Pular para o conteúdo
Publicidade

Mateus 19

MRI2012

Despărțirea bărbatului de nevastă

1 DupăMarcu 10:1.Ioan 10:40. ce a sfârșit Isus cuvântările acestea, a plecat din Galileea și a venit în ținutul Iudeii, dincolo de Iordan. 2 DupăCap. 12:15. El au mers multe gloate; și acolo a vindecat pe cei bolnavi. 3 Fariseii au venit la El și, ca să-L ispitească, I-au zis: Oare este îngăduit unui bărbat să-și lase nevasta pentru orice pricină?" 4 Drept răspuns, El le-a zis: Oare n-ați citit Gen. 1:27;5:2.Mal. 2:15.Ziditorul de la început i-a făcut parte bărbătească și parte femeiască5 și a zis: De aceeaGen. 2:24.Marcu 10:5-9.Efes. 5:31.va lăsa omul pe tatăl său și pe mama sa și se va lipi de nevastă-sa, și cei doi vor1 Cor. 6:16;7:2.fi un singur trup?6 Așa nu mai sunt doi, ci un singur trup. Deci ce a împreunat Dumnezeu, omul nu despartă."7 PentruDeut. 24:1. Cap. 5:31. ce dar", I-au zis ei, a poruncit Moise ca bărbatul dea nevestei o carte de despărțire și s-o lase?" 8 Isus le-a răspuns: Din pricina împietririi inimilor voastre a îngăduit Moise lăsați nevestele, dar de la început n-a fost așa.9 EuCap. 5:32.Marcu 10:11.Luca 16:18.1 Cor. 7:10,11.însă spun oricine își lasă nevasta, afară de pricină de curvie, și ia pe alta de nevastă preacurvește și cine ia de nevastă pe cea lăsată de bărbat preacurvește."10 Ucenicii Lui I-au zis: DacăProv. 21:19. astfel stă lucrul cu bărbatul și nevasta lui, nu este de folos se însoare." 11 El le-a răspuns: Nu1 Cor. 7:2,7,9,17.toți pot primi cuvântul acesta, ci numai aceia cărora le este dat.12 Fiindcă sunt fameni care s-au născut așa din pântecele maicii lor, sunt fameni care au fost făcuți fameni1 Cor. 7:32,34;9:5,15.de oameni și sunt fameni care singuri s-au făcut fameni pentru Împărăția cerurilor. Cine poate primească lucrul acesta să-l primească."

Isus și copilașii

13 AtunciMarcu 10:13.Luca 18:15. I-au adus niște copilași, ca să-Și pună mâinile peste ei și Se roage pentru ei. Dar ucenicii îi certau. 14 Și Isus le-a zis: Lăsați copilașii vină la Mine și nu-i opriți, căci Împărăția cerurilor este aCap. 18:3.celor ca ei."15 După ce Și-a pus mâinile peste ei, a plecat de acolo.

Tânărul bogat

16 AtunciMarcu 10:17.Luca 18:18. s-a apropiat de Isus un om și I-a zis: ÎnvățătoruleLuca 10:25., ce bine fac, ca am viața veșnică?" 17 El i-a răspuns: De ce întrebi: Ce bine?Binele este Unul singur. Dar, dacă vrei intri în viață, păzește poruncile."18 Care?" I-a zis el. Și Isus i-a răspuns: Exod 20:13.Deut. 5:17.nu ucizi; nu preacurvești; nu furi; nu faci o mărturisire mincinoasă;19 cinsteștiCap. 15:4.pe tatăl tău și pe mama ta și Lev. 19:18. Cap. 22:39.Rom. 13:9.Gal. 5:14.Iac. 2:8.iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți."20 Tânărul I-a zis: Toate aceste porunci le-am păzit cu grijă din tinerețea mea. Ce-mi mai lipsește?" 21 Dacă vrei fii desăvârșit", i-a zis Isus, du-teCap. 6:20.Luca 12:33;16:9.Fapte 2:45;4:34,35.1 Tim. 6:18,19.de vinde ce ai, la săraci și vei avea o comoară în cer! Apoi vino și urmează-Mă."22 Când a auzit tânărul vorba aceasta, a plecat foarte întristat, pentru avea multe avuții. 23 Isus a zis ucenicilor Săi: Adevărat spun greuCap. 13:22.Marcu 10:24.1 Cor. 1:26.1 Tim. 6:9,10.va intra un bogat în Împărăția cerurilor.24 mai spun iarăși este mai ușor treacă o cămilă prin urechea acului decât intre un bogat în Împărăția lui Dumnezeu."25 Ucenicii, când au auzit lucrul acesta, au rămas uimiți de tot și au zis: Cine poate atunci fie mântuit?" 26 Isus S-a uitat țintă la ei și le-a zis: La oameni lucrul acesta este cu neputință, dar laGen. 18:14.Iov 42:2.Ier. 32:17.Zah. 8:6.Luca 1:37;18:27.Dumnezeu toate lucrurile sunt cu putință."

Moștenirea vieții veșnice

27 AtunciMarcu 10:28.Luca 18:28., Petru a luat cuvântul și I-a zis: Iată noiDeut. 33:9. Cap. 4:20.Luca 5:11. am lăsat tot și Te-am urmat. Ce răsplată vom avea?" 28 Isus le-a răspuns: Adevărat spun , atunci când va sta Fiul omului pe scaunul de domnie al măririi Sale, la înnoirea tuturor lucrurilor, voi, care M-ați urmat, vețiCap. 20:21.Luca 22:28-30.1 Cor. 6:2,3.Apoc. 2:26.ședea și voi pe douăsprezece scaune de domnie și veți judeca pe cele douăsprezece seminții ale lui Israel.29 Și oricineMarcu 10:29,30.Luca 18:29-30.a lăsat case sau frați, sau surori, sau tată, sau mamă, sau nevastă, sau feciori, sau holde pentru Numele Meu va primi însutit și va moșteni viața veșnică.30 DarCap. 20:16;21:31,32.Marcu 10:31.Luca 13:30.mulți din cei dintâi vor fi cei din urmă și mulți din cei din urmă vor fi cei dintâi.

Ka Whakaako a Īhu te Wehenga Tūturu

1 Ā, ka mutu ēnei kupu a Īhu, ka tūria atu e ia i Karirī, ā, ka tae ki ngā wāhi o Hūria, ki tāwāhi atu o Horano. 2 He rahi hoki te hui i aru i a ia; ā, whakaorangia ana rātou e ia i reira.

3 , ka haere mai ngā Parihi ki a ia, ki te whakamātautau i a ia, ka mea ki a ia, "He mea tika rānei kia whakarērea e te tangata tāna wahine tētahi take?"

4 , ka whakahoki ia, ka mea ki a rātou, "Kīanō koutou i kite noa i hangā rāua e te Kaihanga i te tīmatanga, he tāne, he wahine? 5 I mea anō ia, konei ka mahue i te tangata tōna pāpā, tōna whaea ka piri ki tāna wahine, ā, hei kikokiko kotahi rāua tokorua? 6 , heoi anō rāua tokoruatanga, engari kotahi anō kikokiko. , ko ā te Atua i hono ai, kaua e wehea e te tangata."

7 Ka mea rātou ki a ia, "He aha a Mohi i ako ai kia hoatu he pukapuka whakarere, ka whakarere ai i a ia?"

8 Ka mea ia ki a rātou, "te pakeke o ō koutou ngākau i tukua ai koutou e Mohi kia whakarere i ā koutou wāhine; i te tīmatanga iho ia kāhore i pēnā. 9 Ā, tēnei tāku kupu ki a koutou, Ki te whakarere tētahi i tāna wahine, ehara nei i te take moepuku, ā, ka mārenatia ki tētahi atu, e pūremu ana ia; ā, ki te mārena tētahi i te wahine i whakarērea, e pūremu ana ia."

10 Ka mea āna ākonga ki a ia, "Ki te pēnei te tikanga te tangata rāua ko tāna wahine, ehara te mārena."

11 Otirā, ka mea ia ki a rātou, "E kore tēnei kupu e rite i ngā tāngata katoa, engari, i te hunga i hoatu ai. 12 He unaka hoki ētahi te whānautanga mai i te kōpū o te whaea; ko ētahi unaka he mea whakaūnaka te tangata; ko ētahi unaka he mea whakaūnaka rātou anō, he whakaaro hoki ki te rangatiratanga o te rangi. Ki te taea tēnei te whakarite e tētahi, māna e whakarite."

Ka Manaakitia e Īhu ngā Tamariki Nohinohi

13 I reira, ka kawea mai he tamariki nonohi ki a ia, kia whakapā ai ia i ōna ringa ki a rātou, kia īnoi; ā, rīria iho rātou e ngā ākonga. 14 , ko te kīanga a Īhu, "Tukua mai ngā tamariki nonohi, aua hoki e āraia atu rātou haere mai ki ahau; ngā pēnei hoki te rangatiratanga o te rangi."

15 Ā, whakapākia iho e ia ōna ringa ki a rātou, ā, haere atu ana i reira.

He Taitama Whai Taonga

16 , ka haere mai tētahi ki a ia, ka mea, "E te Kaiwhakaako, he aha te mahi pai māku, e whiwhi ai ahau ki te ora tonu?"

17 , ko tāna meatanga ki a ia, "He aha ka ui koe ki ahau te mea pai? Tērā anō tētahi i pai, kotahi tonu; ki te mea koe kia tomo ki te ora, whakaritea ngā ture."

18 Ka mea ia ki a ia, "Ko ēhea?"

, ka mea a Īhu, "Kaua e patu tangata; kaua e pūremu; kaua e tāhae; kaua e whakapae teka; 19 Whakahōnoretia tōu pāpā me tōu whaea; me tēnei; kia aroha ki tōu hoa tata ānō ko koe."

20 Ka mea taua taitama ki a ia, "Kua rite i ahau ēnei mea katoa tōku tamarikitanga; tēnā hoki tētahi mea e hapa ana i ahau?"

21 Ka mea a Īhu ki a ia, "Ki te mea koe kia tino tika, haere, hokona ōu taonga, ka hoatu ki ngā rawakore, ā, e whai taonga koe ki te rangi; ā, haere mai i muri i ahau."

22 , ka rongo taua taitama i taua kupu, haere pōuri ana ia, he maha hoki ōna taonga.

23 Ka mea a Īhu ki āna ākonga, "He pono tāku kupu ki a koutou, e tapoko whakauaua te tangata taonga ki te rangatiratanga o te rangi. 24 Tēnei anō tāku kupu ki a koutou, he ngāwari atu te haere o te kāmera te kōwhao o te ngira i te haere o te tangata taonga ki roto ki te rangatiratanga o te Atua."

25 Ā, ka rongo āna ākonga, nui rawa rātou mīharo, ka mea, "Ko wai e ora?"

26 , ka titiro a Īhu ki a rātou, ka mea, "Ki te tangata e kore tēnei e taea, ki te Atua ia e taea ngā mea katoa."

27 Kātahi, ka whakahoki a Pita, ka mea ki a ia, ", kua mahue nei i a mātou ngā mea katoa, kua aru nei i a koe, he aha mātou?"

28 Ka a Īhu ki a rātou, "He pono tāku e mea nei ki a koutou, ko koutou i aru nei i ahau, kia taea te whānautanga houtanga, te e noho ai te Tama a te tangata ki runga ki te torōna o tōna korōria, ka noho anō koutou ki runga ki ētahi torōna kotahi tekau rua, ki te whakawā i ngā iwi kotahi tekau rua o Īharaira. 29 Ā, ki te mea kua mahue i tētahi he whare, he tēina, he tuāhine rānei, he pāpā, he whaea, he tamariki, he whenua, i tōna whakaaro ki tōku ingoa, ka tātakirau ngā mea e riro i a ia, ā, ka whiwhi ia ki te ora tonu. 30 He tokomaha ia ō mua e waiho ki muri; ko ō muri ki mua."

Veja também