Marcos 10

Desfacerea căsătoriei

1 Isus a plecat*Mat. 19:1.Ioan 10:40;11:7. de acolo și a venit în ținutul Iudeii, dincolo de Iordan. Gloatele s-au adunat din nou la El și, după obiceiul Său, a început iarăși să le învețe. 2 Au*Mat. 13:3. venit la El fariseii și, ca să-L ispitească, L-au întrebat dacă este îngăduit unui bărbat să-și lase nevasta. 3 Drept răspuns, El le-a zis: „Ce v-a poruncit Moise?"4 „Moise*Deut. 24:1.Mat. 5:31;19:7.", au zis ei, „a dat voie ca bărbatul să scrie o carte de despărțire și s-o lase." 5 Isus le-a zis: „Din pricina împietririi inimii voastre v-a scris Moise porunca aceasta.6 Dar, de la începutul lumii, Dumnezeu i-a*Gen. 1:27;5:2.făcut parte bărbătească și parte femeiască.7 De aceea*Gen. 2:24.Efes. 5:31.va lăsa omul pe tatăl său și pe mama sa și se va lipi de nevastă-sa.8 Și cei doi vor fi un singur trup. Așa că nu mai sunt doi, ci sunt un singur trup.9 Deci ce a împreunat Dumnezeu, omul să nu despartă."10 În casă, ucenicii L-au întrebat iarăși asupra celor de mai sus. 11 El le-a zis: „Oricine*Mat. 5:32;19:9.Luca 16:18.Rom. 7:3.1 Cor. 7:10,11.își lasă nevasta și ia pe alta de nevastă preacurvește față de ea12 și dacă o nevastă își lasă bărbatul și ia pe altul de bărbat preacurvește."

Copilașii

13 I-au*Mat. 19:13.Luca 18:15. adus niște copilași ca să Se atingă de ei. Dar ucenicii au certat pe cei ce îi aduceau. 14 Când a văzut Isus acest lucru, S-a mâniat și le-a zis: „Lăsați copilașii să vină la Mine și nu-i opriți, căci Împărăția lui Dumnezeu este a celor*1 Cor. 14:20.1 Pet. 2:2.ca ei.15 Adevărat vă spun că oricine*Mat. 18:3.nu va primi Împărăția lui Dumnezeu ca un copilaș cu niciun chip nu va intra în ea!"16 Apoi i-a luat în brațe și i-a binecuvântat, punându-Și mâinile peste ei.

Tânărul bogat

17 Tocmai*Mat. 19:16.Luca 18:18. când era gata să pornească la drum, a alergat la El un om care a îngenuncheat înaintea Lui și L-a întrebat: „Bunule Învățător, ce să fac ca să moștenesc viața veșnică?" 18 „Pentru ce Mă numești bun?", i-a zis Isus. „Nimeni nu este bun, decât Unul singur: Dumnezeu.19 Cunoști poruncile: ‘Să*Exod 20:1.Rom. 13:9.nu preacurvești; să nu ucizi; să nu furi; să nu faci o mărturisire mincinoasă; să nu înșeli; să cinstești pe tatăl tău și pe mama ta.’"20 El I-a răspuns: „Învățătorule, toate aceste lucruri le-am păzit cu grijă din tinerețea mea." 21 Isus S-a uitat țintă la el, l-a iubit și i-a zis: „Îți lipsește un lucru; du-te de vinde tot ce ai, dă la săraci, și vei avea o comoară*Mat. 6:19,20;19:21.Luca 12:33;16:9.în cer. Apoi vino, ia-ți crucea și urmează-Mă."22 Mâhnit de aceste cuvinte, omul acesta a plecat întristat de tot, căci avea multe avuții. 23 Isus S-a uitat*Mat. 19:23.Luca 18:24. împrejurul Lui și a zis ucenicilor Săi: „Cât de anevoie vor intra în Împărăția lui Dumnezeu cei ce au avuții!"24 Ucenicii au rămas uimiți de cuvintele Lui. Isus a luat din nou cuvântul și le-a zis: „Fiilor, cât de anevoie este pentru cei ce*Iov 31:24.Ps. 52:7;62:10.1 Tim. 6:17.se încred în bogății să intre în Împărăția lui Dumnezeu!25 Mai lesne este să treacă o cămilă prin urechea unui ac decât să intre un om bogat în Împărăția lui Dumnezeu!"26 Ucenicii au rămas și mai uimiți și au zis unii către alții: „Cine poate atunci să fie mântuit?" 27 Isus S-a uitat țintă la ei și le-a zis: „Lucrul acesta este cu neputință la oameni, dar nu la Dumnezeu, pentru că toate lucrurile sunt cu putință la*Ier. 32:17.Mat. 19:26.Luca 1:1,37.Dumnezeu."

Moștenirea vieții veșnice

28 Petru*Mat. 19:27.Luca 18:28. a început să-I zică: „Iată că noi am lăsat totul și Te-am urmat." 29 Isus a răspuns: „Adevărat vă spun că nu este nimeni care să fi lăsat casă sau frați sau surori sau tată sau mamă sau nevastă sau copii sau holde pentru Mine și pentru Evanghelie30 și să*2 Cron. 9:9,25.Luca 18:30.nu primească acum, în veacul acesta, de o sută de ori mai mult: case, frați, surori, mame, copii și holde, împreună cu prigoniri, iar în veacul viitor, viața veșnică.31 Mulți*Mat. 19:30;20:16.Luca 13:30.din cei dintâi vor fi cei de pe urmă, și mulți din cei de pe urmă vor fi cei dintâi."

Isus vestește moartea și învierea Sa

32 Ei*Mat. 20:17.Luca 18:31. erau pe drum și se suiau la Ierusalim, și Isus mergea înaintea lor. Ucenicii erau tulburați și mergeau îngroziți după El. Isus a luat*Cap. 8:31;9:31.Luca 9:22;18:31. iarăși la El pe cei doisprezece și a început să le vorbească despre lucrurile care aveau să I se întâmple. 33 „Iată", a zis El, „ne suim la Ierusalim, și Fiul omului va fi dat în mâinile preoților celor mai de seamă și cărturarilor. Ei Îl vor osândi la moarte și-L vor da în mâinile neamurilor,34 care își vor bate joc de El, Îl vor bate cu nuiele, Îl vor scuipa și-L vor omorî, dar, după trei zile, va învia."

Cererea fiilor lui Zebedei

35 Fiii lui Zebedei, Iacov și Ioan, au venit*Mat. 20:20. la Isus și I-au zis: „Învățătorule, am vrea să ne faci ce-Ți vom cere." 36 El le-a zis: „Ce voiți să vă fac?"37 „Dă-ne", I-au zis ei, „să ședem unul la dreapta Ta și altul la stânga Ta când vei fi îmbrăcat în slava Ta." 38 Isus le-a răspuns: „Nu știți ce cereți. Puteți voi să beți paharul pe care am să-l beau Eu sau să fiți botezați cu botezul cu care am să fiu botezat Eu?"39 „Putem", au zis ei. Și Isus le-a răspuns: „Este adevărat că paharul pe care-l voi bea Eu, îl veți bea și cu botezul cu care voi fi botezat Eu, veți fi botezați,40 dar cinstea de a ședea la dreapta sau la stânga Mea nu atârnă de Mine s-o dau, ci ea este numai pentru aceia pentru care a fost pregătită."41 Cei zece, când au auzit*Mat. 20:24. lucrul acesta, au început să se mânie pe Iacov și pe Ioan. 42 Isus i-a chemat la El și le-a zis: „Știți*Luca 22:25.că cei priviți drept cârmuitori ai neamurilor domnesc peste ele și mai-marii lor le poruncesc cu stăpânire.43 Dar*Mat. 20:26,28. Cap. 9:35.Luca 9:48.între voi să nu fie așa. Ci oricare va vrea să fie mare între voi să fie slujitorul vostru44 și oricare va vrea să fie cel dintâi între voi să fie robul tuturor.45 Căci Fiul*Ioan 13:14.Filip. 2:7.omului n-a venit să I se slujească, ci El să slujească și să-Și*Mat. 20:28.1 Tim. 2:6.Tit 2:14.dea viața răscumpărare pentru mulți!"

Orbul Bartimeu

46 Au*Mat. 20:29.Luca 18:35. ajuns la Ierihon. Și, pe când ieșea Isus din Ierihon cu ucenicii Săi și cu o mare mulțime de oameni, fiul lui Timeu, Bartimeu, un cerșetor orb, ședea jos, lângă drum, și cerea de milă. 47 El a auzit că trece Isus din Nazaret și a început să strige: „Isuse, Fiul lui David, ai milă de mine!" 48 Mulți îl certau să tacă, dar el și mai tare striga: „Fiul lui David, ai milă de mine!" 49 Isus S-a oprit și a zis: „Chemați-l!" Au chemat pe orb și i-au zis: „Îndrăznește, scoală-te, căci te cheamă." 50 Orbul și-a aruncat haina, a sărit și a venit la Isus. 51 Isus a luat cuvântul și i-a zis: „Ce vrei să-ți fac?" „Rabuni", I-a răspuns orbul, „să capăt vederea." 52 Și Isus i-a zis: „Du-te, credința*Mat. 9:22.ta te-a mântuit." Îndată orbul și-a căpătat vederea și a mers pe drum după Isus.

Ka Whakaako a Īhu mō te Whakarerenga

1 Nā, ka whakatika ia i reira, haere ana ki ngā wāhi o Hūria ki tērā taha o Horano. Nā, ka huihui mai anō ngā mano ki a ia; ka whakaako anō ia i a rātou, ko tāna tikanga hoki tērā.

2 Nā, ka haere mai ngā Parihi, ka ui ki a ia, "He mea tika rānei kia whakarere te tangata i tāna wahine?" He whakamātautau hoki mōna.

3 Nā, ka whakahoki ia, ka mea ki a rātou, "He aha tā Mohi i mea ai ki a koutou?"

4 Ka kī rātou, "I tukua e Mohi kia tuhituhia he pukapuka whakarere, ka whakarere ai."

5 Nā, ka whakahoki a Īhu, ka mea ki a rātou, "Nā te pakeke o ō koutou ngākau i tuhituhia ai e ia tēnei kupu ako ki a koutou. 6 I te orokohanganga ia, ‘I hangā rāua e te Atua he tāne, he wahine.’ 7 ‘Mō konei ka mahue i te tangata tōna pāpā me tōna whaea, ka piri ki tāna wahine; 8 hei kikokiko kotahi hoki rāua tokorua.’ Nā, heoi anō tō rāua tokoruatanga, engari, kotahi anō kikokiko. 9 Nā, ko ā te Atua i hono ai, kaua e wehea e te tangata."

10 Ā, i te whare ka ui anō āna ākonga ki a ia ki taua mea. 11 Ka mea ia ki a rātou, "Ki te whakarere tētahi i tāna wahine, ā, ka mārena i tētahi atu, e pūremu ana ia, e hara ana ki tērā. 12 Ki te whakarere hoki te wahine i tāna tāne, ā, ka mārenatia ki tētahi atu, e pūremu ana ia."

Ka Manaakitia e Īhu ngā Tamariki Nonohi

13 Nā, ka kawea mai ki a ia ētahi tamariki nonohi, kia pā ai ia ki a rātou; otirā, ka rīria e ngā ākonga te hunga nāna i kawe mai. 14 Nō te kitenga ia o Īhu, ka riri, ka mea ki a rātou, "Tukua ngā tamariki nonohi kia haere mai ki ahau, kaua hoki rātou e āraia atu; nō ngā pēnei hoki te rangatiratanga o te Atua. 15 He pono tāku e mea nei ki a koutou, ki te kāhore e rite te tango a tētahi i te rangatiratanga o te Atua ki tā te tamaiti nohinohi, e kore ia e tomo ki roto." 16 Nā, okookona ana rātou e ia, whakapākia iho ōna ringa ki a rātou, manaakitia ana rātou.

Te Tangata Whai Taonga

17 Nā, i a ia e haere ana i te huarahi, ka oma mai tētahi, ka tuku iho i ngā turi ki a ia, ka ui, "E te Kaiwhakaako pai, me aha ahau ka whiwhi ai ki te ora tonu?"

18 Nā, ka mea a Īhu ki a ia, "He aha ahau i kīia ai e koe he pai? Kāhore tētahi i pai, kotahi anake, ko te Atua. 19 E mātau ana koe ki ngā ture, ‘Kaua e pūremu. Kaua e patu tangata. Kaua e tāhae. Kaua e whakapae teka. Kaua e kaiā. Whakahōnoretia tōu pāpā me tōu whaea.’ "

20 Nā, ka whakahoki tērā, ka mea ki a ia, "E te Kaiwhakaako, kua rite katoa ēnei mea i ahau nō tōku tamarikitanga ake."

21 Nā, ka titiro a Īhu ki a ia, ka aroha ki a ia, ka mea ki a ia, "Kotahi te mea kāhore nei i a koe: haere, hokona āu mea, ka hoatu ki ngā rawakore, ā, e whai taonga koe ki te rangi. Kātahi ka haere mai, ka aru i ahau." 22 Otirā, ka tuku tōna mata i taua kupu, ā, haere pōuri atu ana; he maha hoki ōna taonga.

23 Nā, ka tirotiro a Īhu, ka mea ki āna ākonga, "Anō te whakauaua o te tapoko o te hunga taonga ki te rangatiratanga o te Atua!"

24 Nā, ka mīharo ngā ākonga ki āna kupu. Otirā, ka whakahoki anō a Īhu, ka mea ki a rātou, "E tama mā, anō te whakauaua o te tapoko ki tō te Atua rangatiratanga o te hunga e whakawhirinaki ana ki ngā taonga! 25 Erangi, te haere o te kāmera rā te kōwhao o te ngira he mea takoto noa, he whakauaua rawa ia te haere o te tangata taonga ki roto ki te rangatiratanga o te Atua."

26 Nā, rahi rawa tō rātou mīharo, ka mea ki a rātou anō, "Ko wai rā e ora?"

27 Nā, ka titiro a Īhu ki a rātou, ka mea, "E kore tēnei e taea e te tangata, ki te Atua ia ka taea; e taea hoki ngā mea katoa e te Atua."

28 Kātahi, ka anga a Pita, ka mea ki a ia, "Nā, kua mahue nei i a mātou ngā mea katoa, kua aru nei i a koe."

29 Nā, ka whakahoki a Īhu, ka mea, "He pono tāku e mea nei ki a koutou, ki te whakarērea e tētahi tangata, he whare, he tēina, he tuāhine, he whaea, he pāpā, he tamariki, he māra, he whakaaro nōna ki ahau, ki te rongopai hoki, 30 inā, tātakirau ngā mea e riro i a ia, i tēnei wā, he whare, he tēina, he tuāhine, he whaea, he tamariki, he māra, me te whakatoi; ā, i te ao meāke puta, he ora tonu. 31 He tokomaha ia ō mua e waiho ki muri; ko ō muri hoki ki mua."

Ngā Kōrerotanga a Īhu mō Tōna Matenga

32 Nā, i te huarahi rātou e haere ana ki Hiruhārama; me te haere anō a Īhu i mua i a rātou: nā, e mīharo ana rātou; e aru mataku ana. Heoi, ka mau anō ia i te tekau mā rua, ka anga, ka kōrero ki a rātou i ngā mea meāke pā ki a ia. 33 "Nanā, e haere ana tēnei tātou ki Hiruhārama; ā, ka tukua te Tama a te tangata ki ngā tohunga nui, ki ngā karaipi; ka kīia e rātou kia mate, ka tuku hoki rātou i a ia ki ngā tauiwi; 34 ka tāwaia ia, ka tuwhaina, ka whiua, ka whakamatea, ā, i te toru o ngā rā, ka ara."

Te Īnoi a Hēmi rāua ko Hoani

35 Nā, ka whakatata mai ki a ia a Hēmi rāua ko Hoani, ngā tama a Heperi, ka mea, "E te Kaiwhakaako, e hiahia ana māua kia meatia e koe tā māua e īnoi ai."

36 Nā, ka mea ia ki a rāua, "He aha tā kōrua e hiahia ai kia meatia e ahau mā kōrua?"

37 Ka mea rāua ki a ia, "Tukua ki a māua kia noho, tētahi ki tōu matau, tētahi ki tōu mauī, i tōu korōria."

38 Nā, ko te meatanga a Īhu ki a rāua, "Kāhore kōrua e mātau ki tā kōrua e īnoi nei; e āhei rānei kōrua te inu i te kapu ka inumia nei e ahau? Kia iriiria ki te iriiringa ka iriiria nei ahau?"

39 Ka mea rāua ki a ia, "E āhei anō."

Ka kī atu a Īhu ki a rāua, "E inu anō kōrua i te kapu ka inumia e ahau; e iriiria kōrua ki te iriiringa e iriiria ai ahau. 40 Tēnā, ko te noho ki tōku matau, ki tōku mauī rānei, ehara i te mea māku e hoatu, engari, ka riro i te hunga i whakaritea nei mō rātou."

41 Ā, nō te rongonga o te tekau, ka anga ka riri ki a Hēmi rāua ko Hoani. 42 Nā, karangatia ana rātou e Īhu ki a ia, ka mea ki a rātou, "E mahara ana koutou, ko te hunga e kīia ana he kāwana nō ngā tauiwi hei whakatupu rangatira ki a rātou; ko ō rātou tāngata rarahi hoki hei akiaki i a rātou. 43 Otirā, e kore e pērā i roto i a koutou; engari, ki te mea tētahi kia whakatupu tangata rahi i roto i a koutou, me whakatupu kaimahi ia mā koutou. 44 Ki te mea hoki tētahi o koutou kia whakatupu tino tangata, me whakatupu pononga ia mā te katoa. 45 Kīhai nei hoki te Tama a te tangata i haere mai kia mahia he mea māna, engari, kia mahi ia, kia tuku hoki i a ia kia mate hei utu mō ngā tāngata tokomaha."

Ka Whakaorangia e Īhu a Paratimiuha he Matapō

46 Nā, ka tae rātou ki Heriko. Ā, i a ia e haere atu ana i roto i Heriko, rātou ko āna ākonga me te mano tini, e noho ana a Paratimiuha, tama a Timiuha, he matapō, i te taha o te ara, ki te tono mea māna. 47 Ā, i tōna rongonga ko Īhu o Nahareta tēnā, ka anga ia, ka karanga, ka mea, "E Īhu, e te Tama a Rāwiri, kia aroha ki ahau."

48 Ā, he tokomaha ki te riri i a ia kia noho puku, heoi, tino rahi ake tāna karanga, "E te Tama a Rāwiri, kia aroha ki ahau."

49 Nā, ka tū a Īhu, ka mea kia karangatia ia.

Ā, karangatia ana e rātou te matapō, ka mea ki a ia, "Kia māia, whakatika; e karanga ana ia ki a koe." 50 Nā, ka whakarērea e ia tōna kākahu, ā, whakatika ana, haere ana ki a Īhu.

51 Nā, ka oho a Īhu, ka mea ki a ia, "He aha tāu e hiahia nā kia meatia e ahau māu?"

Ka kī te matapō ki a ia, "E te Ariki, kia titiro ahau."

52 Ka mea a Īhu ki a ia, "Haere; nā tōu whakapono koe i ora ai." Nā, titiro tonu iho ia, aru ana i a Īhu i te ara.