Mateus 11

1 După ce a isprăvit de dat învățături la cei doisprezece ucenici ai Săi, Isus a plecat de acolo, ca să învețe pe oameni și să propovăduiască în cetățile lor.

Trimișii lui Ioan Botezătorul

2 IoanLuca 7:18. a auzit dinCap. 14:3. temniță despre lucrările lui Hristos 3 și a trimis să-L întrebe prin ucenicii săi: „Tu ești AcelaGen. 49:10.Num. 24:17.Dan. 9:24.Ioan 6:14. care are să vină sau să așteptăm pe altul?" 4 Drept răspuns, Isus le-a zis: „Duceți-vă de spuneți lui Ioan ce auziți și ce vedeți:5 OrbiiIs. 29:18;35:4-6;42:7.Ioan 2:23;3:2;5:36;10:25,38;14:11.își capătă vederea, șchiopii umblă, leproșii sunt curățiți, surzii aud, morții înviază, și săracilorPs. 22:26.Is. 61:1.Luca 4:18.Iac. 2:5.li se propovăduiește Evanghelia.6 Ferice de acela pentru care Eu nu voi fiIs. 8:14,15. Cap. 13:57;24:10; 26:31.Rom. 9:32,33.1 Cor. 1:23;2:14.Gal. 5:11.1 Pet. 2:8.un prilej de poticnire."

Mărturia lui Isus despre Ioan

7 Pe cândLuca 7:24. se duceau ei, Isus a început să vorbească noroadelor despre Ioan: „Ce ați ieșit să vedeți în pustie? O trestieEfes. 4:14.clătinată de vânt?8 Dacă nu, atunci ce ați ieșit să vedeți? Un om îmbrăcat în haine moi? Iată că cei ce poartă haine moi sunt în casele împăraților.9 Atunci ce ați ieșit să vedeți? Un proroc? Da, vă spun, șiCap. 14:5;21:26.Luca 1:76;7:26.mai mult decât un proroc;10 căci el este acela despre care s-a scris:

‘IatăMal. 3:1.Marcu 1:2.Luca 1:76;7:27., trimit înaintea Feței Tale pe solul Meu, care Îți va pregăti calea înaintea Ta.’

11 Adevărat vă spun că, dintre cei născuți din femei, nu s-a sculat niciunul mai mare decât Ioan Botezătorul. Totuși cel mai mic în Împărăția cerurilor este mai mare decât el.12 DinLuca 16:16.zilele lui Ioan Botezătorul până acum, Împărăția cerurilor se ia cu năvală, și cei ce dau năvală pun mâna pe ea.13 Căci până la Ioan au prorocit toțiMal. 4:6.prorocii și Legea.14 Și, dacă vreți să înțelegeți, el este IlieMal. 4:5. Cap. 17:12.Luca 1:17., care trebuia să vină.15 CineCap. 13:9.Luca 8:8.Apoc. 2:7,11,17,29;3:6,13,22.are urechi de auzit să audă.16 CuLuca 7:31.cine voi asemăna neamul acesta de oameni? Seamănă cu niște copilași care șed în piețe și strigă la tovarășii lor:17 ‘V-am cântat din fluier, și n-ați jucat; v-am cântat de jale, și nu v-ați tânguit.’18 Căci a venit Ioan, nici mâncând, nici bând, și ei zic: ‘Are drac!’19 A venit Fiul omului mâncând și bând, și ei zic: ‘Iată un om mâncăcios și băutor de vin, un prietenCap. 9:10.al vameșilor și al păcătoșilor!’ TotușiLuca 7:35.Înțelepciunea a fost îndreptățită din lucrările ei."

Mustrarea cetăților nepocăite

20 AtunciLuca 10:13., Isus a început să mustre cetățile în care fuseseră făcute cele mai multe din minunile Lui, pentru că nu se pocăiseră. 21 „Vai de tine, Horazine!", a zis El. „Vai de tine, Betsaido! Căci, dacă ar fi fost făcute în Tir și Sidon minunile care au fost făcute în voi, de mult s-ar fi pocăit cuIona 3:6-8.sac și cenușă.22 De aceea vă spun că, în ziua judecății, vaCap. 10:15. Vers. 24.fi mai ușor pentru Tir și Sidon decât pentru voi.23 Și tu, Capernaume, vei fi înălțatIs. 14:13.Plâng. 2:1.oare până la cer? Vei fi coborât până la Locuința morților; căci dacă ar fi fost făcute în Sodoma minunile care au fost făcute în tine, ea ar fi rămas în picioare până în ziua de astăzi.24 De aceea vă spun că, în ziua judecății, va fi mai ușor pentruCap. 10:15.ținutul Sodomei decât pentru tine."

Lucrurile descoperite pruncilor. Jugul lui Hristos

25 ÎnLuca 10:21. vremea aceea, Isus a luat cuvântul și a zis: „Te laud, Tată, Doamne al cerului și al pământului, pentru că aiPs. 8:2.1 Cor. 1:19,27;2:8.2 Cor. 3:14.ascuns aceste lucruri de cei înțelepți și pricepuți șiCap. 16:17.le-ai descoperit pruncilor.26 Da, Tată, Te laud, pentru că așa ai găsit Tu cu cale!27 ToateCap. 28:18.Luca 10:22.Ioan 3:35;13:3;17:2.1 Cor. 15:27.lucrurile Mi-au fost date în mâini de Tatăl Meu, șiIoan 1:18;6:46;10:15.nimeni nu cunoaște deplin pe Fiul, afară de Tatăl; tot astfel nimeni nu cunoaște deplin pe Tatăl, afară de Fiul și acela căruia vrea Fiul să i-L descopere.28 Veniți la Mine, toți cei trudiți și împovărați, și Eu vă voi da odihnă.29 Luați jugul Meu asupra voastră șiIoan 13:15.Filip. 2:5.1 Pet. 2:21.1 Ioan 2:6.învățați de la Mine, căci Eu sunt blând și smeritZah. 9:9.Filip. 2:7,8.cu inima; șiIer. 6:16.veți găsi odihnă pentru sufletele voastre.30 Căci1 Ioan 5:3.jugul Meu este bun și sarcina Mea este ușoară."

Ngā Karere a Hoani Kaiiriiri

1 Ā, ka mutu tā Īhu whakarite kōrero ki āna ākonga kotahi tekau mā rua, ka haere atu ia i reira ki te whakaako, ki te kauwhau ki ō rātou pā.

2 Nā, i te rongonga o Hoani i roto i te whare herehere ki ngā mahi a te Karaiti, ka tonoa e ia ētahi o āna ākonga, 3 ka mea ki a ia, "Ko koe rānei tēnei e haere mai nei, me tatari rānei tātou ki tētahi atu?"

4 Nā, ka whakahoki a Īhu, ka mea ki a rāua, "Haere, kōrerotia ki a Hoani ngā mea e rongo nei, e kite nei kōrua: 5 ko ngā matapō e titiro ana, ko ngā kopa e hāereere ana, ko ngā repera e meinga ana kia mā, ko ngā turi e rongo ana, ko ngā tūpāpaku e whakaarahia ana, ā, e kauwhautia ana te rongopai ki te hunga rawakore. 6 Ā, ka koa te tangata e kore e hē ki ahau."

7 Ā, i a rāua e haere atu ana, ka tīmata a Īhu, ka kōrerotia a Hoani ki te mano: "I haere koutou ki te koraha kia kite i te aha? I te kākaho e whakangāueuetia ana e te hau? 8 Anō rā, i haere koutou kia kite i te aha? I te tangata he kākahu māeneene ōna? Nā, kei ngā whare kīngi te hunga i ngā kākahu māeneene. 9 Anō rā, i haere koutou kia kite i te aha? I te poropiti? Āe rā, ko tāku kupu tēnei ki a koutou, tērā atu anō i te poropiti. 10 Ko ia hoki tēnei mōna te mea i tuhituhia:

‘Nā, ka tonoa e ahau tāku karere ki mua i tōu aroaro,

māna e whakapai tōu ara ki mua i a koe.’

11 He pono tāku e mea nei ki a koutou, kāhore anō i maea ake i roto i ngā whānau a te wahine he rahi ake i a Hoani Kaiiriiri; heoi, rahi ake i a ia te iti rawa i te rangatiratanga o te rangi. 12 Ā, nō ngā rā mai anō i a Hoani Kaiiriiri ā mohoa noa nei e tūkinotia ana te rangatiratanga o te rangi, ā, e riro ana ia i te ringa kaha o ngā tāngata taikaha. 13 Nō te mea i poropiti ngā poropiti katoa me te ture ā taea noatia a Hoani. 14 Ā, ki te pai koutou koia rā, ko Irāia tēnei, i meinga rā e haere mai ana. 15 Ki te whai taringa tētahi hei whakarongo, kia rongo ia!

16 "Otiia, me whakarite e ahau tēnei whakatupuranga ki te aha? E rite ana ki ngā tamariki e noho ana i ngā wāhi hokohoko, e karanga ana ki ō rātou hoa, 17 e mea ana,

‘Whakatangi noa mātou i te pūtōrino ki a koutou,

ā, kāhore koutou i kanikani mai.

Auē noa mātou ki a koutou,

ā, kāhore koutou i tangi mai.’

18 I haere mai hoki a Hoani, kīhai i kai, kīhai i inu, heoi e mea ana rātou, ‘He rēwera tōna.’ 19 I haere mai te Tama a te tangata me te kai me te inu, ka mea rātou, ‘Nā, he tangata kakai, he tangata inu wāina, he hoa nō ngā pupirikana, nō ngā tāngata hara!’ Otirā, mā āna mahi e whakatika te whakaaro nui."

Ngā Pā Whakapono kore

20 Kātahi ia ka anga, ka tāwai ki ngā pā i meinga ai te maha o āna merekara, mō rātou kīhai i rīpenetā. 21 "Auē te mate mōu, e Korahina! Auē, te mate mōu, e Petahaira! Me i meatia ki Tāira, ki Hairona ngā merekara kua meatia nei ki a kōrua, kua rīpenetā kē rāua, he taratara te kākahu me te oke i te pungarehu. 22 Ko tāku kupu ia tēnei ki a koutou, Erangi, tō Tāira rāua ko Hairona e māmā i te rā whakawā i tō kōrua. 23 Me koe hoki, e Kaperenauma, e whakateiteitia rānei koe ā tae noa ki te rangi? Ka heke koe ki te rēinga. Me i meatia hoki ki Horoma ngā merekara kua meatia nei ki a koe, kua tū tonu tērā, ā taea noatia tēnei rā. 24 Ko tāku kupu ia tēnei ki a koutou, Erangi, tō te whenua o Horoma e māmā i tōu i te rā whakawā."

Haere mai ki Ahau, Whakangā ai

25 I taua wā ka oho a Īhu, ka mea "He whakawhetai atu tāku ki a koe, e Pā, e te Ariki o te rangi o te whenua, nō te mea kua hunā e koe ēnei mea i te hunga mātau, i te hunga mahara, ā, hurahia ana ki ngā kōhungahunga. 26 Āe rā, e Pā, i pai hoki te pēnei ki tāu titiro.

27 "Kua tukua mai ngā mea katoa ki ahau e tōku Matua. Ā, kāhore tētahi e mātau ki te Tama, ko te Matua anake; kāhore hoki tētahi e mātau ki te Matua, ko te Tama anake, me te tangata hoki e pai ai te Tama kia whakakitea ki a ia.

28 "Haere mai ki ahau, e koutou katoa e māuiui ana, e taimaha ana, ā, māku koutou e whakaokioki. 29 Tangohia tāku ioka ki runga ki a koutou, kia whakaakona koutou e ahau; he ngākau māhaki hoki tōku, he ngākau pāpaku; ā, e whiwhi koutou ki te okiokinga mō ō koutou wairua. 30 He ngāwari hoki tāku ioka, he māmā tāku pīkaunga."