Intrarea în Ierusalim
1 Când s-au apropiatMat. 21:1.Luca 19:29.Ioan 12:14. de Ierusalim și au fost lângă Betfaghe și Betania, înspre Muntele Măslinilor, Isus a trimis pe doi din ucenicii Săi 2 și le-a zis: „Duceți-vă în satul dinaintea voastră. Îndată ce veți intra în el, veți găsi un măgăruș legat, pe care n-a încălecat încă niciun om; dezlegați-l și aduceți-Mi-l.3 Dacă vă va întreba cineva: ‘Pentru ce faceți lucrul acesta?’ să răspundeți: ‘Domnul are trebuință de el. Și îndată îl va trimite înapoi aici.’"4 Ucenicii s-au dus, au găsit măgărușul legat afară, lângă o ușă, la cotitura drumului, și l-au dezlegat. 5 Unii din cei ce stăteau acolo le-au zis: „Ce faceți? De ce dezlegați măgărușul acesta?" 6 Ei au răspuns cum le poruncise Isus. Și i-au lăsat să plece. 7 Au adus măgărușul la Isus, și-au aruncat hainele pe el și Isus a încălecat pe el. 8 MulțiMat. 21:8. oameni își așterneau hainele pe drum, iar alții presărau ramuri pe care le tăiaseră de pe câmp. 9 Cei ce mergeau înainte și cei ce veneau după Isus strigau: „OsanaPs. 118:29.! Binecuvântat este cel ce vine în Numele Domnului! 10 Binecuvântată este Împărăția care vine, Împărăția părintelui nostru David! OsanaPs. 148:1. în cerurile preaînalte!" 11 IsusMat. 21:12. a intrat în Ierusalim și S-a dus în Templu. După ce S-a uitat la toate lucrurile de jur împrejur, fiindcă era pe înserate, a plecat la Betania cu cei doisprezece.
Smochinul blestemat
12 AMat. 21:18. doua zi, după ce au ieșit din Betania, Isus a flămânzit. 13 A zăritMat. 21:19. de departe un smochin care avea frunze și a venit să vadă poate va găsi ceva în el. S-a apropiat de smochin, dar n-a găsit decât frunze, căci nu era încă vremea smochinelor. 14 Atunci a luat cuvântul și a zis smochinului: „În veac să nu mai mănânce nimeni rod din tine!" Și ucenicii au auzit aceste vorbe. 15 AuMat. 21:12.Luca 19:45.Ioan 2:14. ajuns în Ierusalim și Isus a intrat în Templu. A început să scoată afară pe cei ce vindeau și cumpărau în Templu; a răsturnat mesele schimbătorilor de bani și scaunele celor ce vindeau porumbei. 16 Și nu lăsa pe nimeni să poarte vreun vas prin Templu. 17 Și-i învăța și zicea: „Oare nu este scris: ‘CasaIs. 56:7.Mea se va chema o casă de rugăciune pentru toate neamurile’? Dar voiIer. 7:11.ați făcut din ea o peșteră de tâlhari."18 Preoții cei mai de seamă și cărturarii, când au auzitMat. 21:45,46.Luca 19:47. cuvintele acestea, căutau cum să-L omoare, căci se temeau de El, pentru că totMat. 7:28. Cap. 1:22.Luca 4:32. norodul era uimit de învățătura Lui. 19 Ori de câte ori se însera, Isus ieșea din cetate.
Puterea credinței
20 DimineațaMat. 21:19., când treceau pe lângă smochin, ucenicii l-au văzut uscat din rădăcini. 21 Petru și-a adus aminte de cele petrecute și a zis lui Isus: „Învățătorule, uite că smochinul pe care l-ai blestemat s-a uscat." 22 Isus a luat cuvântul și le-a zis: „Aveți credință în Dumnezeu!23 AdevăratMat. 17:20;21:21.Luca 17:6.vă spun că, dacă va zice cineva muntelui acestuia: ‘Ridică-te și aruncă-te în mare’ și dacă nu se va îndoi în inima lui, ci va crede că ce zice se va face, va avea lucrul cerut.24 De aceea vă spun că, oriceMat. 7:7.Luca 11:9.Ioan 14:13;15:7;16:24.Iac. 1:5,6.lucru veți cere, când vă rugați, să credeți că l-ați și primit, și-l veți avea.25 Și, când stați în picioare de vă rugați, să iertațiMat. 6:14.Col. 3:13.orice aveți împotriva cuiva, pentru ca și Tatăl vostru, care este în ceruri, să vă ierte greșelile voastre.26 Dar dacăMat. 18:35.nu iertați, nici Tatăl vostru, care este în ceruri, nu vă va ierta greșelile voastre."
Puterea lui Isus
27 S-au dus din nou în Ierusalim. ȘiMat. 21:23.Luca 20:1., pe când Se plimba Isus prin Templu, au venit la El preoții cei mai de seamă, cărturarii și bătrânii 28 și I-au zis: „Cu ce putere faci Tu aceste lucruri? Și cine Ți-a dat puterea aceasta ca să le faci?" 29 Isus le-a răspuns: „Am să vă pun și Eu o întrebare. Răspundeți-Mi la ea și apoi vă voi spune și Eu cu ce putere fac aceste lucruri.30 Botezul lui Ioan venea din cer ori de la oameni? Răspundeți-Mi!"31 Ei însă vorbeau astfel între ei: „Dacă răspundem: ‘Din cer’, va zice: ‘Dar de ce nu l-ați crezut?’ 32 Și dacă vom răspunde: ‘De la oameni…’", se temeau de norod, căci toțiMat. 3:5;14:5. Cap. 6:20. socoteau că Ioan a fost în adevăr un proroc. 33 Atunci au răspuns lui Isus: „Nu știm." Și Isus le-a zis: „Nici Eu n-am să vă spun cu ce putere fac aceste lucruri."
Te Tomokanga Manahau ki Hiruhārama
1 Ā, nō ka tata rātou ki Hiruhārama, ki Petapaki, ki Petani, ā, ka tae ki Maunga Ōriwa, tokorua āna ākonga i tonoa e ia, 2 ā, i mea ia ki a rāua, "Haere ki te kāinga e anga mai ana ki a kōrua; e tomo kau ki reira, ka kite kōrua i tētahi kūao e here ana, kāhore anō kia nohoia e te tangata; wetekina, ārahina mai. 3 Ā, ki te kī mai tētahi tangata ki a kōrua, ‘He aha tēnei ka meinga ai e kōrua?’ Ka mea atu, ‘E mea ana te Ariki ki a ia māna; nā, ka tukua tonutia mai ki konei.’ "
4 Nā, haere ana rāua, ka kite i te kūao e here ana ki te kūwaha i waho i te ara; ā, wetekina ana e rāua. 5 Ā, ka mea ētahi o te hunga e tū ana i reira ki a rāua, "He aha tā kōrua e wewete nā i te kūao?"
6 Nā, ka kōrerotia e rāua ki a rātou tā Īhu i mea ai; ā, tukua ana rāua e rātou. 7 Ka ārahina te kūao ki a Īhu, nā, whārikitia ana ō rāua kākahu ki runga ki a ia; ā, noho ana ia i runga. 8 Nā, he tokomaha i whāriki i ō rātou kākahu ki te ara. Ko ētahi i kokoti i ngā manga o ngā rākau, whārikitia ana ki te ara. 9 Ko te hunga i haere i mua, me te hunga i haere i muri, i karanga, i mea,
"Ohana!
Ka whakapaingia ia e haere mai ana i runga i te ingoa o te Ariki!
10 Ka whakapaingia te rangatiratanga e haere mai ana,
te rangatiratanga o tō tātou matua o Rāwiri!
Ohana i runga rawa!"
11 Nā, ka tomo a Īhu ki Hiruhārama, ki roto hoki ki te temepara; ā, ka mutu tāna tirotiro i ngā mea katoa, ko te wā hoki o te ahiahi, ka haere rātou ko te tekau mā rua ki Petani.
Ka Kanga a Īhu i te Rākau Piki
12 Nā, i te aonga ake, i a rātou kua puta i Petani, ka hiakai ia. 13 Ā, i tōna kitenga i tētahi piki i tawhiti, he rau ōna, ka haere ia, me kore e kitea tētahi mea i runga; ā, nō tōna taenga, kīhai i kitea e ia tētahi mea, he rau anake: ehara hoki i te wā o te piki. 14 Nā, ka oho a Īhu, ka mea ki taua rākau, "Kaua rawa te tangata e kai i tētahi hua ōu ake tonu atu." Me te whakarongo anō āna ākonga.
Ka Haere a Īhu ki te Temepara
15 Ā, ka tae rātou ki Hiruhārama. Nā, ka tomo a Īhu ki te temepara, ka anga ki te pei ki waho i te hunga e hoko atu ana, e hoko mai ana i roto i te temepara, ā, whakatahuritia ake ngā tēpu o ngā kaiwhakawhitiwhiti moni, me ngā nohoanga o ngā kaihoko kūkupa. 16 Ā, kīhai i tukua e ia kia mauria tētahi oko e te tangata rā te temepara. 17 Ā, i whakaako ia, i mea ki a rātou, "Kāhore koia i tuhituhia, ‘Ka kīia tōku whare he whare īnoi mō ngā tauiwi katoa’? Otiia, kua meinga nei e koutou hei ana mō ngā kaipāhua."
18 I rongo hoki ngā tohunga nui me ngā karaipi, ā, ka rapu ki te pēhea e whakangaromia ai ia. I mataku hoki rātou i a ia, nō te mea i mīharo te mano katoa ki tāna ako.
19 Ā, i ngā ahiahi ka haere ia ki waho o te pā.
Te Akoranga mō te Rākau Piki
20 Ā, i te ata i a rātou e haere ana, ka kite i te piki, kua maroke ake i ngā pakiaka. 21 Nā, ka mahara a Pita, ka mea ki a ia, "E te Kaiwhakaako, nā, te piki i kangā rā e koe, kua maroke."
22 Nā, ka whakahoki a Īhu, ka mea ki a rātou, "Kia mau te whakapono ki te Atua. 23 He pono hoki tāku e mea nei ki a koutou, ki te mea tētahi ki tēnei maunga, ‘Kia rangā atu koe, kia whakatakā ki te moana,’ e kore hoki e ruarua tōna ngākau, engari, ka whakapono ia tērā e puta mai ngā mea i kīia e ia; ka whiwhi ia ki tāna i mea ai. 24 Koia ahau ka mea nei ki a koutou, ko ngā mea katoa e tono ai koutou ina īnoi, me whakapono ka riro mai i a koutou, ā, ka whiwhi koutou. 25 Ā, ka tū koutou, ka karakia, ki te mea he take riri tā koutou ki tētahi, murua; kia murua ai hoki ō koutou hē e tō koutou Matua i te rangi. 26 Nā, ki te kore koutou e muru, e kore anō tō koutou Matua i te rangi e muru i ō koutou hē."
Te Take e Pā ana ki te Mana o Īhu
27 Nā, ka tae anō rātou ki Hiruhārama. Ā, i a ia e hāereere ana i te temepara, ka haere mai ki a ia ngā tohunga nui, me ngā karaipi, me ngā kaumātua; 28 ka mea ki a ia, "Tēnā, te mana i meatia ai ēnei mea e koe? Nā wai hoki tēnei mana i hoatu ki a koe, i mea ai koe i ēnei mea?"
29 Nā, ka whakahoki a Īhu, ka mea ki a rātou, "Māku hoki e ui ki a koutou kia kotahi kupu, mā koutou e whakahoki mai ki ahau, kātahi, ka kōrerotia e ahau ki a koutou te mana i mea ai ahau i ēnei mea. 30 Ko te iriiringa a Hoani, nō te rangi, nō te tangata rānei? Kōrerotia mai ki ahau."
31 Ā, ka kōrerorero rātou ki a rātou anō, ka mea, "Ki te mea tātou, ‘Nō te rangi’; ka mea ia, ‘Ha, he aha koutou tē whakapono ai ki a ia?’ 32 Ā, ki te mea tātou, ‘Nō te tangata.’ " (Ka mataku rātou i te iwi; ki tā rātou katoa hoki he poropiti pono a Hoani.)
33 Nā, ka whakahoki rātou, ka mea ki a Īhu, "Kāhore mātou e mātau."
Nā, ka mea a Īhu ki a rātou, "E kore anō e kōrerotia e ahau ki a koutou te mana i mea ai ahau i ēnei mea."