Mateus 25

Pilda celor zece fecioare

1 Atunci, Împărăția cerurilor se va asemăna cu zece fecioare care și-au luat candelele și au ieșit în întâmpinarea mirelui*Efes. 5:29,30.Apoc. 19:7;21:2,9..2 Cinci*Cap. 13:47;22:10.din ele erau nechibzuite, și cinci, înțelepte.3 Cele nechibzuite, când și-au luat candelele, n-au luat cu ele untdelemn,4 dar cele înțelepte, împreună cu candelele, au luat cu ele și untdelemn în vase.5 Fiindcă mirele zăbovea, au*1 Tes. 5:6.ațipit toate și au adormit.6 La miezul nopții, s-a*Cap. 24:31.1 Tes. 4:16.auzit o strigare: ‘Iată mirele, ieșiți-i în întâmpinare!’7 Atunci, toate fecioarele acelea s-au sculat și și-au*Luca 12:35.pregătit candelele.8 Cele nechibzuite au zis celor înțelepte: ‘Dați-ne din untdelemnul vostru, căci ni se sting candelele.’9 Cele înțelepte le-au răspuns: ‘Nu, ca nu cumva să nu ne ajungă nici nouă, nici vouă, ci mai bine duceți-vă la cei ce vând untdelemn și cumpărați-vă.’10 Pe când se duceau ele să cumpere untdelemn, a venit mirele: cele ce erau gata au intrat cu el în odaia de nuntă și s-a*Luca 13:25.încuiat ușa.11 Mai pe urmă, au venit și celelalte fecioare și au zis: ‘Doamne*Cap. 7:21-23., Doamne, deschide-ne!’12 Dar el, drept răspuns, le-a zis: ‘Adevărat vă spun că nu*Ps. 5:5.Hab. 1:13.Ioan 9:31.vă cunosc!’13 Vegheați dar*Cap. 24:42,44.Marcu 13:33,35.Luca 21:36.1 Cor. 16:13.1 Tes. 5:6.1 Pet. 5:8.Apoc. 16:15., căci nu știți ziua, nici ceasul în care va veni Fiul omului.

Pilda talanților

14 Atunci*Luca 19:12., Împărăția cerurilor se va asemăna cu*Cap. 21:33.un om care, când era să plece într-o altă țară, a chemat pe robii săi și le-a încredințat avuția sa.15 Unuia i-a dat cinci talanți, altuia doi și altuia unul, fiecăruia*Rom. 12:6.1 Cor. 12:7,11,29.Efes. 4:11.după puterea lui, și a plecat.16 Îndată, cel ce primise cei cinci talanți s-a dus, i-a pus în negoț și a câștigat cu ei alți cinci talanți.17 Tot așa, cel ce primise cei doi talanți a câștigat și el alți doi cu ei.18 Cel ce nu primise decât un talant s-a dus de a făcut o groapă în pământ și a ascuns acolo banii stăpânului său.19 După multă vreme, stăpânul robilor acelora s-a întors și le-a cerut socoteală.20 Cel ce primise cei cinci talanți a venit, a adus alți cinci talanți și a zis: ‘Doamne, mi-ai încredințat cinci talanți; iată că am câștigat cu ei alți cinci talanți.’21 Stăpânul său i-a zis: ‘Bine, rob bun și credincios, ai fost credincios în puține lucruri, te voi pune peste*Cap. 24:47. Vers. 34,46.Luca 12:44;22:29,30.multe lucruri; intră în bucuria*2 Tim. 2:12.Evr. 12:2.1 Pet. 1:8.stăpânului tău!’22 Cel ce primise cei doi talanți a venit și el și a zis: ‘Doamne, mi-ai încredințat doi talanți; iată că am câștigat cu ei alți doi talanți.’23 Stăpânul său i-a zis: ‘Bine*Vers. 21., rob bun și credincios, ai fost credincios în puține lucruri, te voi pune peste multe lucruri; intră în bucuria stăpânului tău!’24 Cel ce nu primise decât un talant a venit și el și a zis: ‘Doamne, am știut că ești om aspru, care seceri de unde n-ai semănat și strângi de unde n-ai vânturat:25 mi-a fost teamă și m-am dus de ți-am ascuns talantul în pământ; iată-ți ce este al tău!’26 Stăpânul său i-a răspuns: ‘Rob viclean și leneș! Ai știut că secer de unde n-am semănat și că strâng de unde n-am vânturat,27 prin urmare se cădea ca tu să-mi fi dat banii la zarafi, și, la venirea mea, eu mi-aș fi luat înapoi cu dobândă ce este al meu!28 Luați-i dar talantul și dați-l celui ce are zece talanți.29 Pentru că*Cap. 13:12.Marcu 4:25.Luca 8:18;19:26.Ioan 15:2.celui ce are i se va da și va avea de prisos, dar de la cel ce n-are se va lua și ce are!30 Iar pe robul acela netrebnic aruncați-l în*Cap. 8:12;24:51.întunericul de afară: acolo va fi plânsul și scrâșnirea dinților.’

Judecata viitoare

31 Când*Zah. 14:5. Cap. 16:27; 19:28.Marcu 8:38.Fapte 1:11.1 Tes. 4:16.2 Tes. 1:7.Iuda 14.Apoc. 1:7.va veni Fiul omului în slava Sa, cu toți sfinții îngeri, va ședea pe scaunul de domnie al slavei Sale.32 Toate neamurile vor*Rom. 14:10.2 Cor. 5:10.Apoc. 20:12.fi adunate înaintea Lui. El*Ezec. 20:38;34:17,20. Cap. 13:49.îi va despărți pe unii de alții cum desparte păstorul oile de capre;33 și va pune oile la dreapta, iar caprele la stânga Lui.34 Atunci, Împăratul va zice celor de la dreapta Lui: ‘Veniți, binecuvântații Tatălui Meu, de moșteniți*Rom. 8:17.1 Pet. 1:4,9;3:9.Apoc. 21:7.Împărăția, care*Cap. 20:23.Marcu 10:40.1 Cor. 2:9.Evr. 11:16.v-a fost pregătită de la întemeierea lumii.35 Căci*Is. 58:7.Ezec. 18:7.Iac. 1:27.am fost flămând și Mi-ați dat de mâncat; Mi-a fost sete și Mi-ați dat de băut; am fost străin*Evr. 13:2.3 Ioan 5.și M-ați primit;36 am fost gol*Iac. 2:15,16.și M-ați îmbrăcat; am fost bolnav și ați venit să Mă vedeți; am fost în*2 Tim. 1:16.temniță și ați venit pe la Mine.’37 Atunci, cei neprihăniți Îi vor răspunde: ‘Doamne, când Te-am văzut noi flămând și Ți-am dat să mănânci sau fiindu-Ți sete și Ți-am dat de ai băut?38 Când Te-am văzut noi străin și Te-am primit sau gol și Te-am îmbrăcat?39 Când Te-am văzut noi bolnav sau în temniță și am venit pe la Tine?’40 Drept răspuns, Împăratul le va zice: ‘Adevărat vă spun că, ori de câte ori*Prov. 14:31;19:17. Cap. 10:42.Marcu 9:41.Evr. 6:10.ați făcut aceste lucruri unuia din acești foarte neînsemnați frați ai Mei, Mie Mi le-ați făcut.’41 Apoi va zice celor de la stânga Lui: ‘Duceți-vă*Ps. 6:8. Cap. 7:23.Luca 13:27.de la Mine, blestemaților, în*Cap. 13:40,42.focul cel veșnic, care a fost pregătit diavolului*2 Pet. 2:4.Iuda 6.și îngerilor lui!42 Căci am fost flămând, și nu Mi-ați dat să mănânc; Mi-a fost sete, și nu Mi-ați dat să beau;43 am fost străin, și nu M-ați primit; am fost gol, și nu M-ați îmbrăcat; am fost bolnav și în temniță, și n-ați venit pe la Mine.’44 Atunci, Îi vor răspunde și ei: ‘Doamne, când Te-am văzut noi flămând sau fiindu-Ți sete sau străin sau gol sau bolnav sau în temniță și nu Ți-am slujit?’45 Și El, drept răspuns, le va zice: ‘Adevărat vă spun că, ori de câte ori*Prov. 14:31;17:5.Zah. 2:8.Fapte 9:5.n-ați făcut aceste lucruri unuia dintr-acești foarte neînsemnați frați ai Mei, Mie nu Mi le-ați făcut.’46 Și aceștia vor*Dan. 12:2.Ioan 5:29.Rom. 2:7.merge în pedeapsa veșnică, iar cei neprihăniți vor merge în viața veșnică."

Te Kupu Whakarite o ngā Wāhina Tekau

1 "Nā, ka rite te rangatiratanga o te rangi ki ngā wāhina kotahi tekau, i mau i ā rātou rama, ā, haere ana ki te whakatau i te tāne mārena hou. 2 Tokorima o rātou he maharakore, tokorima he mahara. 3 Ko ngā mea maharakore i mau i ā rātou rama, kīhai ia i mau hinu. 4 Ko te hunga mahara i mau hinu atu i roto i ā rātou ipu me ā rātou rama. 5 Ka whakaroa te tāne mārena hou, ka tunewha rātou katoa, ka moe. 6 Nā, i waenganui pō, ka pā te karanga, ‘Ē, ko te tāne mārena hou! Puta mai koutou ki te whakatau i a ia.’

7 "Kātahi ka ara katoa aua wāhina, ka whakapai i ā rātou rama. 8 Nā, ka mea te hunga maharakore ki te hunga mahara, ‘Hōmai ki a mātou tētahi wāhi o tā koutou hinu; ka pirau hoki ā mātou rama.’ 9 Nā, ka whakahoki te hunga mahara, ka mea, ‘Kāhore! Kei kore e ranea mā mātou, mā koutou; engari, me haere koutou ki ngā kaihoko, hoko ai i tētahi mā koutou.’

10 "Ā, nō tō rātou haerenga atu ki te hoko, ka tae mai te tāne mārena hou; ā, tomo tahi ana me ia ki te mārena te hunga kua āta rite; ā, tūtakina ana te tatau. 11 Muri iho ka tae ērā wāhina, ka mea, ‘E te ariki, e te ariki, uakina ki a mātou.’ 12 Nā, ka whakahoki ia, ka mea, ‘He pono tāku e mea nei ki a koutou, kāhore ahau e mōhio ki a koutou.’

13 "Kia mataara rāpea koutou, e kore hoki koutou e mōhio ki te rā, ki te hāora, e puta mai ai te Tama a te tangata."

Te Kupu Whakarite o ngā Pononga Tokotoru

14 "Ka rite hoki ki te tangata e haere ana ki tawhiti, karangatia ana e ia āna pononga ake, ā, hoatu ana ki a rātou āna taonga. 15 Ki tētahi i hoatu e ia e rima taranata, ki tētahi e rua, ki tētahi kotahi; ki ia tangata, ki ia tangata, he mea whakarite ki tō rātou uaua; ā, haere ana ia. 16 Nā, ko te haerenga o te tangata i a ia nei ngā taranata e rima, hokohokona ana aua mea e ia, ā, riro ana i a ia e rima atu ngā taranata. 17 Pērā anō hoki te tangata i ngā mea e rua; e rua atu i riro i a ia. 18 Ko te tangata ia i te mea kotahi, haere ana, kei te keri ki te whenua, ā, hunā ana e ia te moni a tōna ariki.

19 "Ā, roa rawa iho, ka puta te ariki o aua pononga, ka mea kia kōrerotia āna moni e rātou ki a ia. 20 Ā, ko te haerenga o te tangata i a ia nei ngā taranata e rima, ka mauria mai e ia e rima atu ngā taranata, ā, ka mea, ‘E te ariki, e rima āu taranata i hōmai ai ki ahau; nā, e rima atu ngā taranata kua riro mai i ahau hei tāpiri mō ērā.’ 21 Ka mea tōna ariki ki a ia, ‘Pai rawa, e te pononga pai, e te pononga pono; pono tāu mahi ki ngā mea ruarua māku koe e mea hei rangatira mō ngā mea maha; uru mai koe ki te hari o tōu ariki.’

22 "Me tērā hoki i a ia nei ngā taranata e rua, ka haere mai, ka mea, ‘E te ariki, e rua āu taranata i hōmai ai ki ahau; nā, e rua atu ngā taranata kua riro mai i ahau hei tāpiri mō ērā.’ 23 Ka mea tōna ariki ki a ia, ‘Pai rawa, e te pononga pai, e te pononga pono; pono tonu tāu mahi ki ngā mea ruarua, māku koe e mea hei rangatira mō ngā mea maha; uru mai koe ki te hari o tōu ariki.’

24 "Ā, ko te haerenga mai hoki o te tangata i a ia nei te taranata kotahi, ka mea, ‘E te ariki, i mātau ahau ki a koe he tangata pakeke koe, e kokoti ana i te wāhi kīhai i ruia e koe, e kohikohi ana i te wāhi kīhai i whakatītaria e koe. 25 Nā, ka wehi ahau, ā, haere ana, hunā ana i tāu taranata ki te whenua; nā, tāu nā.’

26 "Nā, ka whakahoki tōna ariki, ka mea ki a ia, ‘Pononga kino, pononga māngere, i mātau koe e kokoti ana ahau i te wāhi kīhai i ruia e ahau, e kohikohi ana i te wāhi kīhai i whakatītaria e ahau. 27 Ko te mea tika hoki kia kawea e koe tāku moni ki ngā rangatira pēke moni, ā, ka tae mai ahau, ka riro mai tāku me ōna hua anō. 28 Ko tēnei, tangohia te taranata i a ia, hoatu ki tērā i ngā taranata kotahi tekau. 29 Ki te whai mea hoki tētahi, ka hoatu anō ki a ia, ā, ka maha atu āna; ā, ki te kāhore he mea a tētahi, ko āna mea ake ka tangohia i a ia. 30 Nā, makā te pononga huakore ki te pōuri i waho; ko te wāhi tērā o te tangi, o te tetēā o ngā niho.’ "

Te Whakawā Whakamutunga

31 "Nā, hei te taenga mai o te Tama a te tangata me tōna korōria, rātou tahi ko ngā anahera, ko reira ia noho ai ki runga ki te torōna o tōna korōria. 32 Ā, ka whakaminea ki tōna aroaro ngā iwi katoa; ka wehea rātou e ia ētahi i ētahi, ka pērātia me te hēpara e wehe nei i ngā hipi, i ngā koati. 33 Ka whakatūria e ia ngā hipi ki tōna matau, ko ngā koati ki mauī.

34 "Kātahi, te Kīngi ka mea ki te hunga i tōna matau, ‘Haere mai, e te hunga whakapai a tōku Matua, nohoia te rangatiratanga kua rite noa ake mō koutou nō te orokohanganga rā anō o te ao. 35 I hiakai hoki ahau, ā, whāngainga ana e koutou. I matewai ahau, ā, whakainumia ana e koutou; he manene ahau, ā, whakamanuhiritia ana e koutou. 36 I tū tahanga, ā, whakakākahuria ana e koutou; he tūroro, ā, tirotirohia ana ahau e koutou; i te whare herehere ahau, ā, haere mai ana koutou ki ahau.’

37 "Nā, ka whakahoki te hunga tika ki a ia, ka mea, ‘E te Ariki, nōnahea mātou i kite ai i a koe e hiakai ana, ā, whāngai ana i a koe? E mate ana rānei i te wai, ā, whakainu ana i a koe? 38 Nōnahea mātou i kite ai i a koe e manene ana, ā, whakamanuhiri ana i a koe? E tū tahanga ana rānei, ā, whakakākahu ana i a koe? 39 Nōnahea hoki mātou i kite ai i a koe e tūroro ana, i te whare herehere rānei, ā, haere ana ki a koe?’ 40 Ko reira whakahoki ai te Kīngi, mea ai ki a rātou, ‘He pono tāku e mea nei ki a koutou, ko tā koutou i mea ai ki tētahi o āku tēina, ahakoa ki te iti rawa, he meatanga tēnā ki ahau.’

41 "Ko reira ia kī atu ai ki te hunga i te taha ki mauī, ‘Mawehe atu i ahau, e te hunga ka oti nei te kanga, ki te ahi kā tonu, kua kā noa ake mō te rēwera rātou ko āna anahera. 42 I hiakai hoki ahau, ā, kīhai i whāngainga e koutou; i mate i te wai, ā, kīhai i whakainumia e koutou. 43 He manene ahau, ā, kīhai i whakamanuhiritia e koutou. I tū tahanga, ā, kīhai i whakakākahuria e koutou; he tūroro ahau, i te whare herehere, ā, kīhai koutou i tirotiro i ahau.’

44 "Ko reira anō rātou whakahoki ai ki a ia, mea ai, ‘E te Ariki, nōnahea mātou i kite ai i a koe e hiakai ana, e matewai ana, e manene ana, e tū tahanga ana, e tūroro ana, i te whare herehere rānei, ā, kīhai i mahi mea māu?’ 45 Ko reira whakahoki ai ia ki a rātou, mea ai, ‘He pono tāku e mea nei ki a koutou, I te mea kīhai nei i meatia e koutou ki tētahi o ngā nonohi rawa nei, inā, kīhai i meatia ki ahau.’ 46 Nā, ko ēnei e haere ki te whiu utu hara kāhore nei ōna mutunga; ko te hunga tika ia ki te ora tonu."