Mateus 8

Vindecarea unui lepros

1 Când S-a coborât Isus de pe munte, multe noroade au mers după El. 2 Și*Marcu 1:40. un lepros s-a apropiat de El, I s-a închinat și I-a zis: „Doamne, dacă vrei, poți să mă curățești." 3 Isus a întins mâna, S-a atins de el și a zis: „Da, vreau, fii curățit!" Îndată a fost curățită lepra lui. 4 Apoi, Isus i-a zis: „Vezi*Cap. 9:30.Marcu 5:43.să nu spui la nimeni, ci du-te de te arată preotului și adu darul pe care l-a rânduit*Lev. 14:3,4,10.Luca 4:14.Moise, ca mărturie pentru ei."

Vindecarea robului unui sutaș

5 Pe când*Luca 7:1. intra Isus în Capernaum, s-a apropiat de El un sutaș, care-L ruga 6 și-I zicea: „Doamne, robul meu zace în casă slăbănog și se chinuiește cumplit." 7 Isus i-a zis: „Am să vin și să-l tămăduiesc."8 „Doamne", a răspuns sutașul, „nu*Luca 15:19. sunt vrednic să intri sub acoperământul meu, ci zi*Ps. 107:20. numai un cuvânt, și robul meu va fi tămăduit. 9 Căci și eu sunt om sub stăpânire; am sub mine ostași și zic unuia: ‘Du-te!’ și se duce; altuia: ‘Vino!’ și vine; și robului meu: ‘Fă cutare lucru!’ și-l face." 10 Când a auzit Isus aceste vorbe, S-a mirat și a zis celor ce veneau după El: „Adevărat vă spun că nici în Israel n-am găsit o credință așa de mare.11 Dar vă spun că vor veni mulți*Gen. 12:3.Is. 2:2,3;11:10.Mal. 1:11.Luca 13:29.Fapte 10:45;11:18;14:27.Rom. 15:9.Efes. 3:6.de la răsărit și de la apus și vor sta la masă cu Avraam, Isaac și Iacov în Împărăția cerurilor.12 Iar*Cap. 21:43.fiii Împărăției vor*Cap. 13:42,50;22:13;24:51;25:30.Luca 13:28.2 Pet. 2:17.Iuda 13.fi aruncați în întunericul de afară, unde va fi plânsul și scrâșnirea dinților."13 Apoi a zis sutașului: „Du-te și facă-ți-se după credința ta." Și robul lui s-a tămăduit chiar în ceasul acela.

Vindecarea soacrei lui Petru și mai multor bolnavi

14 Isus S-a dus apoi*Marcu 1:29-31.Luca 4:38,39. în casa lui Petru și a văzut pe soacra*1 Cor. 9:5. acestuia zăcând în pat, prinsă de friguri. 15 S-a atins de mâna ei și au lăsat-o frigurile; apoi ea s-a sculat și a început să-I slujească. 16 Seara*Marcu 1:32.Luca 4:40,41., au adus la Isus pe mulți îndrăciți. El, prin cuvântul Lui, a scos din ei duhurile necurate și a tămăduit pe toți bolnavii, 17 ca să se împlinească ce fusese vestit prin prorocul Isaia, care zice: „El*Is. 53:4.1 Pet. 2:24. a luat asupra Lui neputințele noastre și a purtat bolile noastre."

Cum să urmăm pe Isus

18 Isus a văzut multe noroade împrejurul Său și a poruncit să treacă de cealaltă parte. 19 Atunci*Luca 9:57,58. s-a apropiat de El un cărturar și I-a zis: „Învățătorule, vreau să Te urmez oriunde vei merge." 20 Isus i-a răspuns: „Vulpile au vizuini și păsările cerului au cuiburi, dar Fiul omului n-are unde-Și odihni capul."21 Un*Luca 9:59,60. altul, care era dintre ucenici, I-a zis: „Doamne, dă-mi*1 Împ. 19:20. voie să mă duc mai întâi să îngrop pe tatăl meu." 22 „Vino după Mine", i-a răspuns Isus, „și lasă morții să-și îngroape morții."

Potolirea furtunii

23 Isus S-a suit într-o corabie, și ucenicii Lui au mers după El. 24 Și*Marcu 4:37.Luca 8:23., deodată, s-a stârnit pe mare o furtună atât de strașnică, încât corabia era acoperită de valuri. Și El dormea. 25 Ucenicii s-au apropiat de El și L-au deșteptat, strigând: „Doamne, scapă-ne, că pierim!" 26 El le-a zis: „De ce vă este frică, puțin credincioșilor?" Apoi S-a sculat*Ps. 65:7;89:9;107:29., a certat vânturile și marea și s-a făcut o liniște mare. 27 Oamenii aceia se mirau și ziceau: „Ce fel de om este acesta, de-L ascultă până și vânturile și marea?"

Doi îndrăciți sunt tămăduiți

28 Când*Marcu 5:1.Luca 8:26. a ajuns Isus de partea cealaltă, în ținutul gadarenilor, L-au întâmpinat doi îndrăciți, care ieșeau din morminte. Erau așa de cumpliți, că nimeni nu putea trece pe drumul acela. 29 Și iată că au început să strige: „Ce legătură este între noi și Tine, Isuse, Fiul lui Dumnezeu? Ai venit aici să ne chinuiești înainte de vreme?" 30 Departe de ei era o turmă mare de porci, care pășteau. 31 Dracii rugau pe Isus și ziceau: „Dacă ne scoți afară din ei, dă-ne voie să ne ducem în turma aceea de porci." 32 „Duceți-vă", le-a zis El. Ei au ieșit și au intrat în porci. Și, deodată, toată turma s-a repezit de pe râpă în mare și a pierit în ape. 33 Porcarii au fugit și s-au dus în cetate de au povestit tot ce se petrecuse și cele întâmplate cu îndrăciții. 34 Și iată că toată cetatea a ieșit în întâmpinarea lui Isus și, cum L-au văzut, L-au*Deut. 5:25.1 Împ. 17:18.Luca 5:8.Fapte 16:39. rugat să plece din ținutul lor.

Ka Whakaoratia e Īhu tētahi Repera

1 Ā, nō ka heke iho ia i te maunga, he rahi te hui i aru i a ia. 2 Nā, ka haere tētahi repera, ka koropiko ki a ia, ka mea, "E te Ariki, ki te pai koe, e taea ahau e koe te mea kia mā."

3 Ā, ka totoro te ringa o Īhu, ka pā ki a ia, ka mea, "E pai ana ahau; kia mā koe!" Ā, mā tonu iho tōna repera. 4 Kātahi, ka mea a Īhu ki a ia, "Kia mahara, kei kōrerotia ki te tangata; erangi haere, kia kite te tohunga i a koe, mauria atu hoki te whakahere i whakaritea e Mohi, hei mea whakaatu ki a rātou."

Ka Whakaora a Īhu i te Pononga a te Āpiha Rōma

5 Ā, nō ka tae a Īhu ki Kaperenauma, ka haere ki a ia tētahi keneturio, ka īnoi ki a ia, 6 ka mea, "E te Ariki, ko tāku pononga kei te whare e takoto ana, he pararūtiki, e ngaua kinotia ana."

7 Ā, ka mea a Īhu ki a ia, "Ka haere ahau ki te whakaora i a ia."

8 Nā, ko te whakahokinga a te keneturio, ko te meatanga, "E te Ariki, ehara ahau i te tikanga tangata e haere ake ai koe ki raro i tōku tuanui; engari, kia puaki kau tāu kupu, ā, ka ora tāku pononga. 9 He tangata hoki ahau e whakahaua ana, he hōia anō āku hei whakahaunga māku; ka mea ahau ki tēnei, ‘Haere,’ nā, ka haere ia; ki tētahi, ‘Haere mai,’ ā, ka haere mai; ki tāku pononga hoki, ‘Meatia tēnei,’ ā, ka meatia e ia."

10 Ā, nō te rongonga o Īhu, ka mīharo, ka mea ki te hunga e aru ana, "He pono tāku e mea nei ki a koutou, Kāhore ahau i kite noa i te whakapono hei rite mō tēnei te nui i roto i a Īharaira. 11 Ko tāku kupu anō tēnei ki a koutou, he tokomaha e haere mai i te rāwhiti, i te hauāuru, ā, e noho tahi i a Āperahama, i a Īhaka, i a Hākopa, ki te rangatiratanga o te rangi. 12 Ko ngā tamariki ia o te rangatiratanga ka makā ki te pōuri i waho; ko te wāhi tērā o te tangi, o te tetēā o ngā niho."

13 Nā, ka mea a Īhu ki te keneturio, "Haere, kia rite ki tōu whakapono te meatanga ki a koe."

Ā, ora ake ana taua pononga i taua wā pū anō.

Ka Whakaoratia e Īhu te Tini Tāngata

14 Ā, nō ka tae a Īhu ki te whare o Pita, ka kite ia i tōna hungawai wahine e takoto mate ana, he kirikā. 15 Nā, ka pā ia ki tōna ringaringa, ā, mutu ake tōna kirikā; ā, ara ake ana ia ki te taka mea mā rātou.

16 Nā, i te ahiahi he tokomaha te hunga e nohoia ana e ngā rēwera i mauria mai ki a ia; nā, ka peia e tāna kupu ngā wairua ki waho, ā, whakaorangia ake e ia te hunga mate katoa. 17 I rite ai tā Ihāia poropiti i kōrero ai, i mea ai, "Nāna i tango ō tātou ngoikore, i waha ō tātou mate."

Te Hunga e Hia-Whai i a Īhu

18 Nā, i te kitenga o Īhu he rahi te hui e mui ana ki a ia, ka whakahau ia kia whakawhiti ki tāwāhi. 19 Ā, ka haere tētahi karaipi, ka mea ki a ia, "E te Kaiwhakaako, ka aru ahau i a koe ki ngā wāhi katoa e haere ai koe."

20 Ā, ka mea a Īhu ki a ia, "He rua o ngā pokiha, he kōwhanga o ngā manu o te rangi; tēnā ko te Tama a te tangata, kāhore ōna wāhi e takoto ai tōna mātenga."

21 Ā, i mea tētahi atu o āna ākonga ki a ia, "E te Ariki tukua ahau kia mātua haere ki te tanu i tōku pāpā."

22 Nā, ka mea a Īhu ki a ia, "Arumia ahau, ā, waiho mā ngā tūpāpaku e tanu ō rātou tūpāpaku."

Ka Whakamarinotia e Īhu tētahi Puehu

23 Ā, nō ka eke ia ki te kaipuke, ka aru āna ākonga i a ia. 24 Nā, ka tutū te puehu o te moana, ā, ngaro iho te kaipuke i te ngaru; i te moe hoki ia. 25 Ā, ka haere āna ākonga, ka whakaara i a ia, ka mea, "E te Ariki, whakaorangia tātou! Ka ngaro tātou."

26 Ā, ka mea ia ki a rātou, "He aha tā koutou e wehi, e te hunga whakapono iti?" Me i reira ka ara ia, ā, rīria iho te hau me te moana; ā, takoto ana he marino nui.

27 Ā, mīharo noa ngā tāngata, ka mea, "He tangata aha tēnei? Inā, rongo rawa te hau me te moana ki a ia!"

Ka Whakaorangia e Īhu ngā Tokorua, he Rēwera ō Rāua

28 Ā, nō ka whiti ia ki tarawāhi, ki te whenua o ngā Kerekehini, ka tūtaki ki a ia ētahi tāngata tokorua e nohoia ana e te rēwera, e puta ana mai i roto i ngā urupā, he hunga tutū rawa, tē taea taua ara te haere e te tangata. 29 Nā, ka karanga ake rāua, ka mea, "He aha māua nāu, e Īhu, e te Tama a te Atua? Kua tae mai oti koe ki te whakamamae i a māua i te mea kāhore anō i rite te tāima?"

30 Nā, tērā tētahi kāhui poaka i tawhiti atu i a rātou e kai ana, he tini. 31 Ā, ka īnoi ngā rēwera ki a ia, ka mea, "Ki te pei koe i a mātou, tukua mātou kia haere ki roto ki te kāhui poaka."

32 Nā, ka mea ia ki a rātou, "Haere!" Nā, ko tō rātou putanga ki waho, haere ana ki roto ki te kāhui poaka; nā, ko te tino rerenga o te kāhui poaka katoa rā te pari ki te moana, ā, mate iho ki roto ki te wai.

33 Nā, ka whati ngā kaiwhāngai, ā, haere ana ki te pā, kōrero ana i ngā mea katoa, me te meatanga ki te hunga i nohoia e ngā rēwera. 34 Nā, puta katoa ana te pā ki waho, ki te whakatau i a Īhu; ā, ka kite i a ia, ka tohe kia haere atu ia i ō rātou wāhi.