Propovăduirea lui Ioan Botezătorul
1 Începutul Evangheliei lui Isus Hristos, FiulMat. 14:33.Luca 1:35.Ioan 1:34. lui Dumnezeu. 2 După cum este scris în prorocul Isaia: „IatăMal. 3:1.Mat. 11:10.Luca 7:27., trimit înaintea Ta pe solul Meu, care Îți va pregăti calea… 3 GlasulIs. 40:3.Mat. 3:3.Luca 3:4.Ioan 1:15,23. celui ce strigă în pustie: ‘Pregătiți calea Domnului, neteziți-I cărările’", 4 a venit IoanMat. 3:1.Luca 3:3.Ioan 3:23. care boteza în pustie, propovăduind botezul pocăinței spre iertarea păcatelor. 5 TotMat. 3:5. ținutul Iudeii și toți locuitorii Ierusalimului au început să iasă la el și, mărturisindu-și păcatele, erau botezați de el în râul Iordan. 6 Ioan era îmbrăcatMat. 3:4. cu o haină de păr de cămilă și împrejurul mijlocului era încins cu un brâu de curea. El se hrănea cu lăcusteLev. 11:22. și miere sălbatică. 7 Ioan propovăduia și zicea: „După mine vineMat. 3:11.Ioan 1:27.Fapte 13:25. Cel ce este mai puternic decât mine, căruia eu nu sunt vrednic să mă plec să-I dezleg curelele încălțămintei. 8 EuFapte 1:5;11:16;19:4., da, v-am botezat cu apă, dar El vă va boteza cuIs. 44:3.Ioel 2:28.Fapte 2:4;10:45;11:15,16.1 Cor. 12:13. Duhul Sfânt."
Botezul și ispitirea lui Isus
9 ÎnMat. 3:13.Luca 3:21. vremea aceea, a venit Isus din Nazaretul Galileii și a fost botezat de Ioan în Iordan. 10 Și îndată, când ieșeaMat. 3:16.Ioan 1:32. Isus din apă, el a văzut cerurile deschise și Duhul coborându-Se peste El ca un porumbel. 11 Și din ceruri s-a auzit un glas, care zicea: „TuPs. 2:7.Mat. 3:17. Cap. 9:7. ești Fiul Meu preaiubit, în Tine Îmi găsesc toată plăcerea Mea." 12 ÎndatăMat. 4:1.Luca 4:1., Duhul a mânat pe Isus în pustie, 13 unde a stat patruzeci de zile, fiind ispitit de Satana. Acolo stătea împreună cu fiarele sălbatice și-IMat. 4:11. slujeau îngerii.
Începutul propovăduirii lui Isus
14 DupăMat. 4:12. ce a fost închis Ioan, Isus a venit în Galileea și propovăduiaMat. 4:23. Evanghelia lui Dumnezeu. 15 El zicea: „S-aDan. 9:25.Gal. 4:4.Efes. 1:10.împlinit vremea și Împărăția lui Dumnezeu este aproapeMat. 3:2;4:17.. Pocăiți-vă și credeți în Evanghelie."
Chemarea celor dintâi ucenici
16 PeMat. 4:18.Luca 5:4. când trecea Isus pe lângă Marea Galileii, a văzut pe Simon și pe Andrei, fratele lui Simon, aruncând o mreajă în mare, căci erau pescari. 17 Isus le-a zis: „Veniți după Mine, și vă voi face pescari de oameni."18 Îndată, ei și-au lăsatMat. 19:27.Luca 5:11. mrejele și au mers după El. 19 AMat. 4:21. mers puțin mai departe și a văzut pe Iacov, fiul lui Zebedei, și pe Ioan, fratele lui, care și ei erau într-o corabie și își dregeau mrejele. 20 Îndată i-a chemat; și ei au lăsat pe tatăl lor Zebedei în corabie cu cei ce lucrau pe plată și au mers după El.
Isus vindecă pe un îndrăcit în Capernaum
21 S-auMat. 4:13.Luca 4:31. dus la Capernaum. Și în ziua Sabatului, Isus a intrat îndată în sinagogă și a început să învețe pe norod. 22 OameniiMat. 7:28. erau uimiți de învățătura Lui, căci îi învăța ca unul care are putere, nu cum îi învățau cărturarii. 23 ÎnLuca 4:33. sinagoga lor era un om care avea un duh necurat. El a început să strige: 24 „CeMat. 8:29. avem noi a face cu Tine, Isuse din Nazaret? Ai venit să ne pierzi? Te știu cine ești: Ești Sfântul lui Dumnezeu!" 25 Isus l-aVers. 34. certat și i-a zis: „Taci și ieși din omul acesta!"26 Și duhul necurat a ieșit din el, scuturându-lCap. 9:20. cu putere și scoțând un strigăt mare. 27 Toți au rămas înmărmuriți, așa că se întrebau unii pe alții: „Ce este aceasta? O învățătură nouă! El poruncește ca un stăpân chiar și duhurilor necurate, și ele Îl ascultă!" 28 Și îndată I s-a dus vestea în toate împrejurimile Galileii.
Tămăduirea soacrei lui Petru
29 După ceMat. 8:14.Luca 4:38. a ieșit din sinagogă, a intrat împreună cu Iacov și Ioan în casa lui Simon și a lui Andrei. 30 Soacra lui Simon zăcea în pat, prinsă de friguri. Și îndată au vorbit lui Isus despre ea. 31 El a venit, a apucat-o de mână, a ridicat-o și au lăsat-o frigurile. Apoi, ea a început să le slujească.
Tămăduirea altor bolnavi
32 SearaMat. 8:16.Luca 4:40., după asfințitul soarelui, au adus la El pe toți bolnavii și îndrăciții. 33 Și toată cetatea era adunată la ușă. 34 El a vindecat pe mulți care pătimeau de felurite boli; de asemenea, a scos mulți draci și nuCap. 3:12.Luca 4:41.Fapte 16:17,18. lăsa pe draci să vorbească, pentru că-L cunoșteau. 35 ALuca 4:42. doua zi dimineața, pe când era încă întuneric de tot, Isus S-a sculat, a ieșit și S-a dus într-un loc pustiu. Și Se ruga acolo. 36 Simon și ceilalți care erau cu El s-au dus să-L caute. 37 Și, când L-au găsit, I-au zis: „Toți Te caută." 38 El le-a răspuns: „Haidem săLuca 4:43.mergem în altă parte, prin târgurile și satele vecine, ca să propovăduiesc și acolo, căci pentruIs. 61:1.Ioan 16:28;17:4.aceasta am ieșit."39 Și S-a dus să propovăduiascăMat. 4:23.Luca 4:44. în sinagogi, prin toată Galileea, și scotea dracii.
Tămăduirea unui lepros
40 AMat. 8:2.Luca 5:12. venit la El un lepros, care s-a aruncat în genunchi înaintea Lui, Îl ruga și-I zicea: „Dacă vrei, poți să mă curățești." 41 Lui Isus I s-a făcut milă de el, a întins mâna, S-a atins de el și i-a zis: „Da, voiesc, fii curățit!"42 Îndată l-a lăsat lepra și s-a curățit. 43 Isus i-a poruncit cu tot dinadinsul, i-a spus să plece numaidecât 44 și i-a zis: „Vezi să nu spui nimănui nimic, ci du-te de te arată preotului și adu pentru curățirea ta ceLev. 14:3,4,10.Luca 5:14.a poruncit Moise, ca mărturie pentru ei."45 DarLuca 5:15. omul acela, după ce a plecat, a început să vestească și să spună în gura mare lucrul acesta, așa că Isus nu mai putea să intre pe față în nicio cetate, ci stătea afară, în locuri pustii, șiCap. 2:13. veneau la El din toate părțile.
Te Kauwhautanga o Hoani Kaiiriiri
1 Ko te tīmatanga o te rongopai o Īhu Karaiti, o te Tama a te Atua.
2 Ko te mea ia i tuhituhia i roto i tā Ihāia poropiti:
"Nā, ka tonoa e ahau tāku karere i mua i tōu aroaro,
māna e whakapai tōu ara i mua i a koe.
3 He reo nō tētahi i te koraha e karanga ana,
‘Whakapaia te huarahi o te Ariki,
whakatikaia ōna ara.’ "
4 I haere mai a Hoani, ka iriiri i te koraha, ka kauwhau i te iriiri rīpenetā hei murunga hara. 5 Nā, ka haere ki a ia te whenua katoa o Hūria, me ngā tāngata o Hiruhārama, ā, iriiria katoatia ana e ia ki te awa ki Horano, me te whāki anō i ō rātou hara. 6 Nā, ko te kākahu o Hoani he huruhuru kāmera, he hiako hoki te whītiki o tōna hope; ko tāna kai he māwhitiwhiti he honi koraha. 7 Ā, i kauwhau ia, i mea, "Tēnei te haere mai nei i muri i ahau tētahi he kaha rawa ake i ahau, e kore ahau e tau ki te piko iho wewete ai i te here o ōna hū. 8 Ko ahau nei, he iriiri tāku i a koutou ki te wai; māna ia koutou e iriiri ki te Wairua Tapu."
Te Iriiritanga o Īhu me te Whakamātautau o Īhu
9 Ā, i aua rā ka haere mai a Īhu i Nahareta o Karirī, ka iriiria e Hoani ki Horano. 10 Ā, i taua wā anō i a ia e haere ake ana i te wai, ka kite ia i ngā rangi e wāhia ana kia tuwhera, me te Wairua, ānō he kūkupa, e heke iho ana ki a ia. 11 Ā, ka puta mai he reo nō te rangi, e mea ana, "Ko koe tāku Tama i aroha ai, tāku i āhuareka ai."
Ko Īhu Karaiti me Hātana
12 Ā, i reira pū anō ka tonoa ia e te Wairua ki te koraha. 13 Ā, e whā tekau ōna rā i reira i te koraha e whakamātautauria ana e Hātana; i roto ia i ngā kararehe mohoao; ko ngā anahera hoki ki te mahi mea māna.
Ka Karangatia e Īhu ētahi Kahao Ika Tokowhā
14 Nā, i muri i a Hoani i tukua ai ki te herehere, ka haere a Īhu ki Karirī, ka kauwhau i te rongopai o te Atua, 15 ka mea, "Kua rite tēnei te wā, kua tata hoki te rangatiratanga o te Atua; rīpenetā, whakaponohia te rongopai."
Ka Tohu a Īhu Karaiti i Āna Kaihao Ika Tokowhā
16 Nā, i a ia e haere ana i te taha o te moana o Karirī, ka kite i a Haimona rāua ko tōna teina, ko Anaru, e maka ana i te kupenga ki te moana, he kaihao ika hoki rāua. 17 Nā, ka mea a Īhu ki a rāua, "Haere mai i muri i ahau, ā, māku kōrua e mea hei kaihao tāngata." 18 Ā, mahue tonu ake i a rāua, ngā kupenga, aru ana i a ia.
19 Ā, haere tata atu ana i reira, ka kite ia i a Hēmi, tama a Heperi, rāua ko tōna teina ko Hoani, i te kaipuke anō rāua, e tā ana i ngā korenga o ā rātou kupenga. 20 Nā, karanga tonu atu ia i a rāua; ā, mahue ake i a rāua tō rāua matua a Heperi i te kaipuke me ngā kaimahi, ā, haere ana i muri i a ia.
He Tāne, he Wairua Poke Tōna
21 Ā, ka tomo rātou ki Kaperenauma; nā, haere tonu ia i te hāpati ki te whare karakia, ka whakaako. 22 Ā, mīharo ana rātou ki tāna ako, i rite hoki tāna ako i a rātou ki tā te tangata whai mana, kīhai i rite ki tā ngā karaipi.
23 Nā, i tō rātou whare karakia tētahi tangata, he wairua poke tōna; ā, ka karanga ia, 24 ka mea, "Kāti rā, he aha tā mātou ki a koe, e Īhu o Nahareta? Kua tae mai rānei koe ki te whakangaro i a mātou? E mātau ana ahau ko wai koe, ko te Mea Tapu a te Atua."
25 Ā, ka riri a Īhu ki a ia, ka mea, "Kāti te kōrero, puta mai i roto i a ia!"
26 Nā, ka haehae te wairua kino i a ia, nui atu hoki tōna reo ki te karanga, ā, puta ana mai i roto i a ia. 27 Ā, mīharo noa rātou katoa, uiui ana ki a rātou anō, mea ana, "He aha tēnei? He aha tēnei ako hou? Mana tonu tāna nei tono i ngā wairua poke, ā, rongo rawa ki a ia."
28 Nā, pakū tonu atu tōna rongo ki ngā wāhi katoa e tata ana ki Karirī.
Ka Whakaoratia e Īhu te Tini Tāngata
29 Nā, i reira tonu, i tō rātou putanga mai i te whare karakia, tomo tonu atu rātou ko Hēmi, ko Hoani, ki te whare o Haimona rāua, ko Anaru. 30 Nā, i te takoto te hungawai wahine o Haimona, he kirikā, ā, kōrerotia tonutia atu ia e rātou ki a ia. 31 Heoi, i tōna taenga atu, ka mau ki tōna ringa, whakaarahia ana ia; mutu tonu ake tōna kirikā, ka tahuri ki te taka mea mā rātou.
32 Nā, i te ahiahi, i te toenetanga o te rā, ka mauria mai ki a ia ngā tūroro katoa, me te hunga e nohoia ana e ngā rēwera. 33 Ā, huihui katoa ana te pā ki te kūwaha. 34 He tokomaha te hunga e ngaua ana e te tini o ngā mate i whakaorangia e ia, he maha hoki ngā rēwera i peia; ā, kīhai i tukua e ia ngā rēwera kia kōrero, nō te mea i mātau rātou ki a ia.
Ka Kauwhau a Īhu i Karirī
35 Nā, i te atatū, i mua noa atu o te awatea, ka ara ia, ka puta ki waho, ka haere ki te wāhi koraha, ki reira īnoi ai. 36 Nā, ka whai a Haimona rātou ko ōna hoa i a ia. 37 Ā, ka kitea ia, ka mea ki a ia, "E rapu ana ngā tāngata katoa i a koe."
38 Kātahi ia ka mea ki a rātou, "Tātou ka haere he wāhi kē ki ngā kāinga tata, ki reira ahau kauwhau ai. Ko tāku hoki tērā i haere mai ai."
39 Nā, ka tomo ia ki roto i ō rātou whare karakia puta noa i Karirī, ka kauwhau, ka pei hoki i ngā rēwera ki waho.
Ka Whakaoratia e Īhu tētahi Tāne
40 Ā, ka haere mai ki a ia tētahi repera, ka īnoi ki a ia, tuku rawa ngā turi ki a ia, ka mea, "Ki te pai koe, e taea ahau e koe te mea kia mā."
41 Nā, ka aroha a Īhu, ka totoro tōna ringa, ka pā ki a ia, ka mea ki a ia, "E pai ana ahau; kia mā koe." 42 Ā, puaki kau tōna reo, kua kore tōna repera, nā, kua mā.
43 Nā, ka whakatūpato ia ki a ia, ā, tonoa tonutia atu, 44 ka mea atu hoki ki a ia, "Kei kōrerotia tētahi mea ki te tangata; engari haere, kia kite te tohunga i a koe, ā, mauria atu mō tōu whakamākanga ngā mea i whakaritea e Mohi, hei mea whakaatu ki a rātou." 45 Heoi, i tōna putanga atu, ka anga ki te kōrero nui haere, ka whakapuakina taua mea, ā, kīhai a Īhu i āhei te haere nui ki te pā i muri iho. Engari i noho ia i waho i ngā wāhi koraha; ā, haere ana mai rātou ki a ia i ngā wāhi katoa.