Despre milostenie și rugăciune
1 Luați seama să nu vă îndepliniți neprihănirea voastră înaintea oamenilor, ca să fiți văzuți de ei; altminteri, nu veți avea răsplată de la Tatăl vostru, care este în ceruri.2 Tu, dar, când faciRom. 12:8.milostenie, nu suna cu trâmbița înaintea ta, cum fac fățarnicii în sinagogi și în ulițe, pentru ca să fie slăviți de oameni. Adevărat vă spun că și-au luat răsplata.3 Ci tu, când faci milostenie, să nu știe stânga ta ce face dreapta,4 pentru ca milostenia ta să fie făcută în ascuns; și Tatăl tău, care vede în ascuns, îți va răsplătiLuca 14:14..5 Când vă rugați, să nu fiți ca fățarnicii, cărora le place să se roage stând în picioare în sinagogi și la colțurile ulițelor, pentru ca să fie văzuți de oameni. Adevărat vă spun că și-au luat răsplata.6 Ci tu, când te rogi, intră2 Împ. 4:33.în odăița ta, încuie-ți ușa și roagă-te Tatălui tău, care este în ascuns; și Tatăl tău, care vede în ascuns, îți va răsplăti.
Tatăl nostru. Iertarea greșelilor
7 Când vă rugați, să nu bolborosițiEcl. 5:2.aceleași vorbe, ca păgânii, cărora1 Împ. 18:26,29.li se pare că, dacă spun o mulțime de vorbe, vor fi ascultați.8 Să nu vă asemănați cu ei; căci Tatăl vostru știe de ce aveți trebuință, mai înainte ca să-I cereți voi.9 Iată dar cum trebuie să vă rugați: ‘TatălLuca 11:2.nostru care ești în ceruri! Sfințească-se Numele Tău;10 vie Împărăția Ta; facă-seCap. 26:39,42.Fapte 21:14.voia Ta, precumPs. 103:20,21.în cer și pe pământ.11 Pâinea noastrăIov 23:12.Prov. 30:8.cea de toate zilele6:11 Sau: pentru mâine.dă-ne-o nouă astăzi12 și neCap. 18:21.iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri6:12 Grecește: Lasă-ne datoriile noastre, cum și noi am lăsat pe ale datornicilor noștri.13 șiCap. 26:41.Luca 22:40,46.1 Cor. 10:13.2 Pet. 2:9.Apoc. 3:10.nu ne duce în ispită, ci izbăvește-neIoan 17:15.de cel rău. Căci1 Cron. 29:11.a Ta este împărăția și puterea și slava în veci. Amin!’14 DacăMarcu 11:25,26.Efes. 4:32.Col. 3:13.iertați oamenilor greșelile lor, și Tatăl vostru cel ceresc vă va ierta greșelile voastre.15 Dar, dacă nuCap. 18:35.Iac. 2:13.iertați oamenilor greșelile lor, nici Tatăl vostru nu vă va ierta greșelile voastre.
Despre post
16 Când postițiIs. 58:5., să nu vă luați o înfățișare posomorâtă, ca fățarnicii, care își sluțesc fețele, ca să se arate oamenilor că postesc. Adevărat vă spun că și-au luat răsplata.17 Ci tu, când postești, unge-țiRut 3:3.Dan. 10:3.capul și spală-ți fața,18 ca să te arăți că postești nu oamenilor, ci Tatălui tău, care este în ascuns; și Tatăl tău, care vede în ascuns, îți va răsplăti.
Adevăratele comori. Neputința de a sluji la doi stăpâni. Grijile și îngrijorările
19 Nu vă strângețiProv. 23:4.1 Tim. 6:17.Evr. 13:5.Iac. 5:1.comori pe pământ, unde le mănâncă moliile și rugina și unde le sapă și le fură hoții;20 ciCap. 19:21.Luca 12:33,34;18:22.1 Tim. 6:19.1 Pet. 1:4.strângeți-vă comori în cer, unde nu le mănâncă moliile și rugina și unde hoții nu le sapă, nici nu le fură.21 Pentru că unde este comoara voastră, acolo va fi și inima voastră.22 Ochiul este luminaLuca 11:34,36.trupului. Dacă ochiul tău este sănătos, tot trupul tău va fi plin de lumină;23 dar, dacă ochiul tău este rău, tot trupul tău va fi plin de întuneric. Așa că, dacă lumina care este în tine este întuneric, cât de mare trebuie să fie întunericul acesta!24 NimeniLuca 16:13.nu poate sluji la doi stăpâni. Căci sau va urî pe unul și va iubi pe celălalt; sau va ține la unul și va nesocoti pe celălalt: NuGal. 1:10.1 Tim. 6:17.Iac. 4:4.1 Ioan 2:15.puteți sluji lui Dumnezeu și lui Mamona.25 De aceea vă spun: NuPs. 55:22.Luca 12:22,23.Filip. 4:6.1 Pet. 5:7.vă îngrijorați de viața voastră, gândindu-vă ce veți mânca sau ce veți bea; nici de trupul vostru, gândindu-vă cu ce vă veți îmbrăca. Oare nu este viața mai mult decât hrana și trupul, mai mult decât îmbrăcămintea?26 Uitați-văIov 38:41.Ps. 147:9.Luca 12:24.la păsările cerului: ele nici nu seamănă, nici nu seceră și nici nu strâng nimic în grânare, și totuși Tatăl vostru cel ceresc le hrănește. Oare nu sunteți voi cu mult mai de preț decât ele?27 Și apoi, cine dintre voi, chiar îngrijorându-se, poate să adauge măcar un cot la înălțimea lui?28 Și de ce vă îngrijorați de îmbrăcăminte? Uitați-vă cu băgare de seamă cum cresc crinii de pe câmp: ei nici nu torc, nici nu țes;29 totuși vă spun că nici chiar Solomon, în toată slava lui, nu s-a îmbrăcat ca unul din ei.30 Așa că, dacă astfel îmbracă Dumnezeu iarba de pe câmp, care astăzi este, dar mâine va fi aruncată în cuptor, nu vă va îmbrăca El cu mult mai mult pe voi, puțin credincioșilor?31 Nu vă îngrijorați dar, zicând: ‘Ce vom mânca?’ sau: ‘Ce vom bea?’ sau: ‘Cu ce ne vom îmbrăca?’32 Fiindcă toate aceste lucruri neamurile le caută. Tatăl vostru cel ceresc știe că aveți trebuință de ele.33 Căutați1 Împ. 3:13.Ps. 37:25.Marcu 10:30.Luca 12:31.1 Tim. 4:8.mai întâi Împărăția lui Dumnezeu și neprihănirea Lui, și toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra.34 Nu vă îngrijorați dar de ziua de mâine; căci ziua de mâine se va îngrijora de ea însăși. Ajunge zilei necazul ei.
He Whakaakoranga mō te Mahi Atawhai
1 "Kia tūpato kei mahi i tā koutou mea tika i te aroaro o ngā tāngata, hei tirohanga mā rātou; pēnei kāhore he utu ki a koutou a tō koutou Matua i te rangi.
2 "Nā, ka atawhai koe i te rawakore, aua e whakatangihia te tētere i mua i a koe, kei pērā me te hunga tinihanga i roto i ngā whare karakia, i ngā ara, kia whai korōria ai i ngā tāngata. He pono tāku e mea nei ki a koutou, kei a rātou anō te utu mō rātou. 3 Erangi, ka atawhaitia e koe te rawakore, kei mōhio tōu mauī ki tā tōu matau e mea ai; 4 kia ngaro ai tāu atawhainga rawakore; ā, ko tōu Matua e kite nei i te wāhi ngaro, māna koe e utu."
He Whakaakoranga mō te Īnoi
5 "Ā, ka īnoi koe, kaua e pērā me te hunga tinihanga; ko tā rātou hoki e pai ai ko te īnoi tū i roto i ngā whare karakia, i ngā kokinga o ngā ara, kia kitea ai e te tangata. He pono tāku e mea nei ki a koutou, Kei a rātou anō te utu mō rātou.
6 "Nā, ka īnoi koe, tomo atu ki tōu rūma i roto rawa, ā, nō ka kati tōu tatau, īnoi ki tōu Matua i te wāhi ngaro; ā, ko tōu Matua e kite nei i te wāhi ngaro, māna koe e utu.
7 "Nā, ka īnoi koutou, aua e whakahuatia noatia ko aua kupu anō, kei pērā me ngā tauiwi; ki tā rātou hoki mā ngā kupu maha e rangona ai rātou. 8 Nā, kei rite koutou ki a rātou; e mātau ana hoki tō koutou Matua ki ngā mea e matea ana e koutou, i te mea kīanō koutou i īnoi ki a ia.
9 "Nā, kia pēnei tā koutou īnoi:
E tō mātou Matua i te rangi:
Kia tapu tōu ingoa;
10 kia tae mai tōu rangatiratanga;
kia meatia tāu e pai ai ki runga ki te whenua
kia rite anō ki tō te rangi.
11 Hōmai ki a mātou āianei he taro mā mātou mō tēnei rā.
12 Murua ō mātou hara,
me mātou hoki e muru nei i ō te hunga e hara ana ki a mātou.
13 Aua hoki mātou e kawea kia whakawaia;
engari, whakaorangia mātou i te kino.
Nōu hoki te rangatiratanga, te kaha, me te korōria,
ake, ake.
Āmine.
14 Ki te whakarērea noatia iho hoki e koutou ngā hē o te tangata, ka whakarērea noatia iho anō o koutou e tō koutou Matua i te rangi. 15 Ā, ki te kore e whakarērea noatia iho e koutou ngā hē o ngā tāngata, e kore anō e whakarērea noatia iho ō koutou hē e tō koutou Matua."
He Whakaakoranga mō te Nohopuku
16 "Ka nohopuku hoki koutou, kei rite ki te hunga tinihanga, kaua e whakapoururu te kanohi; e whakaahua kē ana hoki rātou i ō rātou kanohi, kia kitea ai e te tangata, e nohopuku ana. He pono tāku e mea nei ki a koutou, Kei a rātou anō te utu mō rātou. 17 Engari, ka nohopuku koe, kaukauria tōu upoko, horoia hoki tōu kanohi; 18 kei kitea koe e te tangata e nohopuku ana, erangi, e tōu Matua i te wāhi ngaro; ā, ko tōu Matua e kite nei i te wāhi ngaro, māna koe e utu."
Ngā Taonga i te Rangi
19 "Kaua e pūrangatia he taonga mō koutou ki te whenua, ki te wāhi e whakangaro ai te huhu, te waikura; ki te wāhi hoki e keri ai te tāhae, tāhae ai. 20 Erangi, pūrangatia mō koutou he taonga ki te rangi, ki te wāhi e kore ai e whakangaro te huhu, te waikura, ki te wāhi hoki e kore ai e keri te tāhae, tāhae ai. 21 Ko te wāhi hoki i ō koutou taonga, ko reira anō ō koutou ngākau."
Te Māramatanga o te Tinana
22 "Ko te kanohi te rama o te tinana. Nā, ki te ātea tōu kanohi, e mārama katoa tōu tinana. 23 Tēnā ki te kino tōu kanohi, ka pōuri katoa tōu tinana. Nā, ki te pōuri te mārama i roto i a koe, anō te nui o tēnā pōuri!"
Te Atua me ngā Taonga
24 "Kāhore he tangata e pono te mahi ki ngā rangatira tokorua; ka kino hoki ki tētahi, ka aroha ki tētahi; ka ū rānei ki tētahi, ā, ka whakahāwea ki tētahi. E kore e pono i a koutou te mahi ki te Atua, ki te taonga.
25 "Koia ahau ka mea nei ki a koutou, kaua e mānukanuka ki tō koutou ora, ki tā koutou e kai ai, ki tā koutou e inu ai; ki ō koutou tinana rānei, ki tā koutou e kākahu ai. Ehara oti te ora i te rahi atu i te kai, me te tinana i te kākahu? 26 Tirohia ngā manu o te rangi; kāhore rātou e rui, kāhore e kokoti, e kohikohi rānei ki ngā whare wīti; heoi, e whāngainga ana rātou e tō koutou Matua i te rangi. Ehara oti koutou i te mea pai ake i ērā? 27 Ko wai o koutou e taea e ia te whakaaro iho, te hono tētahi wāhi ki tōna roa, kia kotahi te whatīanga?
28 "Ā, he aha koutou i mānukanuka ai ki te kākahu? Maharatia ngā rengarenga o te whenua, te tupu; e kore nei e mahi, e kore nei anō e miro. 29 Ko tāku kupu tēnei ki a koutou, kīhai a Horomona, me tōna korōria katoa, i rite ki tētahi o ēnei te whai kākahu. 30 Ha, ki te pēnei tā te Atua whakakākahu i te tarutaru o te whenua, e tupu nei ināianei, ā, āpōpō ka makā ki te oumu, e kore ianei tāna i a koutou e rahi ake, e te hunga whakapono iti?
31 "Nā, kaua rā e mānukanuka, e mea, ‘He aha tā tātou e kai ai? He aha tā tātou e inu ai? Me whakakākahu tātou ki te aha?’ 32 Ko ēnei mea katoa nei hoki tā ngā tauiwi e rapu ai; e mātau ana hoki tō koutou Matua i te rangi e matea ana e koutou ēnei mea katoa. 33 Engari mātua rapua tōna rangatiratanga, me āna mea tika; ā, ka tāpiritia ēnei mea katoa mā koutou. 34 Nō reira, kaua e mānukanuka ki o āpōpō; mā āpōpō anō ia e mānukanuka. Kāti anō i tōna rā tōna kino."