Marcos 3

Omul cu mâna uscată

1 Isus aMat. 12:9.Luca 6:6. intrat din nou în sinagogă. Acolo se afla un om cu mâna uscată. 2 Ei pândeau pe Isus să vadă dacă-l va vindeca în ziua Sabatului, ca să-L poată învinui. 3 Și Isus a zis omului care avea mâna uscată: „Scoală-te și stai la mijloc!"4 Apoi le-a zis: „Este îngăduit în ziua Sabatului să faci bine sau să faci rău? Să scapi viața cuiva sau s-o pierzi?" Dar ei tăceau. 5 Atunci, rotindu-Și privirile cu mânie peste ei și mâhnit de împietrirea inimii lor, a zis omului: „Întinde-ți mâna!" El a întins-o, și mâna i s-a făcut sănătoasă. 6 FariseiiMat. 12:14. au ieșit afară și s-au sfătuit îndată cu irodieniiMat. 22:16. cum să-L piardă.

Isus vindecă pe bolnavi

7 Isus S-a dus cu ucenicii Săi la mare. După El a mers o mare mulțime de oameni din Galileea; șiLuca 6:17. o mare mulțime de oameni din Iudeea, 8 din Ierusalim, din Idumeea, de dincolo de Iordan și dimprejurul Tirului și Sidonului, când a auzit tot ce făcea, a venit la El. 9 Isus a poruncit ucenicilor să-I țină la îndemână o corăbioară, ca să nu fie îmbulzit de norod. 10 Căci El vindeca pe mulți și, de aceea, toți cei ce aveau boli se înghesuiau spre El ca să se atingă de El. 11 DuhurileCap. 1:23,24.Luca 4:41. necurate, când Îl vedeau, cădeau la pământ înaintea Lui și strigau: „TuMat. 14:33. Cap. 1:1. ești Fiul lui Dumnezeu." 12 Dar El leMat. 12:16. Cap. 1:25,34. poruncea îndată cu tot dinadinsul să nu-L facă cunoscut.

Alegerea celor doisprezece apostoli

13 În urmăMat. 10:1.Luca 6:12;9:1., Isus S-a suit pe munte, a chemat la El pe cine a vrut și ei au venit la El. 14 A rânduit dintre ei doisprezece, ca să-i aibă cu Sine și să-i trimită să propovăduiască. 15 Le-a dat și putere să vindece bolile și să scoată dracii. 16 Iată cei doisprezece pe care i-a rânduit: Simon, căruia i-aIoan 1:42. pus numele Petru; 17 Iacov, fiul lui Zebedei, și Ioan, fratele lui Iacov, cărora le-a pus numele Boanerghes, care, tălmăcit, înseamnă: „Fiii tunetului"; 18 Andrei; Filip; Bartolomeu; Matei; Toma; Iacov, fiul lui Alfeu; Tadeu; Simon Canaanitul 19 și Iuda Iscarioteanul, care L-a și vândut.

Păcatul împotriva Duhului Sfânt

20 Au venit în casă și s-a adunat din nou norodul, așa căCap. 6:31. nu puteau nici măcar să prânzească. 21 Rudele lui Isus, când au auzit cele ce se petreceau, au venit să pună mâna pe El. CăciIoan 7:5;10:20. ziceau: „Și-a ieșit din minți." 22 Și cărturarii, care se coborâseră din Ierusalim, ziceau: „EsteMat. 9:34;10:25.Luca 11:15.Ioan 7:20;8:48,52;10:20. stăpânit de Beelzebul; scoate dracii cu ajutorul domnului dracilor." 23 IsusMat. 12:25. i-a chemat la El și le-a zis în pilde: „Cum poate Satana să scoată afară pe Satana?24 Dacă o împărăție este dezbinată împotriva ei însăși, împărăția aceea nu poate dăinui.25 Și dacă o casă este dezbinată împotriva ei însăși, casa aceea nu poate dăinui.26 Tot astfel, dacă Satana se răscoală împotriva lui însuși, este dezbinat și nu poate dăinui, ci s-a isprăvit cu el.27 NimeniIs. 49:24.Mat. 12:29.nu poate să intre în casa unui om tare și să-i jefuiască gospodăria, decât dacă a legat mai întâi pe omul acela tare; numai atunci îi va jefui casa.28 AdevăratMat. 12:31.Luca 12:10.1 Ioan 5:16.vă spun că toate păcatele și toate hulele pe care le vor rosti oamenii li se vor ierta,29 dar oricine va huli împotriva Duhului Sfânt nu va căpăta iertare în veac, ci este vinovat de un păcat veșnic."30 Aceasta, pentru că ei ziceau: „Are un duh necurat."

Mama și frații lui Isus

31 AtunciMat. 12:46.Luca 8:19. au venit mama și frații Lui și, stând afară, au trimis să-L cheme. 32 Mulțimea ședea în jurul Lui, când I-au spus: „Iată că mama Ta și frații Tăi sunt afară și Te caută." 33 El a răspuns: „Cine sunt mama Mea și frații Mei?"34 Apoi, aruncându-Și privirile peste cei ce ședeau împrejurul Lui: „Iată", a zis El, „mama Mea și frații Mei!35 Căci oricine face voia lui Dumnezeu, acela Îmi este frate, soră și mamă."

Te Tāne he Ringa Memenge tōna

1 Ā, ka tomo atu anō ia ki te whare karakia, nā, i reira tētahi tangata kua memenge tōna ringa. 2 Ā, ka whakamau tā rātou titiro ki a ia, me kore ia e whakaora i a ia i te hāpati; he mea kia whakapā ai rātou i tētahi hē ki a ia. 3 Nā, ka mea ia ki te tangata i te ringa memenge, "Whakatika ki waenganui."

4 Nā, ka mea ia ki a rātou, "He mea tika rānei te mahi pai i te hāpati, te mahi kino rānei? Te whakaora rānei, te whakamate rānei?"

Heoi, kāhore rātou i kīkī. 5 Nā, ka tirotiro riri ia ki a rātou, he pōuri hoki mō te pakeke o ō rātou ngākau, ka mea ki taua tangata, "Totoro tōu ringa." Ā, ko te toronga o tōna ringa, kua ora. 6 Nā, ka haere atu ngā Parihi, ka rūnanga tahi me ngā Herōriana mōna, ki te pēhea e whakangaromia ai ia.

He Mano i te Taha o te Moana

7 Nā, ka maunu atu a Īhu rātou ko āna ākonga ki te moana; he nui hoki te tangata i aru i a ia i Karirī, i Hūria, 8 I Hiruhārama, i Irumia, i tāwāhi hoki o Horano; me te hunga hoki e tata ana ki Tāira, ki Hairona, nui atu te huihui; i tō rātou rongonga i ngā mea i mea ai ia, haere ana ki a ia. 9 Nā, ka mea ia ki āna ākonga kia noho tata mai tētahi kaipuke iti ki a ia, i te mano hoki, kei tutetutea ia e rātou. 10 He tokomaha hoki i whakaorangia e ia; nō ka popō mai ki a ia te hunga katoa e mate ana, kia pā ai ki a ia. 11 Me ngā wairua poke hoki, i tō rātou kitenga i a ia, takoto ana ki tōna aroaro, ka karanga, ka mea, "Ko te Tama koe a te Atua!" 12 Ā, he maha āna kupu ki a rātou kia kaua ia e whakaaturia e rātou.

Ka Whiriwhiria e Īhu ngā Āpōtoro Tekau mā rua

13 Nā, ka kake ia ki te maunga, karangatia ana ki a ia āna i pai ai, ā, ka tae rātou ki a ia. 14 Ā, kotahi tekau mā rua āna i whakarite ai hei hoa mōna, hei tononga hoki māna ki te kauwhau, 15 kia whai mana hoki e ora ai ngā mate, e peia ai ngā rēwera. 16 Ā, huaina iho e ia a Haimona ko Pita; 17 ko Hēmi, tama a Heperi, rāua ko Hoani, teina o Hēmi; ā, huaina iho rāua ko Poaneki, arā, ko ngā Tama a te Whatitiri; 18 ko Anaru, ko Piripi, ko Patoromu, ko Matiu, ko Tamati, ko Hēmi, tama a Arapiu, ko Tariu ko Haimona Kanaani, 19 ko Hūrā Ikariote hoki, nāna nei ia i tuku. Nā, ka tae ia ki te whare.

Ko Īhu rāua ko Perehepura

20 Nā, ka huihui anō te mano, nō kīhai rawa rātou i āhei te kai taro. 21 Ā, nō ka rongo ōna hoa, ka haere ki te pupuri i a ia, i mea hoki, "He pōrewarewa ia."

22 Nā, ka mea ngā karaipi i haere mai rā i Hiruhārama, "Kei a ia a Perehepura, ā, nā te rangatira o ngā rēwera tāna peinga rēwera."

23 Nā, ka karangatia rātou e ia, ā, ka kōrero whakarite ki a rātou: "Me pēhea a Hātana ka pei ai i a Hātana? 24 Ki te tahuri iho hoki tētahi rangatiratanga ki a ia anō, e kore taua rangatiratanga e tū. 25 Ki te tahuri iho hoki tētahi whare ki a ia anō, e kore taua whare e tū. 26 Ki te whakatika a Hātana, ā, ka tahuri iho ki a ia anō, e kore ia e tū, engari, he mutunga tōna.

27 "E kore te tangata e āhei te haere ki roto ki te whare o te tangata kaha, pāhua ai i ōna taonga, ki te kāhore e mātua herea te tangata kaha; ko reira pāhua ai i tōna whare.

28 "He pono tāku e mea nei ki a koutou, Ko ngā hara katoa o ngā tama a ngā tāngata e murua, me ngā kohukohu e kohukohu ai rātou. 29 Tēnā ko te tangata e kohukohua ai te Wairua Tapu, e kore e murua tōna hara ā ake ake, engari ka tau te hē ki a ia ā ake ake." 30 Mō rātou i kī, "He wairua poke tōna."

Ko te Whaea rātou ko ngā Tēina o Īhu

31 Ā, ko te taenga mai o ōna tēina rātou ko tōna whaea, ka tū i waho, ka tono tāngata mai ki a ia, ki te karanga i a ia. 32 E noho ana hoki te mano i tētahi taha ōna, i tētahi taha, ā, ka mea rātou ki a ia, "Nā, tōu whaea me ōu tēina kei waho, e rapu ana i a koe."

33 Nā, ka whakahoki ia ki a rātou, ka mea, "Ko wai tōku whaea, ko wai hoki ōku tēina?"

34 Nā, ka tirotiro ia ki te hunga e noho ana i tētahi taha ōna, i tētahi taha, ka mea, "Nā, tōku whaea, ōku tēina! 35 Ki te meatia hoki e tētahi tā te Atua i pai ai, hei teina ia ki ahau, hei tuahine, hei whaea."