Marcos 8

A doua înmulțire a pâinilor

1 În zilele acelea, fiindcăMat. 15:32. se strânsese din nou mult norod și n-avea ce mânca, Isus a chemat pe ucenicii Săi și le-a zis: 2 „Mi-e milă de norodul acesta, căci iată că de trei zile stau lângă Mine și n-au ce mânca.3 Dacă le voi da drumul acasă flămânzi, au să leșine de foame pe drum, fiindcă unii din ei au venit de departe."4 Ucenicii I-au răspuns: „Cum ar putea cineva să sature cu pâine pe oamenii aceștia aici, într-un loc pustiu?" 5 „Câte pâini aveți?", i-a întrebatMat. 15:34. Cap. 6:38. Isus. „Șapte", I-au răspuns ei. 6 Atunci a poruncit norodului să șadă pe pământ, a luat cele șapte pâini și, după ce a mulțumit lui Dumnezeu, le-a frânt și le-a dat ucenicilor Săi ca să le împartă, și ei le-au împărțit norodului. 7 Mai aveau și câțiva peștișori, și Isus, după ce i-a binecuvântatMat. 14:19. Cap. 6:41., a poruncit să-i împartă și pe aceia. 8 Au mâncat și s-au săturat și au ridicat șapte coșnițe pline cu rămășițele de firimituri. 9 Erau aproape patru mii de inși. În urmă, Isus le-a dat drumul.

Aluatul fariseilor

10 Isus a intrat îndatăMat. 15:33. în corabie cu ucenicii Săi și a venit în părțile Dalmanutei. 11 Fariseii au venit deodatăMat. 12:38;16:1.Ioan 6:30. și au început o ceartă de vorbe cu Isus. Și, ca să-L pună la încercare, I-au cerut un semn din cer. 12 Isus a suspinat adânc în duhul Său și a zis: „Pentru ce cere neamul acesta un semn? Adevărat vă spun că neamului acestuia nu i se va da deloc un semn."13 Apoi i-a lăsat și a intrat iarăși în corabie, ca să treacă de cealaltă parte. 14 UceniciiMat. 16:5. uitaseră să ia pâini; cu ei, în corabie, n-aveau decât o pâine. 15 Isus le dădea în grijăMat. 16:6.Luca 12:11. și le zicea: „Luați seama, să vă păziți bine de aluatul fariseilor și de aluatul lui Irod!"16 Ucenicii se gândeau și ziceau între ei: „Fiindcă n-avem pâiniMat. 16:7.." 17 Isus a înțeles lucrul acesta și le-a zis: „Pentru ce vă gândiți că n-aveți pâini? TotCap. 6:52.nu pricepeți și tot nu înțelegeți? Aveți inima împietrită?18 Aveți ochi și nu vedeți? Aveți urechi și nu auziți? Și nu vă aduceți aminte deloc?19 CândMat. 14:20. Cap. 6:43.Luca 9:17.Ioan 6:13.am frânt cele cinci pâini la cei cinci mii de bărbați, câte coșuri pline cu firimituri ați ridicat?" „Douăsprezece", I-au răspuns ei. 20 „Și cândMat. 15:37. Vers. 8.am frânt cele șapte pâini la cei patru mii de bărbați, câte coșnițe pline cu firimituri ați ridicat?" „Șapte", I-au răspuns ei. 21 Și El le-a zis: „Tot nuCap. 6:52. Vers. 17.înțelegeți?"

Vindecarea unui orb la Betsaida

22 Au venit la Betsaida; au adus la Isus un orb și L-au rugat să Se atingă de el. 23 Isus a luat pe orb de mână și l-a scos din sat, apoi i-a pus scuipatCap. 7:33. pe ochi, Și-a pus mâinile peste el și l-a întrebat: „Vezi ceva?"24 El s-a uitat și a zis: „Văd niște oameni umblând, dar mi se par ca niște copaci." 25 Isus i-a pus din nou mâinile pe ochi; i-a spus să se uite țintă și, când s-a uitat, a fost tămăduit și a văzut toate lucrurile deslușit. 26 Atunci, Isus l-a trimis acasă și i-a zis: „Să nu intri în sat și niciMat. 8:4. Cap. 5:43.să nu spui cuiva în sat."

Mărturisirea lui Petru

27 IsusMat. 16:13.Luca 9:18. a plecat cu ucenicii Săi în satele Cezareii lui Filip. Pe drum le-a pus următoarea întrebare: „Cine zic oamenii că sunt Eu?"28 Ei I-au răspuns: „IoanMat. 14:2. Botezătorul; alții: Ilie; alții: Unul din proroci." 29 „Dar voi", i-a întrebat El, „cine ziceți că sunt Eu?" „TuMat. 16:16.Ioan 6:69;11:27. ești Hristosul!" I-a răspuns Petru. 30 IsusMat. 16:20. le-a poruncit cu tărie să nu spună nimănui lucrul acesta despre El.

Isus vestește patimile și moartea Sa

31 Atunci aMat. 16:21;17:22.Luca 9:22. început să-i învețe că Fiul omului trebuie să pătimească mult, să fie tăgăduit de bătrâni, de preoții cei mai de seamă și de cărturari, să fie omorât și după trei zile să învieze. 32 Le spunea lucrurile acestea pe față. Petru însă L-a luat deoparte și a început să-L mustre. 33 Dar Isus S-a întors și S-a uitat la ucenicii Săi, a mustrat pe Petru și i-a zis: „Înapoia Mea, Satano! Fiindcă tu nu te gândești la lucrurile lui Dumnezeu, ci la lucrurile oamenilor."34 Apoi a chemat la El norodul împreună cu ucenicii Săi și le-a zis: „Dacă voiește cinevaMat. 10:38;16:24.Luca 9:23;14:27.să vină după Mine, să se lepede de sine însuși, să-și ia crucea și să Mă urmeze.35 Căci oricineIoan 12:25.va vrea să-și scape viața o va pierde, dar oricine își va pierde viața din pricina Mea și din pricina Evangheliei o va mântui.36 Și ce folosește unui om să câștige toată lumea, dacă își pierde sufletul?37 Sau ce va da un om în schimb pentru sufletul său?38 Pentru căMat. 10:33.Luca 9:26;12:9.de oricine seRom. 1:16.2 Tim. 1:8;2:12.va rușina de Mine și de cuvintele Mele, în acest neam preacurvar și păcătos, Se va rușina și Fiul omului când va veni în slava Tatălui Său împreună cu sfinții îngeri."

Ka Whāngaia e Īhu te Whā Mano

1 I aua rā, i te mea he nui rawa te mano, kāhore hoki he kai mā rātou, ka karanga a Īhu ki āna ākonga, ka mea ki a rātou, 2 "E aroha ana ahau ki ngā tāngata, ka toru nei hoki ō rātou rā e noho ana ki ahau, ā, kāhore ā rātou kai. 3 Ki te tonoa pukutia rātou e ahau ki tō rātou kāinga, ka hemo ki te ara; i haere mai hoki ētahi o rātou i tawhiti."

4 Nā, ka whakahokia e āna ākonga ki a ia, "Me aha e te tangata ka mākona ai ēnei i te taro i konei, i te koraha?"

5 Ka ui ia ki a rātou, "E hia ā koutou taro?"

Ka mea rātou, "E whitu."

6 Nā, ka mea ia ki te mano kia noho ki te whenua; ā, ka mau ki ngā taro e whitu, ka whakawhetai, ka whawhati, ā, hoatu ana e ia ki āna ākonga kia whakatakotoria ki mua i a rātou; whakatakotoria ana e rātou mā te mano. 7 He ika anō a rātou torutoru nei, he mea nonohi, ā, ka mutu te whakapai, ka mea ia kia whakatakotoria hoki ērā. 8 Nā, kai ana rātou, ā, ka mākona, ā, kohia ake ana o ngā whatiwhatinga i toe e whitu ngā kete. 9 Me te mea e whā mano te hunga i kai, ā, tonoa atu ana rātou e ia. 10 Nā, eke tonu ia rātou ko āna ākonga ki te kaipuke, ā, ka tae ki ngā wāhi o Taramanuta.

Ka Tono ngā Parihi i tētahi Tohu

11 Nā, ka puta mai ngā Parihi, ka anga, ka totohe ki a ia, ka rapu tohu ki ia i te rangi, hei whakamātautau mōna. 12 Nā, ka hotu tōna wairua, ka mea ia, "He aha tēnei whakatupuranga ka rapu ai ki te tohu? He pono tāku e mea nei ki a koutou, e kore e hoatu he tohu ki tēnei whakatupuranga."

13 Nā, mahue ake rātou i a ia, ā, eke ana anō ki te kaipuke, rere ana ki tērā taha.

Te Rēwena a Ngā Parihi me tā Herora

14 Nā, i wareware rātou ki te mau taro, kotahi tonu ā rātou taro i te kaipuke. 15 Nā, ka whakatūpato ia i a rātou, ka mea, "Kia mahara, kia tūpato i te rēwena a ngā Parihi, i te rēwena hoki a Herora."

16 Ā, ka kōrerorero rātou ki a rātou anō, ka mea, "Nō te mea kāhore ā tātou taro."

17 Ka mōhio a Īhu, ka mea ki a rātou, "He aha koutou ka kōrerorero ai nō te mea kāhore ā koutou taro? Kīanō koutou i mātau noa, kīanō i mahara? E pakeke tonu ana anō rānei ō koutou ngākau? 18 He kanohi nei ō koutou, ā, kāhore e kite? He taringa nei ō koutou, ā, kāhore e rongo? Kāhore e mahara? 19 I ahau i whawhati i ngā taro e rima mā ngā mano e rima, e hia ngā kete kī o ngā whatiwhatinga i kohia e koutou?"

Ka mea rātou ki a ia, "Kotahi tekau mā rua."

20 "Ā, i ngā taro hoki e whitu mā ngā mano e whā, e hia ngā kete kī o ngā whatiwhatinga i kohia e koutou?"

Ka mea rātou, "E whitu."

21 Nā, ka mea ia ki a rātou, "Kāhore anō ia koutou kia mātau noa?"

Ka Whakaorangia e Īhu he Tangata Matapō i Petahaira

22 Ā, ka tae rātou ki Petahaira. Nā, ka kawea mai e rātou he matapō ki a ia, ka īnoi ki a ia kia whakapāngia e ia. 23 Nā, ka mau ia ki te ringa o te matapō, ka ārahi i a ia ki waho o te kāinga; ka tuwha ki ōna kanohi, ā, ka whakapā i ōna ringa ki a ia, ka ui ki a ia me kore ia e kite i tētahi mea.

24 Nā, ka titiro ake ia, ka mea, "E kite ana ahau i ngā tāngata e hāereere ana me te mea he rākau."

25 Me i reira, ka whakapākia anō ngā ringa ki ōna kanohi, ka mea i a ia kia titiro. Nā, ka ora ia, ā, ka mārama te titiro ki ngā mea katoa. 26 Nā, ka tono ia i a ia ki tōna whare, ka mea atu, "Kaua e tomo ki te kāinga."

Te Pānuitanga a Pita mō Īhu

27 Nā, ka haere a Īhu rātou ko āna ākonga ki ngā kāinga o Hiharia Piripai, ā, i te ara ka ui ia ki āna ākonga, ka mea ki a rātou, "Ki tā ngā tāngata kī, ko wai ahau?"

28 Nā, ko tā rātou whakahokinga, "Ko Hoani Kaiiriiri; ki tā ētahi, ko Irāia; ki tā ētahi, ko tētahi o ngā poropiti."

29 Nā, ka mea ia ki a rātou, "Ki tā koutou nā kī, ko wai ahau?"

Nā, ka whakahoki a Pita, ka mea ki a ia, "Ko te Karaiti koe."

30 Nā, ka whakatūpato ia i a rātou, kia kaua ia e kōrerotia ki te tangata.

Ka Kōrero a Īhu mō Tōna Mamaetanga me Tōna Matenga

31 Kātahi ia ka anga, ka whakaako i a rātou, kua takoto te tikanga kia maha ngā mamae o te Tama a te tangata, kia whakakinongia hoki e ngā kaumātua, e ngā tohunga nui, e ngā karaipi, ā, kia whakamatea, ā, kia ara anō ina pahure ngā rā e toru. 32 I kōrerotia matanuitia anō taua kupu e ia. Nā, ka mau a Pita ki a ia, ka anga, ka whakahē ki tāna.

33 Otirā, ka tahuri ia, ā, i te kitenga i āna ākonga, ka whakahē ki tā Pita, ka mea, "Haere ki muri i ahau, e Hātana. Kāhore hoki ōu ngākau ki ngā mea a te Atua, engari, ki a te tangata."

34 Nā, ka karangatia e ia te mano, rātou ko āna ākonga, ka mea ki a rātou, "Ki te mea tētahi tangata kia haere mai ki te whai i ahau, me whakakāhore ia i a ia anō, me amo i tōna rīpeka, ka aru ai i ahau. 35 Ki te whai tētahi kia ora, ka mate ia; ki te mate hoki tētahi, mōna i whakaaro ki ahau, ki te rongopai hoki, ka ora ia. 36 Ā, he aha te pai ki te tangata, ki te riro i a ia te ao katoa, ā, ka kore he ora mōna? 37 He aha hoki tā te tangata e hoatu ai hei utu mōna kia ora? 38 Ki te whakamā hoki tētahi ki ahau, ki āku kōrero, i tēnei whakatupuranga pūremu, kino, ka whakamā anō te Tama a te tangata ki a ia, ina haere mai i runga i te korōria o tōna Matua, rātou ko ngā anahera tapu."