40;9:17., din Nazaretul Galileii", răspundeau noroadele. 12 Isus a intrat*Marcu 11:11.Luca 19:45.Ioan 2:15. în Templul lui Dumnezeu. A dat afară pe toți cei ce vindeau și cumpărau în Templu, a răsturnat mesele schimbătorilor*Deut. 14:25. de bani și scaunele celor ce vindeau porumbei 13 și le-a zis: „Este scris: ‘Casa*Is. 56:7.Mea se va chema o casă de rugăciune.’ Dar*Ier. 7:11.Marcu 11:17.Luca 19:46.voi ați făcut din ea o peșteră de tâlhari."14 Niște orbi și șchiopi au venit la El în Templu și El i-a vindecat. 15 Dar preoții cei mai de seamă și cărturarii, când au văzut minunile pe care le făcea și pe copii strigând în Templu și zicând: „Osana, Fiul lui David!", s-au umplut de mânie. 16 Și I-au zis: „Auzi ce zic aceștia?" „Da", le-a răspuns Isus. „Oare n-ați citit niciodată cuvintele acestea: ‘Tu ai scos laude din*Ps. 8:2.gura pruncilor și din gura celor ce sug’?"17 Și, lăsându-i, a ieșit din cetate și S-a îndreptat spre Betania*Marcu 11:11.Ioan 11:18. și a rămas acolo.

Blestemarea smochinului

18 Dimineața*Marcu 11:12., pe când Se întorcea în cetate, I-a fost foame. 19 A văzut*Marcu 11:13. un smochin lângă drum și S-a apropiat de el, dar n-a găsit decât frunze și i-a zis: „De acum încolo, în veac să nu mai dea rod din tine!" Și îndată smochinul s-a uscat. 20 Ucenicii, când*Marcu 11:20. au văzut acest lucru, s-au mirat și au zis: „Cum de s-a uscat smochinul acesta într-o clipă?" 21 Drept răspuns, Isus le-a zis: „Adevărat vă spun că, dacă*Cap. 17:20.Luca 17:6.veți avea credință și nu*Iac. 1:6.vă veți îndoi, veți face nu numai ce s-a făcut smochinului acestuia, ci*1 Cor. 13:2., chiar dacă ați zice muntelui acestuia: ‘Ridică-te de aici și aruncă-te în mare’, se va face.22 Tot*Cap. 7:7.Marcu 11:24.Luca 11:9.Iac. 5:16.Ioan 3:22;5:15.ce veți cere cu credință, prin rugăciune, veți primi."

Puterea lui Isus. Pilda celor doi fii

23 Isus*Marcu 11:27.Luca 20:1. S-a dus în Templu și, pe când învăța norodul, au venit la El preoții cei mai de seamă și bătrânii norodului și I-au zis*Exod 2:14.Fapte 4:7;7:27.: „Cu ce putere faci Tu lucrurile acestea și cine Ți-a dat puterea aceasta?" 24 Drept răspuns, Isus le-a zis: „Vă voi pune și Eu o întrebare și, dacă-Mi veți răspunde la ea, vă voi spune și Eu cu ce putere fac aceste lucruri.25 Botezul lui Ioan de unde venea? Din cer sau de la oameni?" Dar ei vorbeau între ei și ziceau: „Dacă vom răspunde: ‘Din cer’, ne va spune: ‘Atunci de ce nu l-ați crezut?’ 26 Și dacă vom răspunde: ‘De la oameni’, ne temem de norod, pentru că*Cap. 14:5.Marcu 6:20.Luca 20:6. toți socotesc pe Ioan drept proroc." 27 Atunci au răspuns lui Isus: „Nu știm!" Și El, la rândul Lui, le-a zis: „Nici Eu nu vă voi spune cu ce putere fac aceste lucruri.28 Ce credeți? Un om avea doi feciori. S-a dus la cel dintâi și i-a zis: ‘Fiule, du-te astăzi de lucrează în via mea!’29 ‘Nu vreau’, i-a răspuns el. În urmă, i-a părut rău și s-a dus.30 S-a dus și la celălalt și i-a spus tot așa. Și fiul acesta a răspuns: ‘Mă duc, doamne!’ Și nu s-a dus.31 Care din amândoi a făcut voia tatălui său?" „Cel dintâi", au răspuns ei. Și Isus le-a zis: „Adevărat*Luca 7:29,50.vă spun că vameșii și curvele merg înaintea voastră în Împărăția lui Dumnezeu.32 Fiindcă Ioan*Cap. 3:1.a venit la voi umblând în calea neprihănirii și nu l-ați crezut. Dar*Luca 3:12,13.vameșii și curvele l-au crezut. Și, măcar că ați văzut lucrul acesta, nu v-ați căit în urmă ca să-l credeți.

Pilda vierilor

33 Ascultați o altă pildă. Era un om, un gospodar, care*Ps. 80:9.Cânt. 8:11.Is. 5:1.Ier. 2:21.Marcu 12:1.Luca 20:9.a sădit o vie. A împrejmuit-o cu un gard, a săpat un teasc în ea și a zidit un turn. Apoi a dat-o unor vieri și a plecat*Cap. 25:14,15.în altă țară.34 Când a venit vremea roadelor, a trimis pe robii săi la vieri, ca*Cânt. 8:11,12.să ia partea lui de rod.35 Vierii*2 Cron. 24:21;36:16.Neem. 9:26. Cap. 5:12; 23:34,37.Fapte 7:52.1 Tes. 2:15.Evr. 11:36,37.au pus mâna pe robii lui și pe unul l-au bătut, pe altul l-au omorât, iar pe altul l-au ucis cu pietre.36 A mai trimis alți robi, mai mulți decât cei dintâi; și vierii i-au primit la fel.37 La urmă, a trimis la ei pe fiul său, zicând: ‘Vor primi cu cinste pe fiul meu!’38 Dar vierii, când au văzut pe fiul, au zis între ei: ‘Iată*Ps. 2:8.Evr. 1:2.moștenitorul; veniți*Ps. 2:2. Cap. 26:3;27:1.Ioan 11:53.Fapte 4:27.să-l omorâm și să punem stăpânire pe moștenirea lui.’39 Și*Cap. 26:50.Marcu 14:46.Luca 22:54.Ioan 18:12.Fapte 2:23.au pus mâna pe el, l-au scos afară din vie și l-au omorât.40 Acum, când va veni stăpânul viei, ce va face el vierilor acelora?"41 Ei I-au răspuns*Luca 20:16.: „Pe ticăloșii aceia, ticălos îi va pierde*Luca 21:24.Evr. 2:3., și*Fapte 13:46;15:7;18:6;28:28.Rom. 9;10;11. via o va da altor vieri, care-i vor da roadele la vremea lor." 42 Isus le-a zis: „N-ați*Ps. 118:22.Is. 28:16.Marcu 12:10.Luca 20:17.Fapte 4:11.Efes. 2:20.1 Pet. 2:6,7.citit niciodată în Scripturi că: ‘Piatra pe care au lepădat-o zidarii a ajuns să fie pusă în capul unghiului; Domnul a făcut acest lucru și este minunat în ochii noștri’?43 De aceea vă spun că*Cap. 8:12.Împărăția lui Dumnezeu va fi luată de la voi și va fi dată unui neam care va aduce roadele cuvenite.44 Cine va*Is. 8:14,15.Zah. 12:3.Luca 20:18.Rom. 9:33.1 Pet. 2:8.cădea peste piatra aceasta va*Is. 60:12.Dan. 2:44.fi zdrobit de ea, iar pe acela peste care va cădea ea, îl va spulbera."45 După ce au auzit pildele Lui, preoții cei mai de seamă și fariseii au înțeles că Isus vorbește despre ei 46 și căutau să-L prindă, dar se temeau de noroade, pentru că ele*Vers. 11.Luca 7:16.Ioan 7:40. Îl socoteau drept proroc.

Te Tomokanga Manahau ki Hiruhārama

1 Ā, nō ka tata rātou ki Hiruhārama, ka tae ki Petapaki, ki Maunga Ōriwa, ka tonoa atu e Īhu ngā ākonga tokorua, 2 ka mea ia ki a rāua "Haere ki te kāinga e anga mai ana ki a kōrua; nā, ka kite tonu kōrua i tētahi kāihe e here ana me tāna kūao; wetekia, ka ārahi mai ki ahau. 3 Ā, ki te whai kupu tētahi tangata ki a kōrua, kī atu, ‘E mea ana te Ariki ki a rāua māna’; nā, ka tukua tonutia mai rāua e ia."

4 I meinga tēnei katoa hei whakarite mō te kupu a te poropiti, i mea ai:

5 "Mea atu ki te tamāhine o Hiona,

‘Nā, ko tōu kīngi e haere mai nā ki a koe,

he ngākau māhaki tōna, e noho ana i runga i te kāihe,

i te kūao hoki, i te tama a te kāihe.’ "

6 Nā, haere ana ngā ākonga, meatia ana tā Īhu i mea ai ki a rāua: 7 ārahina mai ana te kāihe me te kūao, whārikitia ana ki runga ō rāua kākahu, ā, noho ana ia ki runga. 8 Ā, he nui rawa te hui ki te whāriki i ō rātou kākahu ki te ara; ko ētahi i tapahi manga mai i ngā rākau, ā, whārikitia ana ki te ara. 9 Ko ngā mano i haere i mua, me te hunga i haere i muri, kei te karanga, kei te mea,

"Ohana ki te Tama a Rāwiri!

Ka whakapaingia tēnei e haere mai nei i runga i te ingoa o te Ariki!

Ohana i runga rawa!"

10 Ā, nō ka uru ia ki Hiruhārama, ka oho katoa te pā, ka mea, "Ko wai tēnei?"

11 Ka mea te mano, "Ko Īhu tēnei, ko te poropiti o Nahareta o Karirī."

Ka Haere a Īhu ki te Temepara

12 Ā, ka tomo a Īhu ki te temepara o te Atua, nā, peia katoatia ana e ia te hunga e hoko mai ana, e hoko atu ana i roto i te temepara, turakina ake ngā tēpu a ngā kaiwhakawhitiwhiti moni, me ngā nohoanga o te hunga hoko kūkupa. 13 Ā, ka mea ki a rātou, "Kua oti te tuhituhi, ‘Ka kīia tōku whare he whare īnoi’; heoi, kua oti nei te mea e koutou hei ana mō ngā kaipāhua."

14 Ā, i haere mai ki a ia ki roto ki te temepara ngā matapō me ngā kopa, ā, whakaorangia ake rātou e ia. 15 Nō te kitenga ia o ngā tohunga nui, o ngā karaipi i ngā mea whakamīharo i meatia e ia, i ngā tamariki hoki e karanga ana i te temepara, e mea ana, "Ohana ki te Tama a Rāwiri"; ka riri rātou. 16 Ka mea ki a ia, "E rongo ana koe ki tā ēnei e mea nei?"

Ka mea a Īhu ki a rātou, "Āe rā; kīanō koutou i kite noa, ‘Pūmau tonu i a koe te whakamoemiti a te waha o ngā kōhungahunga, o ngā mea ngote ū’?"

17 Ā, ka mahue rātou i a ia, haere ana ia ki waho o te pā, ki Petani, ā, moe ana i reira.

Ka Kanga a Īhu i tētahi Rākau Piki

18 Nā, i te ata, i a ia e hoki ana ki te pā, ka hiakai ia. 19 Ā, i tōna kitenga i tētahi piki i te taha o te ara, ka haere ia ki taua rākau, heoi, kīhai i kitea tētahi mea i runga, he rau anake. Ka mea ia ki te rākau, "Kei whai hua koe ā ake ake!" Ā, maroke tonu ake te piki.

20 Ā, nō te kitenga o ngā ākonga, ka mīharo, ka mea, "I pēheatia i hohoro ai te maroke o te piki nei?"

21 Nā, ka whakahoki a Īhu, ka mea ki a rātou, "He pono tāku e mea nei ki a koutou, me he whakapono tō koutou, kāhore i ruarua te whakaaro, e kore e meatia e koutou ko tēnei anake i meatia nei ki te piki, engari, ahakoa mea noa koutou ki tēnei maunga, ‘Kia rangā atu koe, kia whakatakā ki te moana’; ka meatia. 22 Ko ngā mea katoa hoki e tono ai koutou ina īnoi, ki te whakapono, ka riro i a koutou."

Te Take e Pā ana ki te Mana o Īhu

23 Ā, ka tae ia ki roto ki te temepara, ka haere mai ngā tohunga nui me ngā kaumātua o te iwi, i a ia anō e ako ana, ā, ka mea, "Tēnā koa te mana i meatia ai ēnei mea e koe? Nā wai hoatu tēnei mana ki a koe?"

24 Nā, ka whakahoki a Īhu, ka mea ki a rātou, "Māku e ui ki a koutou kia kotahi kupu, ki te kōrerotia e koutou ki ahau, māku hoki e kōrero ki a koutou te mana i mea ai ahau i ēnei mea. 25 Ko te iriiringa a Hoani, nō hea koia? Nō te rangi, nō ngā tāngata rānei?"

Ā, ka kōrerorero rātou ki a rātou anō, ka mea, "Ki te mea tātou, ‘Nō te rangi,’ e mea mai ia ki a tātou, ‘Ha, he aha koutou tē whakapono ai ki a ia?’ 26 Ā, ki te mea tātou, ‘Nō ngā tāngata’– ka wehi tātou i te mano; ki tā rātou katoa hoki he poropiti a Hoani."

27 Nā, ka whakahoki rātou ki a Īhu, ka mea, "Kāhore mātou e mōhio."

Nā, ko tāna meatanga ki a rātou, "E kore anō e kōrerotia e ahau ki a koutou te mana i mea ai ahau i ēnei mea."

Te Kupu Whakarite o ngā Tama Tokorua

28 "Nā, e pēhea ana tō koutou whakaaro? Tokorua ngā tama a tētahi tangata; ā, ka haere ia ki tō mua, ka mea, ‘E tama, haere ki te mahi āianei ki tāku māra wāina.’ 29 Nā, ka whakahoki ia, ka mea, ‘Kāhore ahau e pai’; otirā, i muri iho ka puta kē tōna whakaaro, ā, haere ana. 30 Ā, ka haere mai ia ki te tuarua, ka pērā anō tāna kupu. Nō, ka whakahoki tērā, ka mea, ‘E kara, ka haere ahau’; ā, kīhai i tae. 31 Ko wai o taua tokorua i mea i tā tōna matua i pai ai?"

Ka mea rātou ki a ia, "Ko tō mua."

Ka mea a Īhu ki a rātou, "He pono tāku e mea nei ki a koutou, ko ngā pupirikana me ngā wāhine kairau e tika ana i mua i a koutou ki te rangatiratanga o te Atua. 32 I haere hoki a Hoani ki a koutou rā te ara o te tika, ā, kīhai koutou i whakapono ki a ia; tēnā ko ngā pupirikana me ngā wāhine kairau i whakapono ki a ia; ko koutou ia, i tō koutou kitenga, kīhai i puta kē ō koutou whakaaro i muri, kīhai i whakapono ki a ia."

Te Kupu Whakarite mō ngā Kaimahi i roto i te Māra Wāina

33 "Whakarongo ki tētahi atu kupu whakarite. Tērā tētahi rangatira whare i whakatō i te māra wāina, ā, taiepatia ana, ā taka noa, keria ana e ia te takahanga wāina i roto, hangā ana tētahi whare tiketike, tukua ana e ia ki ngā kaimahi, ā, haere ana ia ki tawhiti. 34 Ā, nō ka tata te pō hua, ka tonoa e ia āna pononga ki ngā kaimahi, ki te tiki i ōna hua.

35 "Nā, ka mau ngā kaimahi ki āna pononga, whiua ana tētahi, whakamatea ana tētahi, ā, ākina ana tētahi ki te kōhatu. 36 Nā, ka tonoa anō e ia ētahi atu pononga, he tokomaha atu i ō mua; heoi, i pērātia anō rātou. 37 Nā, muri rawa iho, ka tono ia i tāna tama ki a rātou, i mea ia, ‘E hopohopo rātou ki tāku tama.’

38 "Nō te kitenga ia o ngā kaimahi i te tama, ka mea ki a rātou anō, ‘Ko te tangata tēnei mōna te kāinga; tēnā, tātou ka whakamate i a ia, ka tango i tōna kāinga.’ 39 Nā, ka mau rātou ki a ia, maka ana ki waho o te māra wāina, ā, whakamatea iho.

40 "Nā, ina tae te rangatira o te māra wāina, ka pēheatia e ia aua kaimahi?"

41 Ka mea rātou ki a ia, "Pōuriuri ana āianei tāna whakangaro i taua hunga whakarihariha; ā, ka tukua te māra wāina ki ētahi atu kaimahi, ki te hunga e tukua ai ki a ia ngā hua i ngā pō hua."

42 Ka mea a Īhu ki a rātou, "Kīanō koutou i kite noa i roto i ngā karaipiture?

‘Ko te kōhatu i kapea e ngā kaihanga,

kua meinga tēnei hei upoko mō te kokonga;

nā te Ariki tēnei,

he mea whakamīharo hoki ki ō tātou kanohi!’

43 "Koia, ahau ka mea nei ki a koutou, Ka tangohia te rangatiratanga o te Atua i a koutou, ā, ka hoatu ki tētahi iwi, e puta ai ngā hua o taua rangatiratanga. 44 Ko te tangata e hinga ki runga ki tēnei kōhatu, nā, mongamonga ana ia; ki te taka ia taua kōhatu ki runga ki tētahi, nā, ngotangota noa ia me he puehu."

45 Ā, ka rongo ngā tohunga nui me ngā Parihi ki āna kupu whakarite, ka mōhio mō rātou āna kōrero. 46 Nā, i a rātou e whai ana kia hopukia ia, ka wehi i te mano, ki tā rātou hoki he poropiti ia.